1ra-1477/2017 — art. 287 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra- 1477/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

08 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte NICOLAEV Ghenadie

judecători MORARU Petru

TOMA Nadejda

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Spînu Oleg în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Criuleni, sediul Dubăsari din 13 martie 2017 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 30 mai 2017, în cauza penală privindu-l pe

Carp Mihail xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.01.2017 – 13.03.2017;

Instanța de apel: 05.04.2017 – 30.05.2017;

Instanța de recurs: 18.08.2017– 08.11.2017.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă:

în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, Carp Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287

alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

stabilite a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

Prin aceiași sentință s-a dispus încetarea procesului penal în privința lui Carp Mihail

în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților.

Totodată, a fost acceptată cererea privind retragerea acțiunii civile depuse de xxxxx

către Carp Mihail privind încasarea sumei de 3000 lei, cu titlu de prejudiciu material, cu

încetarea procesului în această parte.

23 octombrie 2016, în perioada cuprinsă între ora 00.30 pînă la ora 0l.00, aflându-se în

incinta barului „Alimentara nr. 12 ConsumCoop”, din com. Molovata, r-nul Dubăsari,

încălcând în mod grosolan ordinea publică prin acțiuni intenționate, exprimate printr-o

1

vădită lipsă de respect față de societate, în prezența mai multor vizitatori a barului, inițial

l-a acostat verbal pe Popa Dumitru, după care i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnul în

față, iar ulterior continuându-și comportamentul agresiv, manifestat prin obrăznicie

deosebită, a continuat să-l maltrateze, aplicându-i multiple lovituri cu picioarele peste față.

Tot el, tot atunci la 23 octombrie 2016, în perioada cuprinsă între ora 00:30 până

la ora 0l.00, aflându-se în incinta barului „Alimentara nr. 12 ConsumCoop”, amplasat în

com. Molovata, r-nul Dubăsari, cu scopul cauzării leziunilor corporale, intenționat i-a

aplicat lui xxxxx, multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste față, cauzându-i conform

concluziei din Raportul de constatare medico-legală nr. 370/D din 29 decembrie 2016,

leziuni corporale sub formă de fractura peretelui lateral orbitei stânga planșeului orbital

inferior orbita stângă, arcului zigomatic sting, hemosinusită etmoidală și maxilară pe

stânga, deviație de sept nazal spre dreapta, edeme echimotice la nivelul feței, excoriație la

nivelul obrazului stâng, infiltrat hemoragie în sclera ochiului stâng unghiul extern, care au

fost produse cu un corp contondent posibil în timpul și circumstanțele indicate, duc la

dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, acțiunile

inculpatului au fost calificate de drept de către instanța de judecată în baza art. 287 alin.

(1) Cod penal, huliganism adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită și în baza art.152 alin. (1) Cod penal – vătămarea

intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru

viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată de

dereglarea îndelungată a sănătății.

termenul și modul prevăzut de art. 401-402 Cod de procedură penală, a fost atacată cu apel

de către avocatul Tripac Vasile, care a indicat că sentința este ilegală în partea stabilirii

pedepsei inculpatului, aceasta fiind considerată prea aspră, mai mult că prima instanță a

apreciat incorect gradul de pericol social pe care îl prezintă inculpatul, nu a luat în

considerație criteriile generale de individualizare a pedepsei și circumstanțele care

atenuează răspunderea inculpatului.

Un alt argument în susținerea apelului s-a referit la aceea că prima instanță nu a ținut

cont de faptul că, Carp Mihail și-a recunoscut integral vina, a solicitat instanței examinarea

cauzei penale în privința sa în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, partea vătămată

a declarat că nu are pretenții față de inculpat.

declarat a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

fost judecată de către prima instanță în procedura simplificată prevăzută de art.3641 Cod

de procedură penală, în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, acceptate de

către inculpat, prin cererea depusă personal la data de 14 februarie 2017 (f.d.128, vol.I),

pînă la începerea cercetării judecătorești pe caz.

2

Astfel, prima instanță, chestionîndu-1 pe inculpatul Carp Mihail, în ce privește

recunoașterea bazei probante administrate pe caz și a faptelor reținute în rechizitoriu, în

corespundere cu art. 3641 alin. (4) Cod de procedură penală, prin încheierea protocolară

din 14 februarie 2017 (f.d.143 verso, vol.I) a admis cererea inculpatului, pe motiv că din

probele administrate, rezultă că fapta este cert stabilită, iar în cauză sunt suficiente date cu

privire la personalitatea sa, ce ar permite stabilirea corectă a pedepsei penale, după care a

recurs la interogarea inculpatului potrivit regulilor de audiere a martorului, efectuînd

cercetarea nemijlocită a bazei probante administrate pe caz.

Instanța de apel a considerat, că judecând cauza penală prima instanță a respectat

normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și din punct de vedere al coroborării lor,

corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului și a încadrat corect acțiunile

acestuia în baza art. 287 alin. (1) și art. 152 alin. (1) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a statuat că, prima instanță constatând ca fiind dovedită fapta

penală comisă de către inculpatul Carp Mihail, ținând cont de prevederile art. 7,61,75 Cod

penal, i-a stabilit acestuia pedeapsa în limitele sancțiunii legii aplicate, măsura de pedeapsă

stabilită de către instanța de judecată fiind proporțională cu fapta comisă de inculpat, fiind

totodată respectate și prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Spînu Oleg a declarat recurs ordinar în numele inculpatului, care invocând temei pentru

recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia inculpatului să-i fie stabilită o

pedeapsă mai blândă, sub formă de amendă.

În argumentarea recursului declarat, recurentul invocă că instanța de apel nu sa

expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, astfel a admis o eroare gravă de fapt care

a afectat soluția instanței.

Consideră că instanța de apel nu a respectat criteriile generale de individualizare a

pedepsei, stabilind o pedeapsă prea aspră.

Mai indică că la stabilirea pedepsei inculpatului instanțele de judecată nu s-au

condus de prevederile art. 61, 75 Cod penal, pedeapsa stabilită nu este una echitabilă în

raport cu circumstanțele cauzei penale.

În continuare, recurentul consideră că, instanțele de judecată nu au luat în

considerare faptul că Carp Mihail a recunoscut pe deplin vina și a solicitat examinarea

cauzei în procedura simplificată în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală, s-a

căit sincer de cele comise. Mai mult, partea vătămată a indicat că nu are pretenții față de

inculpat, se caracterizează satisfăcător, ceea ce denotă faptul, că inculpatul a conștientizat

pericolul social al acțiunilor sale precum și urmările acestora.

procurorul a depus referință asupra recursului declarat de avocatul Spînu Oleg în numele

inculpatului, prin care solicită ca acesta să fie declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

3

materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din

următoarele considerente.

Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se reține

că instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

Potrivit textului recursului, se atestă că recurentul invocă temei de casare a hotărârii

contestate art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, însă acesta critică hotărârea atacată în latura stabilirii pedepsei,

solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde, sub formă de amendă, astfel se întrevede

temeiul pentru recurs prevăzut de pct. 10) al normei nominalizate - s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul conchide că, motivele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de

vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în

sensul casării deciziei instanței de apel.

Analizând recursul declarat instanța de recurs constată că autorul este de acord cu

starea de fapt stabilită de către instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a

acțiunilor pentru care Carp Mihail a fost condamnat, însă critică hotărârea contestată doar

în partea stabilirii pedepsei, considerând-o prea aspră, solicitând aplicarea unei pedepse

mai blânde, sub formă de amendă.

Colegiul penal consideră, că prin sentința primei instanțe, menținută prin decizia

instanței de apel, inculpatului Carp Mihail corect i-a fost stabilită categoria și măsura de

pedeapsă, astfel, relevând în cuprinsul deciziei circumstanțele cauzei, și anume gradul

prejudiciabil al faptelor comise, persoana celui vinovat, circumstanțele cauzei care

atenuează răspunderea, examinarea cauzei în ordinea procedurii prevăzute de art. 3641 alin.

(8) Cod de procedură penală, corect menționând că atingerea scopului pedepsei se v-a

asigura prin stabilirea acesteia sub formă de închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal.

Pedeapsa penală, potrivit art. 61 Cod penal, este o măsură de constrângere statală și

un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din

partea condamnaților, cât și a altor persoane. Or, ca măsură de constrângere, pedeapsa are

pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul

făptuitorului.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii

4

penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a

pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și

autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Colegiul penal menționează că, reieșind din criteriile generale de individualizare a

pedepsei prevăzute la art. 75 Cod penal, instanța de judecată îi stabilește persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni o pedeapsă echitabilă în limitele fixate

în articolul corespunzător din partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a acestuia.

De asemenea, Colegiul penal menționează că la stabilirea pedepsei, instanțele de

judecată au ținut cont de scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art.

7, 61 și 75 Cod penal, iar pedeapsa stabilită inculpatului este una echitabilă și proporțională

faptelor comise.

Mai mult, Colegiul reiterează faptul că, în speță, judecarea cauzei penale a avut loc

în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în conformitate și cu respectarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul potrivit alin. (8) al aceleiași

norme a beneficiat de reducere a limitelor de pedeapsă.

Cât privește argumentul recurentului că în privința lui Carp Mihail urmează a fi

aplicată o pedeapsă mai blândă, nu poate fi reținut, deoarece la judecarea cauzei careva

circumstanțe excepționale, atât prima instanță, cât instanța de apel nu au constatat, iar

recunoașterea vinei care atrage incidența procedurii simplificate, nu poate constitui ca o

circumstanță atenuantă, deoarece ar însemna că aceleiași situații de drept să i se acorde o

dublă valență juridică.

Totodată, Colegiul reține că nu poate fi neglijat faptul că inculpatul nu este la prima

abatere de la lege, anterior acesta a mai încălcat ordinea publică, fiind recunoscut vinovat

de comiterea contravențiilor prevăzute de art. 354 și 78 Cod contravențional (f.d. 54, 55,

vol.I), circumstanță, care, în viziunea instanței de recurs, îl caracterizează pe inculpat.

Prin urmare, Colegiul penal concluzionează că pedeapsa stabilită lui Carp Mihail de

către prima instanță, menținută prin decizia instanței de apel este stabilită și individualizată

corespunzător gravității faptei, în raport cu pericolul social, atitudinea inculpatului față de

cele comise, în așa fel încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și

evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare, iar stabilirea unei pedepse mai blânde

decât cea prevăzută de lege, poate încuraja pe viitor săvârșirea altor infracțiuni.

În temeiul celor expuse, instanța de recurs conchide că în speța dată nu s-au constatat

prezența erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârilor atacate sub aspectul invocat,

impunându-se în consecință declararea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Spînu Oleg în numele

inculpatului Carp Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

5

din 30 mai 2017, în cauza penală privindu-l pe Carp Mihail xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 noiembrie 2017.

Președinte NICOLAEV Ghenadie

Judecători MORARU Petru

TOMA Nadejda

6