1ra-530/2017 — art.287 alin.2 lit. b CP

1ra-530/2017 — art.287 alin.2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-530/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

TOMA Nadejda

TIMOFTI Vladimir

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către inculpatul

Gușila Mihail, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Orhei din 18 mai

2016 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie

2016, în cauza penală privindu-l pe

Gușila Mihail Andrei, născut la xx xx xxxx,

originar și domiciliat în sat. xxx, r-ul xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.04.2015 – 18.05.2016;

Instanța de apel: 23.06.2016 – 16.11.2016;

Instanța de recurs: 30.01.2017– 28.03.2017.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 2 ani

închisoare și potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani.

Gușila Mihail a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin.(2) lit. e) Cod penal deoarece fapta nu a fost săvârșită de

inculpat.

Prin aceiași sentință au mai fost condamnați și Popescu Lilian, Zaporojan

Lilian, în privința cărora cauza nu se judecă în procedura recursului ordinar.

rechizitoriului Gușila Mihail este învinuit că, la 25 noiembrie 2014, aproximativ la ora

17.00, împreună cu Popescu Lilian și Zaporojan Lilian, acționând de comun acord

1

aceștia, aflându-se în stradă, în fața magazinului din centrul sat. xxx, r-ul xxx, adică

într-un loc public, din intenții huliganice, intenționat, exprimând o vădită lipsă de

respect față de societate, în mod public, încălcând grosolan ordinea publică,

manifestând o neglijare premeditată și demonstrativă a conduitei în societate, dând

dovadă de necuviință și neobrăzare, urmărind manifestarea bravurii și a forței

grosolane, au inițiat un conflict cu Coniuc Ivan și fără nici un motiv au aplicat

violența fizică față de Coniuc Ivan și anume lovituri de pumni peste diferite părți ale

corpului, cauzându-i vătămări corporale.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului Gușila Mihail întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganism

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanei, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc

prin obrăznicie deosebită, săvârșită de trei persoane.

De asemenea, Gușila Mihail este învinuit de organul de urmărire penală

precum că împreună cu Popescu Lilian și Zaporojan Lilian, acționând de comun acord

cu aceștia, în același timp și aceleași circumstanțe, urmărind scopul vătămării

integrității corporale a persoanei, în cadrul conflictului iscat cu Coniuc Ivan,

intenționat i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii în diferite regiuni ale corpului. Ca

rezultat, lui Coniuc Ivan i-au fost cauzate vătămări corporale medii sub formă de

fractură închisă de mandibulă pe stânga cu deplasare minimă de fragmente;

traumatism cranio-cerebral manifestat prin comoție cerebrală; echimoze pe cap și față;

excoriație pe nas.

Astfel, acțiunile lui Gușila Mihail au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art.152 alin.(2) lit.e) Cod penal adică, vătămarea intenționată

medie a integrității corporale și a sănătății care nu este periculoasă pentru viață și nu

a provocat urmările prevăzute de art.151 Cod penal, dar care a fost urmată de

dereglarea îndelungată a sănătății.

a fost contestată cu apel de către avocatul Maliga Lilian în numele inculpatului Gușila

Mihail, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gușila Mihail să fie achitat de

învinuirea înaintată, din motiv că, vina acestuia nu a fost dovedită.

Pentru a susține apelul declarat, apelantul a invocat faptul că învinuirea adusă

lui Gușila Mihail este abuzivă, neîntemeiată si bazată doar pe presupuneri, ceia ce se

confirmă prin declarațiile martorilor care au fost interogați în cadrul cercetării

judecătorești.

Apelantul consideră că, instanța de judecată a denaturat declarațiile martorilor

în favoarea acuzării, astfel indicând că, prin declarațiile martorilor se dovedește faptul

că, Gușila Mihail a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

2

De asemenea, apelantul a menționat că probele adeveresc faptul că, Coniuc

Ivan s-a adresat la instituția medicală și că, are leziuni corporale și nu dovedesc că,

Gușila Mihail a săvîrșit infracțiunea de care este învinuit.

În opinia apelantului, instanța de fond a apreciat greșit probele, faptele și

circumstanțele cauzei, emiterea sentinței a avut loc contrar prevederilor art. 101 alin.

(1) Cod de procedură penală, în lipsa constatării motivului, cu încălcarea principiului

contradictorialității în procesul penal, sub aspectul ignorării argumentelor invocate de

partea apărării.

2016 apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără careva

modificări.

baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în

ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia

corectă cu privire la vinovăția lui Gușila Mihail în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, precum și a nevinovăției acestuia de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal.

Instanța de apel a statuat că deși inculpatul Gușila Mihail nu a recunoscut vina

în cele incriminate, vinovăția acestuia se dovedește prin probele acumulate de organul

de urmărire penală, cercetate de către instanța de fond și verificate de către instanța de

apel și anume prin: declarațiile inculpatului Gușila Mihail; ale părții vătămate Coniuc

Ivan și martorilor Romaniuc Andrian, Potîrniche Aurelia, Coniuc Evdochia cît și

actele cauzei - procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale a lui Coniuc Ivan

din 04.12.2014; comunicarea telefonică parvenită în Unitatea de Gardă a IP Orhei de

la Secția Internare a Spitalului Orhei la data de 25.11.2014; raportul de expertiză

medico-legală nr.313/D din 08.12.2014, prin care s-a constatat la Coniuc Ivan:

fractură închisă de mandibulă pe stânga cu deplasare minimă de fragmente,

traumatism cranio-cerebral manifestat prin comoție cerebrală, echimoze pe cap și față,

excoriație pe nas, care au fost provocate ca rezultat al acțiunilor traumatice cu obiect

(-e) dur (-e), contondent (-e), care puteau fi pumnii și picioarele, în comun, corespund

timpului și circumstanțelor indicate, determină o dereglare de lungă durată (mai mult

de 21 zile) și se califică ca vătămări corporale medii; procesele - verbale de

confruntare între partea vătămată și învinuiții Popescu Lilian, Gușila Mihail și

Zaporojan Lilian.

Astfel, coroborând probele nominalizate, instanța de apel a constatat că prima

instanță corect a conchis că, în acțiunile inculpatului Gușila Mihail lipsesc semnele

componenței de infracțiune prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, acest capăt

3

de învinuire fiind greșit înaintat inculpatului în actul de învinuire, deoarece în ședința

de judecată nu s-a confirmat că, anume Gușila Mihail a comis infracțiunea prevăzută

de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, motiv pentru care, acesta corect a fost achitat pe

acest capăt de acuzare.

În acest sens, din materialele dosarului instanța de apel a constatat că părții

vătămate Coniuc Ivan i-au fost cauzate leziuni corporale medii, însă nu s-a dovedit

prin probe incontestabile că, acestea au fost provocate în urma acțiunilor inculpatului

Gușila Mihail, deoarece Coniuc Ivan a menționat că, în timpul conflictului a fost lovit

cu pumnul în față de către Popescu Lilian, după care au început aplicarea loviturilor și

din partea lui Gușila Mihail. Declarațiile lui Coniuc Ivan au fost confirmate și prin

declarațiile inculpatului Popescu Lilian, care a comunicat că, anume el l-a lovit cu

pumnul pe Coniuc Ivan în partea stângă a feței cât și prin concluziile raportului de

expertiză medico-legală, potrivit cărora, în urma examinării la Coniuc Ivan s-a

constatat fractura închisă de mandibulă anume pe partea stângă cu deplasare. Prin

urmare, probele acumulate de către partea acuzării nu demonstrează că, anume Gușila

Mihail a comis infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal.

Totodată, instanța de apel coroborând probele analizate supra a reținut că

instanța de fond a conchis corect că în acțiunile inculpatului Gușila Mihail se

întrunesc semnele componenței de infracțiune prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, acțiuni care prin conținutul

lor se deosebesc prin obrăznicie deosebită, săvârșită de două sau mai multe

persoane, iar inculpatul Gușila Mihail corect, a fost recunoscut vinovat anume de

săvârșirea infracțiunii date.

De asemenea, instanța a menționat că la stabilirea măsurii de pedeapsă s-a

ținut seama de prevederile, art. 61, 75, 76, 77 din Codul penal, precum și de toate

circumstanțele reale și personale incidente cauzei deferite judecății și anume: de faptul

că infracțiunea comisă este una mai puțin gravă, de persoana inculpatului, care se

caracterizează pozitiv, nu a recunoscut vina, nu are antecedente penale, la evidența

medicilor narcolog și psihiatru nu se află.

În consecință, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a aplicat

față de Gușila Mihail pedeapsa cu suspendarea executării pe un termen de probațiune

de doi ani, această măsură este legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, iar

apelul nefondat și pasibil de a fi respins.

Totodată, instanța de apel nu a reținut argumentele invocate într-u susținerea

nevinovăției inculpatului apreciindu-le ca o metodă de a evita răspunderea și pedeapsa

penală.

inculpatul Gușila Mihail a declarat recurs ordinar, prin care, fără a invoca vreun temei

4

pentru recurs din cele 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

solicită casarea acestora, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În argumentarea recursului recurentul menționează că învinuirea înaintată este

abuzivă, neîntemeiată și bazată doar pe presupuneri, ceia ce se confirmă prin

declarațiile martorilor care au fost interogați în cadrul cercetării judecătorești.

În continuare, recurentul consideră că, instanțele de judecată au denaturat

declarațiile martorilor în favoarea acuzării, astfel indicând că, prin declarațiile

martorilor se dovedește faptul că, Gușila Mihail a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și fiind puse la baza condamnării acestuia.

Mai mult, recurentul susține că nu este clar cum instanța de apel a stabilit

vinovăția acestuia în faptele incriminate.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de

inculpatul Gușila Mihail menționînd că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca

fiind vădit neîntemeiat.

lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră că acesta urmează a fi admis, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel într-un alt complet de

judecată, din următoarele motive.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și să

dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță în alt complet de judecată, dacă

constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel, doar în cazurile stipulate în articolul dat.

Din conținutul recursului declarat, se conchide că recurentul invocă drept temei

de casare pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței.

Reișind din materialele dosarului, Colegiul penal constată că nici prima instanță

și nici instanța de apel nu au constatat fapta prejudiciabilă pentru care inculpatul a fost

condamnat.

În corespundere cu prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală este

stipulat expres că sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și

motivată.

Tot aici, Colegiul penal lărgit consideră necesar de a face trimitere și la

prevederile art. 385 alin. (1) pct. 1) - 4) Cod de procedură penală, potrivit cărora la

5

adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de

săvîrșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvîrșită de inculpat,

dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută

ea, dacă inculpatul este vinovat de săvîrșirea acestei infracțiuni.

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței instanța de

fond a reținut că inculpatul „este învinuit”, astfel, nu a constatat fapta criminală (f.d.

177, vol. I).

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția.

Referitor la aspectele expuse mai sus, Colegiul penal menționează că instanța de

apel în partea descriptivă a deciziei adoptate comite o eroare, constatînd starea de fapt

expusă în sentința primei instanțe.

În contextul dat, Colegiul penal lărgit remarcă că instanța de apel în partea

descriptivă a menționat că prima instanță a reținut că ,,potrivit rechizitoriului, inculpații

Popescu Lilian, Gușila Mihail și Zaporojan Lilian sunt învinuiți că, la 25 noiembrie

2014, aproximativ la ora 17.00, acționând de comun acord, aflându-se în stradă, în fața

magazinului din centrul sat. xxx, r-ul xxx, adică într-un loc public, din intenții

huliganice, intenționat, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, în mod

public, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o neglijare premeditată și

demonstrativă a conduitei în societate, dând dovadă de necuviință și neobrăzare,

urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane, au inițiat un conflict cu Coniuc Ivan

și fără nici un motiv au aplicat violența fizică față de Coniuc Ivan și anume lovituri de

pumni peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale’’, prin care

constată situația de fapt așa cum a fost formulată în rechizitoriu, neconstatînd fapta

pentru care inculpatul a fost condamnat (f.d.224-225, vol.I).

La fel, instanța de recurs constată faptul că în apelul avocatului Maliga L. în

numele inculpatului, se invocă că sentința de condamnare a fost adoptată ,,în lipsa

constatării’’(f.d. 195, vol. I), asupra cărora instanța de apel nu s-a expus, și nici nu le-a

verificat.

Astfel, Colegiul penal lărgit accentuează că instanța de apel a omis faptul că

partea descriptivă a deciziei instanței de apel trebuie să corespundă cerințelor stipulate la

art. 394 Cod de procedură penală, iar pct. 1) din alin. (1) al articolul dat prevede că,

partea descriptivă a hotărârii trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată

ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de

vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că nemotivarea soluției

adoptate de către instanța de apel, prin prisma motivelor invocate în cererea de apel și

neconstatarea faptei prejudiciabile în decizia adoptată, instanța de apel a comis eroarea

de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.

6

Această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs, deoarece soluționarea

acesteia ține de desfășurarea legală a procedurii de judecată în instanța de apel, care

conform art. 414 Cod de procedură penală, trebuie să judece apelul din punct de vedere

al stării de fapt și de drept, deci al legalității și temeiniciei sentinței atacate.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină seama de motivele indicate

în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea

prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, să

aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor și în

dependență de situația constatată să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să

corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

Totodată, Colegiul penal indică că instanța de apel în procesul redactării deciziei

motivate, va ține cont de criteriile prevăzute în art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, și în partea descriptivă a deciziei adoptate va constata fapta prejudiciabilă de care

se face vinovat inculpatul Gușila Mihail.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Gușila Mihail, casează

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016, în

cauză penală privindu-l pe Gușila Mihail xxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 12 mai 2017.

Președinte URSACHE Petru

Judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

TOMA Nadejda

TIMOFTI Vladimir

7