1ra-1559/17 — art.287 alin.2 lit.b CP

1ra-1559/17 — art.287 alin.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.1ra-1559/17

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 octombrie 2017 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecătorii Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Orhei din 18 mai 2016 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 27 iunie 2017, declarat de inculpatul

Gușila Mihail Xxxxxx, născut la

xxxxxx, originar și domiciliat în

s.Xxxxxxxxxxx, r-nul Xxxxx

Termenul examinării cauzei:

20.05.2017 - 27.06.2017,

01.09.2017 - 18.10.2017.

C O N S T A T Ă:

și condamnat în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal la 2 ani închisoare.

Potrivit art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei

închisorii pe un termen de probațiune de 2 ani.

Gușila Mihail a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art.152

alin.(2) lit.e) Cod penal, deoarece fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Prin aceiași sentință au mai fost condamnați Popescu Lilian și Zaporojan Lilian, în privința

cărora hotărârea judecătorească nu a fost contestată.

Gușila Mihail este învinuit că, la 25 noiembrie 2014, ora 17.00, împreună cu Popescu Lilian și

Zaporojan Lilian, acționând de comun acord, aflându-se în stradă, în fața magazinului din

centrul s.Pohorniceni, r-nul Orhei, adică într-un loc public, din intenții huliganice, intenționat,

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, în mod public, încălcând grosolan ordinea

publică, manifestând o neglijare premeditată și demonstrativă a conduitei în societate, dând

dovadă de necuviință și neobrăzare, urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane, au

inițiat un conflict cu Coniuc Ivan și fără nici un motiv au aplicat violența fizică față acesta, și

anume lovituri de pumnii în diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale.

De asemenea, Gușila Mihail este învinuit de organul de urmărire penală, precum că

împreună cu Popescu Lilian și Zaporojan Lilian, acționând de comun acord cu aceștia, în același

timp și aceleași circumstanțe, urmărind scopul vătămării integrității corporale a persoanei, în

1

cadrul conflictului iscat cu Coniuc Ivan, intenționat i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii

în diferite regiuni ale corpului, cauzându-i vătămări corporale medii sub formă de fractură

închisă de mandibulă pe stânga cu deplasare minimă de fragmente; traumatism cranio-cerebral

manifestat prin comoție cerebrală; echimoze pe cap și față; excoriație pe nas.

care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare,

invocând că vina inculpatului nu a fost dovedită, iar învinuirea înaintată este abuzivă și

neîntemeiată, bazată doar pe presupuneri, fapt confirmat și prin declarațiile martorilor; - declarațiile

martorilor au fost denaturate în favoarea acuzării; - probele din cauza penală dovedesc faptul că

partea vătămată s-a adresat la instituția medicală, nu și faptul că M.Gușila a săvârșit infracțiunea

imputată; - instanța a apreciat greșit probele și circumstanțele cauzei fără a ține cont de prevederile

art.101 Cod de procedură penală, ignorând argumentele apărării.

respins apelul avocatului L.Maliga declarat în numele inculpatului, ca fiind nefondat.

Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că, probele cercetate de prima instanță, cu

respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, confirmă vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii imputate și acțiunile lui corect au fost încadrate în prevederile art.287

alin.(2) lit.b) Cod penal.

La fel, instanța de apel a menționat că vina inculpatului de comiterea infracțiunii imputate

este integral dovedită prin probele cercetate în cadrul ședințelor de judecată, și anume declarațiile

inculpatului M.Gușila, a părții vătămate I.Coniuc, a martorilor A.Romaniuc, A.Potîrniche,

E.Coniuc și actele cauzei – procesele-verbale de consemnare a plângerii verbale a lui I.Coniuc din

04.12.2014, de confruntare între partea vătămată și învinuiții L.Popescu, M.Gușila și L.Zaporojan;

comunicarea telefonică parvenită în Unitatea de Gardă a IP Orhei de la Secția Internare a

Spitalului Orhei la data de 25.11.2014; raportul de expertiză medico-legală nr.313/D din

08.12.2014.

De asemenea, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a concluziționat că, în

acțiunile inculpatului lipsesc semnele componenței de infracțiune prevăzute de art.152 alin.(2)

lit.e) Cod penal, acest capăt de învinuire fiind greșit înaintat inculpatului în actul de învinuire,

deoarece în ședința de judecată nu s-a confirmat că anume M.Gușila a comis infracțiunea

menționată, motiv pentru care dânsul corect a fost achitat pe acest capăt de acuzare.

Neîntemeiat a considerat instanța de apel și argumentul apelantului referitor la lipsa

elementelor constitutive ale infracțiunii imputate, deoarece concluziile privind vinovăția

inculpatului sânt bazate pe probele cercetate în cadrul procesului penal, care dovedesc săvârșirea

de către acesta a acțiunilor de huliganism, nefiind bazate pe presupuneri, după cum pretinde

apărarea, totodată nefiind stabilite careva dubii, argumentele expuse fiind în contrazicere cu

circumstanțele stabilite de instanța de fond și de apel pe parcursul examinării cauzei.

vreun temei prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora cu

remiterea cauzei la rejudecare, pe motiv că învinuirea înaintată este una abuzivă, fiind bazată doar

pe presupuneri; - instanțele au denaturat declarațiile martorilor în favoarea acuzării, iar probele

prezentate nu demonstrează vinovăția lui.

2

admis recursul ordinar declarat inculpatul M.Gușila, casată total decizia instanței de apel, cu

remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a stabilit că, nici prima instanță și nici instanța de apel nu au constatat

fapta prejudiciabilă pentru care inculpatul a fost condamnat.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de

lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, iar

instanța de apel în partea descriptivă a deciziei adoptate a comis o eroare, constatând starea de

fapt expusă în sentința primei instanțe.

apelul declarat de avocatul L.Maliga în numele inculpatului M.Gușila, casată sentința și

pronunțată o nouă hotărâre, prin care M.Gușila a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal la 2 ani închisoare, iar în temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 2 ani.

Instanța de apel a constatat că Gușila Mihail, la 25 noiembrie 2014, ora 17.00, împreună

cu Popescu Lilian și Zaporojan Lilian, acționând de comun acord, aflându-se în stradă, în fața

magazinului din centrul s.Pohorniceni, r-nul Orhei, adică într-un loc public, din intenții huliganice,

intenționat, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, în mod public, încălcând

grosolan ordinea publică, manifestând o neglijare premeditată și demonstrativă a conduitei în

societate, dând dovadă de necuviință și neobrăzare, urmărind manifestarea bravurii și a forței

grosolane, au inițiat un conflict cu Coniuc Ivan și, fără nici un motiv, au aplicat violența fizică

față de dânsul, manifestată prin aplicarea loviturilor cu pumnii în diferite părți ale corpului,

cauzându-i vătămări corporale.

La fel, instanța de apel a menționat că, vina inculpatului de comiterea infracțiunii imputate

este integral dovedită prin probele cercetate în cadrul ședințelor de judecată, și anume declarațiile

inculpatului M.Gușila, a părții vătămate I.Coniuc, a martorilor A.Romaniuc, A.Potîrniche,

E.Coniuc și actele cauzei – procesele-verbale de consemnare a plângerii verbale a lui I.Coniuc din

04.12.2014, de confruntare între partea vătămată și învinuiții L.Popescu, M.Gușila și L.Zaporojan;

comunicarea telefonică parvenită în Unitatea de Gardă a IP Orhei de la Secția Internare a

Spitalului Orhei la data de 25.11.2014; raportul de expertiză medico-legală nr.313/D din

08.12.2014 în privința lui I.Coniuc.

Instanța de apel a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, privitor la

comiterea huliganismului încriminat, nu echivalează cu achitarea lui, deoarece circumstanțele

stabilite și probele administrate și analizate prin prisma pertinenței și concludenței, dovedesc cu

certitudine comiterea de către dânsul a infracțiunii imputate, aceasta fiind o metodă de apărare.

La stabilirea măsurii de pedeapsă, instanța de apel a luat în considerație caracterul și gradul

pericolului social și prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana inculpatului, faptul că nu are

antecedente penale, la locul de trai se caracterizează pozitiv și din aceste considerente, inculpatul

trebuie să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite în condițiile sus-indicate și,

considerând că corijarea și reeducarea lui este posibilă cu aplicarea pedepsei sub formă de

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării ei pe un termen de probațiune, ceea ce va

duce la restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

vreun temei prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora cu

3

transmiterea cauzei la rejudecare, pe motiv că instanța de apel a interpretat incorect și eronat

probele administrate în baza cărora și-a întemeiat soluția; - învinuirea este bazată doar pe

presupuneri, instanța denaturând declarațiile martorilor în favoarea acuzării; - dânsul nu l-a lovit

pe partea vătămată, el doar a vrut să-l despartă de L.Popescu; - activitatea magazinului nu a fost

sistată, nici în timpul și nici după conflict.

dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel numai în cazul

comiterii unei sau mai multor erori din cele enumerate în pct.1) – 16) ale normei vizate.

Recurentul în recurs nu a invocat nici un temei din cele prevăzute în norma sus-menționată,

dar din conținutul cererii de recurs se deduce temeiul prevăzut de pct.6) și 8) alin.(1) art.427 Cod

de procedură penală, având în vedere că acesta critică vinovăția sa, considerând că hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și în în acțiunile lui lipsesc elementele

infracțiunii de huliganism, solicitând să fie achitat.

Colegiul penal reține că, instanța de apel, în baza probelor administrate legal de către

organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art.100

alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă, potrivit art.101, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția lui M.Gușila în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal - huliganism, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei,

acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc prin obrăznicie deosebită, săvârșită de două sau mai

multe persoane persoane.

Din conținutul hotărârii judecătorești rezultă că această concluzie s-a tras având în vedere

depozițiile inculpatului M.Gușila care nu recunoaște vina, însă a declarat că după conflict i-a

propus părții vătămate suma de 4000 lei, care ultimul a refuzat-o, ale părții vătămate I.Coniuc,

care a declarat că inculpatul l-a lovit cu pumnul în față din partea dreaptă, apoi l-au lovit toți trei

cu pumnii și cu picioarele, a martorilor A.Romaniuc, A.Pătrînichi, E.Coniuc, și actele cauzei –

procesele-verbale de consemnare a plângerii verbale a lui I.Coniuc din 04.12.2014, de confruntare

între partea vătămată și învinuiții L.Popescu, M.Gușila și L.Zaporojan; comunicarea telefonică

parvenită în Unitatea de Gardă a IP Orhei de la Secția Internare a Spitalului Orhei la data de

25.11.2014; raportul de expertiză medico-legală nr.313/D din 08.12.2014 în privința lui I.Coniuc,

probe care sânt amănunțit descrise în sentință și decizia instanței de apel, și care nu trezesc careva

dubii.

Conținutul probelor menționate mai sus, care au fost amplu analizate și obiectiv apreciate

de instanțele de fond, confirmă cu certitudine săvârșirea de către inculpat a faptei imputate, care

întrunește elementele infracțiunii de huliganism, adică atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă a

acestei infracțiuni, deoarece acesta, fiind în loc public, prin acțiunile sale intenționat a încălcat

grosolan ordinea publică, în prezența mai multor persoane, cauzându-i părții vătămate vătămări

corporale.

Argumentele recurentului, precum că în acțiunile lui lipsesc elementele constitutive ale

infracțiunii de huliganism, nu pot fi reținute.

4

La acest capitol Colegiul penal atestă că, prin „încălcare grosolană a ordinii publice” se

înțelege săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de

convețuire, care sânt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii

publice, prin necuviință, neobrăzare, comportarea batjocoritoare cu cetățenii, cauzarea leziunilor

corporale ș.a.. În situațiile de huliganism, făptuitorul înțelege că încalcă grosolan ordinea publică,

însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor cu o deosebită obrăznicie. Făptuitorul nu numai

că înțelege caracterul infracțional al faptei, dar și dorește săvârșirea acestor acțiuni și survenirea

consecințelor.

Cele menționate caracterizează latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii de

huliganism, prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, pentru care inculpatul corect a fost supus

pedepsei penale.

În cazul concret, acțiunile inculpatului de huliganism s-au petrecut în fața magazinului,

care este loc public, fiind încălcată ordinea publică și, inculpatul, pe lângă încălcarea ordinii

publice, a aplicat violență asupra părții vătămate, cauzîndu-i vătămări corporale.

Raportând cele menționate mai sus la speța în cauză, Colegiul constată justificată concluzia

instanței de apel că sunt întrunite condițiile pentru angajarea la răspundere penală a inculpatului,

sub aspectul comiterii infracțiunii de huliganism în forma agravantă.

Astfel, concluziile instanței de apel privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

imputate, în opinia instanței de recurs, sunt juste și întemeiate, deoarece legislația în vigoare

expres prevede că infracțiunea de huliganism în afară de prezența acțiunii principale - încălcarea

grosolană a ordinii publice, presupune și prezența unei acțiuni adiacente - acțiune exprimată,

alternativ, în aplicarea violenței asupra persoanelor și amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Totodată, Colegiul penal menționează că motivele invocate referitor la modul de apreciere

a probelor, nu se încadrează în temeiurile cele prevăzute de alin.(1) art.427 Cod de procedură

penală. Aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond,

fie în instanța de apel, iar dezacordul unei părți în acest sens, nu echivalează cu o eroare ce ar da

temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Prin urmare, motivele recurentului ce țin de starea de fapt, de afirmațiile, precum că

instanțele de fond eronat au apreciat probele cauzei, că neîntemeiat nu au apreciat critic

declarațiile părții vătămate, că atât el, cât și partea vătămată și martorii au indicat că a avut loc

conflictul, dar nu s-a urmărit scopul încălcării ordinii și securității publice, el acționând doar

pentru a-i despărți pe partea vătămată și L.Popescu, Colegiul penal le consideră neîntemeiate. Mai

mult, aceste argumente au fost invocate și în apel, iar instanța de apel, examinându-le în ansamblu,

conform art.414 alin.(3) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat și motivat asupra lor în

decizie.

Colegiul penal notează că, solicitarea recurentului privind achitarea sa, nu poate fi reținută,

deoarece contravine probelor administrate în cauză, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta

nu echivalează cu achitarea lui, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate

suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovăția dânsului în comiterea infracțiunii imputate,

aceasta fiind apreciată de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului său

la apărare.

În concluzie, analizând materialele cauzei și hotărârea judecătorească atacată, Colegiul

penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea acesteia. Decizia instanței de

apel cuprinde fondul apelului, temeiurile de fapt și de drept, precum și motivele adoptării soluției,

5

ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală, iar temei pentru casarea

acesteia lipsesc.

La aplicarea pedepsei instanțele de fond just au ținut cont de prevederile art.61, 75 Cod

penal, de criteriile generale de individualizare a pedepsei, luând în considerație gradul pericolului

social al infracțiunii comise, persoana inculpatului, circumstanțele atenuante și agravante ale

cauzei, aplicându-i acestuia o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii normei penale în baza

căreia au fost declarat vinovat, iar aplicarea art.90 Cod penal în privința lui M.Gușila, s-a efectuat

în limitele legii.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va decide

inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar declarat de inculpatul M.Gușila și, potrivit legii, decide inadmisibilitatea

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Gușila Mihail, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2017, în propria lui cauză penală,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 noiembrie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

6