1ra-30/2017 — Art.145 alin.2 lit.b,e,i,j CP

Prima instanță: 03.06.2015 – 11.12.2015;

Instanța de apel: 28.01.2016 – 20.04.2016;

Instanța de recurs: 03.08.2016 – 07.02.2017. ACONSTATAT: 1. Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 11 decembrie 2015, Guțul Vasile Tudor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.145 alin. (2) lit. b), e), i), j) Cod penal la detențiune pe viață. Nazarov Vasile Pintilie a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. b), e), i), j) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Acțiunea civilă înaintată de către succesorul victimei Pînzari Constantin Pavel, în partea reparării prejudiciului material, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. 1 Acțiunea civilă în partea recuperării prejudiciului moral și compensării cheltuielilor de asistență juridică a fost admisă și încasată de la Guțul Vasile Tudor în beneficiul lui Pînzari Constantin Pavel 101 000 lei, dintre care 100 000 lei cu titlu de recuperare a prejudiciului moral și 1000 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică. S-a dispus încasarea din contul inculpatului Guțul Vasile Tudor în beneficiul Spitalului Clinic de Psihiatrie, c/f 1003600150554 suma de 1988 lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei medico-legală de psihiatrie. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, la data de 22 ianuarie 2015, în jurul orelor 01:10, Guțul Vasile Tudor și o persoană, în privința căreia, de către urmărirea penală cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată, acționând de comun acord și după o înțelegere prealabilă, acționând cu intenție directă, având interes material, cu scopul de omor, au pătruns în casa consăteanului său Pînzari Pavel Gheorghe, a.n.XXX, situată în r XXX, unde în vederea realizării scopului lor infracțional, împreună i-au aplicat lui Pînzari Pavel Gheorghe multiple lovituri cu pumnii, picioarele, dar și cu alte obiecte dure, inclusiv, cu un obiect tăietor-înțepător peste diferite părți ale corpului, cauzându-i, astfel victimei Pînzari Pavel Gheorghe leziuni corporale grave periculoase pentru viață, în urma cărora a decedat la scurt timp la fața locului, leziunile corporale fiind în legătură directă cu survenirea decesului. Acțiunile inculpatului Guțul Vasile Tudor au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. b), e), i), j) Cod penal după indicii calificativi: omorul unei persoane săvârșit de mai multe persoane, din interes material, cu deosebită cruzime, profitând de neputința victimei de a se apăra din cauza vârstei înaintate. Totodată, prima instanță a constatat că, potrivit rechizitoriului Nazarov Vasile este învinuit că, la 22 ianuarie 2015, în jurul orelor 01:10, împreună cu Guțul Vasile Tudor și Ungureanu Andrei Vasile, de comun acord și după o înțelegere prealabilă, acționând cu intenție directă, având interes material, cu scopul de omor, au pătruns în casa consăteanului său Pînzari Pavel Gheorghe, a.n. XXX, situată în XXX, unde în vederea realizării scopului lor infracțional, împreună i-au aplicat lui Pînzari Pavel Gheorghe multiple lovituri cu pumnii, picioarele, dar și cu alte obiecte dure, inclusiv, cu un obiect tăietor-înțepător peste diferite părți ale corpului, cauzându-i, astfel victimei Pînzari Pavel Gheorghe leziuni corporale grave periculoase pentru viață, în urma cărora a decedat la scurt timp la fața locului, leziunile corporale fiind în legătură directă cu survenirea decesului. 3. Sentința a fost atacată cu apeluri de către procuror, de avocații Zagaiciuc Victor și Pavlov Victor în numele inculpatului Guțul Vasile, precum și de inculpatul Guțul Vasile. 3.1. Procurorul a solicitat casarea parțială a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Nazarov Vasile să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) 2 lit. b), e), i), j) Cod penal și stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 20 ani cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. Aplicarea în privința lui Nazarov Vasile Pintilie a măsurii preventive sub formă de arest preventiv cu luarea acestuia sub strajă din sala de judecată. În argumentarea apelului depus, acuzatorul de stat a invocat următoarele: - ilegalitatea sentinței de achitare în privința inculpatului Nazarov Vasile, deoarece vinovăția acestuia se confirmă pe deplin prin probele administrate și prezentate de către acuzare, pe care instanța de fond nu le-a reținut, precum sunt declarațiile inculpatului, care sunt contradictorii referitor la locul aflării sale în momentul comiterii infracțiunii și referitor la momentul depistării cadavrului; prin declarațiile succesorului victimei, martorilor și prin conținutul rapoartelor de expertiză și proceselor - verbale anexate la materialele cauzei penale; - instanța de fond nu a analizat probele cercetate în cadrul ședințelor de judecată din care se constată cu certitudine, că anume inculpatul Nazarov Vasile în noaptea comiterii infracțiunii data de 21.01.2015 orele 23:30, deplasându-se către domiciliul victimei Pînzari Pavel și întâlnindu-se pe drum cu inculpatul Guțul Vasile și învinuitul Ungureanu Andrei, anume Nazarov Vasile în vederea facilitării accesului în domiciliul victimei a telefonat de pe telefonul său mobil la numărul de telefon fix ce aparține victimei; - în cadrul cercetării judecătorești, reieșind din declarațiile martorilor, s-a stabilit cu certitudine, că ușa de acces în domiciliul victimei era permanent încuiată chiar și ziua, iar în cadrul cercetării judecătorești, reieșind din cercetarea la fața locului, s-a stabilit că ușa domiciliului nu a fost deteriorată, cu atât mai mult, că martorul Guțul Neculai a confirmat că victima a fost văzută pe pragul casei, respectiv a permis accesul, cunoscând persoana care i-a solicitat să i se permită a intra în casă și care, respectiv, este anume inculpatul Nazarov Vasile; - rapoartele de expertiză biologică confirmă incontestabil faptul, că pe hainele și corpul lui Nazarov Vasile în data de 22.01.2015 a fost depistat sânge ce aparține victimei Pînzari Pavel, raportul de expertiză nr. 61, care a stabilit că pe fragmentele de unghii de pe ambele mâini ale inculpatului Nazarov Vasile a fost depistat sânge ce aparține victimei. Mai mult decât atât, conform concluziilor aceluiași raport de expertiză proveniența acelui sânge de la inculpatul Nazarov Vasile se exclude, fapt ce confirmă că anume inculpatul Nazarov a fost în altercații cu victima, a aplicat violența, iar drept urmare chiar și sub unghii a fost stabilite și ridicate urmele infracțiunii; - însăși inculpatul Nazarov Vasile în cadrul urmăririi penale, fiind audiat de mai multe ori în prezența apărătorului său a specificat, că el nu s-a atins de victimă sau alte obiecte din casă, unde se afla victima și nu putea să se murdărească de sânge, cu toate că sânge ce aparține victimei a fost depistat pe hainele acestuia în diferite locuri și mai cu seamă pe mâini și sub unghii, fapt ce exclude versiunea înaintată în ședință de judecată, că s-ar fi putut murdări la atingeri de ușă; - în acest sens a menționat declarațiile martorului Strășăneanu Svetlana, 3 care a specificat că, de asemenea, a intrat în casa unde se afla victima, ușile erau murdare de sânge, doar maxim până la înălțimea de 30 cm de la podea, iar la nivelul mânerului ușii nu erau careva urme de sânge. Ea a confirmat că în momentul când s-a deplasat cu Nazarov la domiciliul victimei, inculpatul Nazarov nici nu a intrat în casă, a stat doar la poartă, fapt de asemenea explicabil, deoarece el cunoștea de fapta comisă chiar cu participarea lui; - instanța de fond la argumentarea sentinței s-a bazat selectiv pe declarațiile învinuitului, declarații care nu coroborează cu celelalte probe cercetate în ședință, precum coroborează declarațiile martorilor care poartă răspundere penală pentru mărturiile depuse, fapt ce și impune casarea sentinței date, ori, simplul fapt că inculpatul nu recunoaște vina în comiterea infracțiunii nu poate fi pus la baza adoptării unei sentințe de achitare așa cum a procedat instanța de judecată în cazul dat; - instanța nu a stabilit și apreciat motivul ce a dus la modificarea declarațiilor inculpatului în cadrul procesului penal, motivul dat fiind doar cel de a duce în eroare instanța în vederea evitării răspunderii penale; - instanța de fond, nestabilind adevărul și achitând inculpatul Nazarov Vasile Pintilie, învinuit pentru comiterea unei infracțiunii excepțional de grave, doar pentru simplu și realul motiv că ultimul nu a recunoscut vina, a dat dovadă de parțialitate, nu a transmis un mesaj societății că justiția este una corectă, iar aceste fapte urmează a fi stopate anume prin condamnarea persoanelor și aplicarea unei pedepse penale, legale, prevăzută de legea penală, pedeapsă care în viziunea acuzatorului de stat poate fi doar una privativă de libertate. 3.2. Avocatul Zagaiciuc Victor în numele inculpatului Guțul Vasile, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Guțul Vasile să fie achitat pe motiv că fapta nu a fost comisă de către inculpat. În argumentarea apelului a invocat următoarele argumente: - învinuirea înaintată inculpatului Guțul Vasile și starea de fapt constatată de instanța de fond nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate în instanța de judecată au fost apreciate în mod eronat, existând în cazul dat probe suficiente, care stabilesc cu certitudine că fapta nu a fost săvârșită de inculpat; - a considerat, că declarațiile martorului Guțul Nicolai urmează a fi apreciate critic, deoarece acesta și-a schimbat pe parcurs declarațiile, oferind depoziții contradictorii, din declarațiile date de inculpații Guțul Vasile și Nazarov Vasile, martorii Guțul Neculai, Velicu Emilian, Bărbos Varvara și alții, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești rezultă, că în seara de 21.01.2015, inculpații Guțul Vasile și Nazarov Vasile nicidecum nu puteau să se întâlnească, ba mai mult ca atât, de comun acord, să se înțeleagă în prealabil de a-l omorî pe Pînzari Pavel din interes material; - nu pot fi puse la baza învinuirii Raportul de expertiză medico-legală nr. 20 din 26.01.2015, or, acesta nu conține în sine perioada de timp, măcar 4 aproximativă, a survenirii decesului victimei, Pînzari Pavel, fiind menționat numai faptul, că moartea cet. Pînzari Pavel a survenit peste 40-60 minute după primirea leziunilor corporale în urma șocului traumatic și hemoragie instalat, precum și înscrisul de mâină în grafie chirilică ridicat de la Pînzari Victor, or, acesta nu este semnat de nimeni și nu a fost identificată persoana care a întocmit acest înscris; - referitor la personalitatea inculpatului Guțul Vasile, rezultă că acesta nu are antecedente penale și nici nu a fost sancționat în careva mod nici chiar contravențional, (ceea ce se atestă și din materialele cauzei), nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, are un loc permanent de domiciliu, nu se caracterizează negativ; - a conchis că în urma probelor administrate în instanța de judecată în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat în mod concludent, că nici o probă din dosar nu indică asupra versiunii indicate în actul de învinuire, potrivit căreia Guțul Vasile, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Nazarov Vasile și Ungureanu Andrei l-ar fi omorât pe Pînzari Pavel, în noaptea din 21.01.2015 spre 22.01.2015, cu atât mai mult, nici nu aveau nici un motiv. 3.3. Avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Guțul Vasile, de asemenea, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința lui Guțul Vasile. Motivele pe care se bazează această poziție urmau a fi prezentate ulterior. 3.

Inculpatul Guțul Vasile, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința sa, din motivul că fapta nu a fost săvârșită de către el, fie după caz, dacă se va considera că vinovăția lui a fost dovedită, să-i fie aplicată o pedeapsă penală mai ușoară și să fie diminuată suma adjudecată cu titlu de despăgubiri morale și exclusă suma bănească de 1988 lei adjudecată cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice. În argumentarea apelului a invocat următoarele motive: - instanța de fond, în partea descriptivă a sentinței de condamnare a descris aparent corect conținutul probelor administrate de către părți, însă în mod greșit a dat importanță doar la două declarații inadmisibile ale unei persoane aparent absolut străine de circumstanțele cazului și anume Nicolăescu Ion Andrei, precum și a declarațiilor inadmisibile ale martorului Guțul Neculae făcute la urmărirea penală, declarații care deși se referă la aceleași circumstanțe relatate prin declarațiile primului numit, nu coroborează în mod evident. Astfel, urmează de apreciat critic declarațiile martorului Nicolăescu Ion Andrei, ale cărui depoziții nu coroborează cu celelalte probe, nu au o explicație logică a celor urmărite de către acesta și indiferența cu care și-a continuat drumul, după ce a auzit că în casa și ograda victimei se întâmpla ceva și nu a considerat de cuviință de a anunța vecinii, politia ș.a. După cum rezultă din acele declarații, atât inculpatul, cât și fratele Guțul Neculae și Ungureanu Andrei se aflau în ograda casei și nu în casă, iar Pînzari Pavel se auzea strigând (răcnind) ceva din interiorul 5 casei. Dacă situația este cea expusă de martor, atunci apare întrebarea din ce cauză din casă se auzeau strigătele lui Pînzari Pavel în timp ce ei trei se aflau în ograda casei; - declarațiile martorului Nicolăescu Ion nu puteau fi puse la baza prezentei sentințe și din motivul că ele sunt inadmisibile, pe motiv că la audierea martorului, inculpatul și avocatul său nu a participat și nu a avut posibilitatea de a-i adresa întrebări. În aceste condiții, instanța de fond a încălcat prevederile art. 101 alin. (4) și art. 101 alin. (5) Cod de procedură penală. Tot în aceeași ordine de idei, nici declarațiile martorului Guțul Neculae Tudor făcute la urmărirea penală nu pot fi puse la baza adoptării unei sentințe de condamnare întrucât martorului respectiv nu i s-a oferit oportunitatea de a nu face declarații împotriva inculpatului care îi este rudă apropiată; - instanța de fond a adoptat o sentință în a cărei parte descriptivă a fost omisă reflectarea obiectivă a tuturor circumstanțelor constatate în ședință judiciară, cu precădere a circumstanțelor care în mod evident îl disculpă. Astfel, instanța de fond urma să constate cine este complicele/coautorul lui la săvârșirea infracțiunii și, deși nu îl urmărește la moment, urma să indice care au fost și acțiunile respectivului, ori, s-ar putea că anume acțiunile coautorului să fie cele de natură să provoace decesul victimei și nu acțiunile inculpatului pe care instanța a decis că le-a săvârșit; - instanța de fond doar a constatat, că omorul lui Pînzari Pavel ar fi fost săvârșit din interes material, dar atunci când a descris probele și a ajuns la partea motivantă nu a indicat nimic în explicarea faptului aplicării acestui calificativ. Dacă este să studiem procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică anexată la acesta se observă clar că anturajul în casă nu este puternic influențat, se pare că obiectele din casă sunt aranjate la locul lor cu excepția locului, unde a fost maltratată victima, loc care presupune fără echivoc un deranjament de interior (anturaj). În textul procesului-verbal de cercetare la fața locului nu se indică nimic despre careva dezordine, semne de percheziționare etc. ; - a considerat, că suma adjudecată cu titlu de despăgubiri morale în beneficiul lui Pînzari Constantin Pavel - 100 000 lei este exagerat de mare. Victima Pînzari Pavel locuia de unul singur, nu era vizitat îndelung de rudele sale, din contra, Pînzari Pavel era ajutat cu treburile gospodărești de către oamenii din sat, inclusiv de către Ungureanu Andrei. Este evident că în cazul omorului unei rude apropiate se cauzeze suferințe morale copiilor acestuia, precum și altor rude apropiate, însă la cazul de față, instanța de judecată a depășit cu mult limita maximă a compensațiilor date, în astfel de cazuri, succesorilor victimelor, cazuri aflate pe rol în instanțele de judecată din Republica Moldova, inclusiv Curtea Supremă de Justiție; - neîntemeiat au fost încasați și 1988 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice, deoarece efectuarea acesteia a fost dispusă de către reprezentanții statului în mod 6 unilateral, fără a consulta poziția inculpatului și în lipsa unor date despre instabilitatea lui psihică. A considerat, că expertiza respectivă nu constituie mijloc de probă și reprezintă doar un mecanism de asigurare al statului, că nu condamnă o persoană fără discernământ. Astfel, instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că o acțiune civilă în acest sens nu a intentat nici instituția de expertizare și nici procurorul în interesul acesteia; - instanța de fond nu a individualizat corect pedeapsa penală, a ținut cont doar de faptul, că au survenit consecințe deosebit de grave, însă nu a ținut cont de faptul, că anterior nu a fost tras la răspundere penală, totodată, menționând practica Curții Supreme de Justiție, în acest sens, de rând cu practica relevantă a curților de apel, instanța de fond ar fi constatat, că detențiunea pe viață a fost aplicată în toate cazurile atunci când infracțiunile erau săvârșite în serie, de grupuri criminale organizate sau în interesul lor, asupra mai multor persoane, de regulă minori, prin mijloace care prezintă pericol public sporit. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016 au fost respinse apelurile declarate de către procuror, de inculpatul Guțul Vasile și de avocații Zagaiciuc Victor și Pavlov Victor în numele acestuia, cu menținerea hotărârii atacate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat, că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Guțul Vasile de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. b), e), i), j) Cod penal și corect a adoptat o sentință de achitare în privința lui Nazarov Vasile de sub învinuirea imputată în baza art. 145 alin. (2) lit. b), e), i), j) Cod penal. Instanța de apel a indicat, că de către acuzatorul de stat a fost prezentată următoarea sistemă de probe, care ar demonstra vinovăția inculpaților Guțul Vasile și Nazarov Vasile în comiterea infracțiunii imputate, care au fost analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi:  declarațiile succesorului victimei Pînzari Const., a martorilor Pînzari V., Guțul N., Nicolăescu I., Beschieri T., Strășeneanu S., Cibotari M., Velicu E., Bărbos V., Cioară V.;  procesul-verbal de examinare din 26.01.2015, potrivit căruia a fost examinat înscrisul de mâină ridicat de la cet. Pînzari Victor Pavel, care constituie o filă format A5 în pătrățele, scrisă pe 2 părți, scrisul este manual, efectuat cu pix de culoare albastră, în colțul drept, sus, pe prima pagina, la începutul înscrisului este scrisă data „22.01.2015”, apoi urmează textul propriu zis sens cu grafie chirilică. Înscrisul de mână în grafie chirilică ridicat de la Pînzari Victor, a fost recunoscut în calitate de mijloc material de probă prin ordonanța de recunoaștere și anexare drept mijloc de probă din 26.01.2015. (vol. I, f.d. 38); 7  procesul-verbal de ridicare din 27.03.2015, de la cet. Simin Maria a fost ridicată dispoziția de plată a pensiei nr. 220149521 pe numele lui Pînzari Pavel Gheorghe în copie pe una filă, conform căruia ultima încasare a pensiei de către Pînzari Pavel a avut loc la data de 06.01.2015 și a fost încasată pensia lunară de bătrânețe în sumă de 955,93 lei. (vol. I, f.d. 85);  procesul-verbal de examinare din 17.02.2015, conform căruia a fost examinată informația privind apelurile de intrare-ieșire ridicate de la SA „Moldtelecom” pe 4 file s-a stabilit, că la 21.01.2015, ora 22:13, numărul de telefon 237 68 612 ce aparține abonatului Pînzari Pavel a fost apelat de către numărul de telefon XXX ce aparține învinuitului Nazarov Vasile, durata discuției fiind de 17 secunde. Ulterior, la data de 22.01.2015 ora 0:17 numărul de telefon XXX ce aparține abonatului Pînzari Pavel a fost din nou apelat de către numărul de telefon XXX ce aparține învinuitului Nazarov Vasile, durata discuției fiind de 89 secunde (vol. I, f.d. 146);  raportul de expertiză medico-legală nr. 20 din 26.01.2015, în rezultatul diagnosticului medico-legal a cadavrului cet. Pînzari Pavel s-a constatat traumatism asociat al capului, cutiei toracice, membrelor, traumă craniu- cerebrală acută închisă, hematom subdural mixt parietooccipital pe dreapta 320 ml. hemoragie subarahnoidiană, fractura coastelor 4-7 pe dreapta cu lezarea pleurei, hemoragie pe dreapta 850 ml. Plăgi tăiate a capului, gâtului, mânii drepte în număr de 12, multiple echimoze a cutiei toracice și feței. Șoc traumatic- hemoragic. Edem cerebral și pulmonar. Moartea cet. Pînzari Pavel a survenit peste 40-60 minute după primirea leziunilor corporale în urma șocului traumatic și hemoragie instalat în rezultatul TACC, hemoragiei intracerebrale abundente, fracturii coastelor pe dreapta cu lezarea pleurei, hemitorace pe dreapta, plăgilor multiple a capului și gâtului, mânii drepte leziuni corporale care s-au format sub acțiunea unui corp contondent și ascuțit cu suprafață de acțiune limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale Grave periculoase pentru viață care sunt în legătură directă cu survenirea decesului. De la cadavru nu s-a simțit miros de alcool (vol. I, f.d. 166-167);  procesul-verbal de ridicare din 22.01.2015, din care este evident, că de la învinuitul Nazarov Vasile Pintilie au fost ridicate următoarele obiecte: pantaloni de tip sport de culoare albaștri închis cu dungi sure lateral, pulover de culoare sură, cămașă de culoare bej, pantaloni de tip blugi culoare sură, sacou de culoare cafenie, cizme de culoare neagră, batistă bărbătească de culoare albastră, unghii de la ambele mâini, spălături de sub unghii și de pe mâini, scurtă cu blană de culoare cafenie (vol. I, f.d. 170);  raportul de expertiză medico-legală nr. 59 din 04.02.2015 rezultă, că analizând rezultatele cercetărilor sero-biologice ale obiectelor de cercetare prezentate pentru examinare, în conformitate cu circumstanțele și întrebările înaintate de organul de urmărire penală s-a ajuns la următoarele concluzii: Sângele cadavrului cet. Pavel Gheorghe Pînzari se referă la grupa ABo, cu antigenul „H” asociat. Sângele cet. Vasile Pintilie Nazarov se referă la grupa Abeta, 8 cu antigenul „H” asociat. În petele, de la stropi și mânjiturile de culoare roșie- cafenie și cafenie de pe bățul nr. 1 (m/ob.3-5) și două chei (m/ob.10,11) a fost depistat sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup au fost constatați antigenii „A”, „E” și „H”. Așa deci, sângele depistat a provenit de la persoană cu grupa de sânge ABo, cu antigenul „H” asociat, ce nu exclude prevenirea lui de la cet. Pavel Pînzari. Totodată, nu se exclude amestec de sânge în petele examinate și de la cet. Vasile Nazarov, în caz, dacă el a avut careva leziuni corporale cu hemoragii externe la momentul infracțiunii. În m/ob.1,2 (bețe ridicate de la fața locului) au fost depistate urme de sânge. Apartenența de specie a sângelui în urmele acestea n-a fost determinată, tot ce este posibil din cauza cantităților insuficiente a proteinelor necesare pentru astfel de examinare (vol. I, f.d. 175-176);  raportul de expertiză medico-legală nr. 60 din 04.02.2015, analizând rezultatele cercetărilor sero-biologice ale obiectelor de cercetare prezentate pentru examinare, în conformitate cu circumstanțele, întrebările înaintate de organul de urmărire penală și Raportului de expertiză Nr. 59 de la 28.01.2015 e.j.m.l.b. L. Jucovscaia s-a ajuns la următoarele concluzii: Sângele cet. Pavel Gheorghe Pînzari se referă la grupa ABo, cu antigenul „H” asociat. Sângele cet. Vasile Pintilie Nazarov se referă la grupa Abeta, cu antigenul „H” asociat. În petele și mânjiturile de culoare cafenie-întunecată de pe cojoc (m/ob 1, 4 ridicat de la cet. Nazarov), sacou (m/ob. 11-13 ridicat de la cet. Nazarov ), cămașă (m/ob. 18,19 ridicată de la cet. Nazarov), blugi (m/ob.24-28 ridicați de la cet. Nazarov), batistă (m/ob. 29-32 ridicată de la cet. Nazarov) și cutia de chibrite (m/ob.33 ridicată de la cet. Nazarov) a fost depistat sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup în m/ob. 1.4.13.18.19.24-28.29.30.33 au fost constatați antigenii „A”, „B” și „H”. Așa deci, sângele depistat a provenit de la persoană cu grupa de sânge ABo, cu antigenul „H” asociat, ce nu exclude provenirea lui de la cet. Pavel Pînzari (vol. I, f.d. 189-191);  raportul de expertiză medico-legală nr. 61 din 04.02.2015, rezultă, că potrivit conținutului concluziilor experților rezultatele cercetărilor sero-biologice ale obiectelor de cercetare prezentate pentru examinare, în conformitate cu circumstanțele, întrebările înaintate de organul de urmărire penală și Raportului de expertiză Nr. 59 de la 28.01.2015 s-a ajuns la următoarele concluzii: Sângele cadavrului cet. Pavel Gheorghe Pînzari se referă la grupa ABo, cu antigenul „H” asociat. Sângele cet. Vasile Pintilie Nazarov se referă la grupa Abeta, cu antigenul „H” asociat. Pe fragmentele de unghii (m/ob.3) de la ambele mâini a cet. Vasile Nazarov a fost depistat sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup au fost constatați antigenii A”, „B” și „H”. Așa deci, sângele depistat a „ provenit de la persoană cu grupa de sânge ABo, cu antigenul „H” asociat, ce nu exclude provenirea lui de la cet. Pavel Pînzari. Totodată, antigenii A" și H”, care „ „ sunt caracteristici însuși cet. Vasile Nazarov, puteau proveni și pe contul secrețiilor lui sau sângelui, în caz, dacă el a avut careva leziuni corporale cu 9 hemoragii externe la momentul infracțiunii. Provenirea acestui sânge numai de la cet. Vasile Nazarov se exclude (vol. I, f.d. 198-199);  raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 215a -2015 efectuat în privința învinuitului Guțul Vasile Tudor s-a concluzionat, că Guțul Vasile Tudor maladii psihice nu suferă, este fără dereglări psihice. În perioada comiterii infracțiunii ce i se impută careva dereglări psihice temporare nu a manifestat, avea capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, putea acționa cu discernământ și respectiv poate fi recunoscut responsabil (vol. I, f.d. 241-243). Reieșind din probele menționate supra și verificând argumentele invocate în apelurile depuse de către avocații Pavlov Victor și Zagaiciuc Victor în numele inculpatului Guțul Vasile, instanța de apel a concluzionat, că acestea sunt nefondate, deoarece sunt combătute de probele administrate în cauza dată, care sunt pertinente și concludente, și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în cadrul procedurii de examinare a apelurilor. În confirmarea existenței semnului calificativ „din interes material”, instanța de apel a reținut remarca primei instanțe, care a menționat, că după cum rezultă din declarațiile succesorului victimei, martorilor, în casa victimei, la locul săvârșirii infracțiunii totul era în dezordine, fiind prezente semne că infractorii au căutat bani sau lucruri de preț. Reieșind din probele cercetate, precum declarațiile martorilor Pînzari Victor, Beschieri Tatiana vânzătoarea de la magazin, Ciobanu Maria angajatul poștal, s-a stabilit, că victima dispunea de surse financiare pe care le păstra în domiciliul său, surse, care reieșind din conținutul procesului - verbal de cercetare la fața locului a domiciliului victimei au fost căutate de inculpați, care au răscolit bunurile. Iar conform declarațiilor succesorului victimei Pînzari Constantin și martorului Strășăneanu Svetlana, vecina victimei, în casă era haos. Saltelele de pe pat erau date jos, peste tot era dezordine, prin casă era răscolit. Pînzari Constantin a mai declarat că știa cu certitudine, că tatăl său avea bani în casă, dar nu cunoaște ce sumă anume, după ce au făcut ordine nu au găsit nici un ban. Cu referire la calificativul „profitând de neputința victimei de a se apăra, din cauza vârstei înaintate”, instanța de apel a considerat, că în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine din declarațiile succesorului victimei, a martorilor, precum și din datele personale ale victimei Pînzari Pavel, acesta avea o vârstă înaintată, fiind născut în anul XXX, respectiv, în timpul aplicării multiplelor lovituri, având vârsta de XXX ani, fiind atacat pe timp de noapte, acesta era în imposibilitate de a se apăra și a opune rezistență atacatorilor. Nu a fost reținut nici argumentul apelantului, precum că există contradicții în declarațiile martorilor Guțul Neculae și Nicolăescu Ion, deoarece coroborând probele administrate și verificate în ședința de judecată împreună cu declarațiile celorlalți martori, instanța de fond întemeiat a stabilit, că acestea combat în totalitate declarațiile inculpatului Guțul Vasile, și-l demască în săvârșirea 10 infracțiunii imputate lui. Contrar argumentelor din apelul inculpatului cu privire la admisibilitatea declarațiilor martorului Guțul Neculae, care este fratele inculpatului Guțul Vasile și care și-a schimbat declarațiile pe parcursul judecării cauzei penale, care la urmărirea penală a dat declarații sub presiunea procurorului, iar în instanța de fond a dat declarații veridice, instanța de apel a menționat că, fiind audiat în instanța de fond martorul a declarat că, nu a fost influențat de polițist sau procuror la etapa urmăririi penale, iar semnătura de pe procesul-verbal de audiere (f.d. 75-78, vol. II) îi aparține și confirmă declarațiile date în acest proces- verbal. În acest context, prima instanță întemeiat a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile martorului Guțul Neculae oferite la urmărirea penală conform art. 110 Cod de procedură penală, care au fost susținute de către acesta în ședința de judecată și care coroborează cu celelalte probe acumulate la dosar. De asemenea, instanța de apel nu a reținut ca întemeiate argumentele din apelul inculpatului, precum că, prima instanță a încălcat prevederile art. 101 alin. (4) și art. 101 alin. (5) Cod de procedură penală, deoarece la baza sentinței de condamnare au fost puse declarațiile martorului Nicolăescu Ion, care sunt inadmisibile, fiindcă la audierea martorului, inculpatul și avocatul său nu a participat și nu a avut posibilitatea de a-i adresa întrebări, precum și declarațiile martorului Guțul Neculae Tudor făcute la urmărirea penală nu pot fi puse la baza adoptării unei sentințe de condamnare întrucât martorului respectiv nu i s-a oferit oportunitatea de a nu face declarații împotriva inculpatului, care îi este rudă apropiată, deoarece din materialele dosarului rezultă că, acesta cu bună știință a dat declarații benevol împotriva inculpatului, care este fratele său, elucidând circumstanțele comiterii infracțiunii corespunzător situației factologice, atât în cadrul urmării penale, cât și în instanța de judecată. Contrar celor invocate în apelul apărătorului și apelul inculpatului, instanța de apel a menționat, că toate probele sunt apreciate în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, atât fiecare în parte cât și toate în ansamblu, care confirmă vina inculpatului în cele incriminate. Privitor la stabilirea pedepsei penale inculpatului Guțul Vasile, instanța de apel, verificând legalitatea pedepsei aplicate a conchis că, instanța de fond corect a ținut cont de prevederile art. 7, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor excepțional de grave, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, pentru prima dată a săvârșit o infracțiune, nu se află la evidența medicului narcolog sau psiholog, nu a conștientizat graviditatea faptelor comise, de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, astfel, considerând că, i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă pentru crima săvârșită, care va asigura realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât din parte inculpatului, cât și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o 11 asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită. Instanța de apel a concluzionat, că soluția adoptată de către prima instanță își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Guțul Vasile, or aplicarea unei pedepse penale sub formă de detențiune pe viață, va asigura izolarea inculpatului de societate, ocrotind valorile sociale de o persoană social periculoasă, și totodată, ar duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, va revizui atitudinea față de valorile sociale cu atragerea unor concluzii corecte ce ține de comportamentul său față de membrii societății. În ce privește dezacordul inculpatului cu suma prejudiciului moral, dispus spre încasarea din contul acestuia în beneficiul succesorului victimei Pînzari Constantin, instanța de apel a considerat, că prima instanță justificat a admis integral acțiunea civilă în partea reparării prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei, iar prejudiciul material a fost admis în principiu. Totodată, întemeiat a fost dispusă încasarea din contul inculpatului Guțul Vasile în beneficiul statului suma de 1988 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice. Cu referire la adoptarea sentinței de achitare în privința lui Nazarov Vasile, instanța de apel a considerat că, prima instanță a analizat obiectiv și minuțios cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc nevinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. b), e), i), j) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: omorul săvârșit de două persoane, din interes material, profitând de neputința victimei de a se apăra, însoțite de o deosebită cruzime, astfel, instanța de fond corect a ajuns la concluzia că inculpatul nu a comis infracțiunea incriminată. În acest sens, instanța de apel a indicat, că la judecarea cauzei în ordine de apel au fost analizate declarațiile inculpaților Nazarov Vasile și Guțul Vasile, a succesorului victimei Pînzari Const., a martorilor Guțul N., Velicu E., Bărbos V., au fost cercetate probele materiale prezentate de către partea acuzării, și astfel, a reținut că, instanța de fond corect a concluzionat că, vinovăția inculpatului Nazarov Vasile în comiterea infracțiunii imputate acestuia, nu este dovedită și nu se confirmă prin ansamblul de probe cercetate în cadrul cercetării judecătorești. Prin urmare, învinuirea adusă inculpatului Nazarov Vasile este bazată în exclusivitate pe probe indirecte pe care acuzatorul le-a analizat unilateral, individual, fără ca acestea să coroboreze cu ansamblul de probe puse la baza învinuirii, astfel, considerând că, instanța de fond corect a remarcat că, concluziile experților expuse în Rapoartele de expertiză medico-legală nr. 60 din 04.02.2015, nr. 61 din 04.02.2015 și nr. 59 din 04.02.2015 nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare în privința lui Nazarov Vasile, potrivit principiului statuat la art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, deoarece în rapoartele de expertiză nominalizate, experții nu exclud că pe obiectele examinate, amestecul de sânge în 12 petele examinate și de la Vasile Nazarov, în caz dacă el a avut careva leziuni corporale cu hemoragie externă la momentul infracțiunii. Astfel, în cadrul judecării pricinii a fost dovedit, că Nazarov Vasile a avut plagă tăiată la mâna stângă în rezultatul stricării geamului la casa concubinei sale și această circumstanță nu a fost exclusă de către partea acuzării. Instanța de apel a ținut să menționeze, că atât în instanța de fond cât și în instanța de apel inculpatul Nazarov Vasile a declarat, că era în stare de ebrietate și nu ține minte dacă a pus sau nu mâina pe Pînzari Pavel, dar crede că a pus mâina, ulterior fiind audiat suplimentar a declarat că sigur a pus mâina pe victimă, să vadă dacă poate a căzut jos și-l poate ajuta să se ridice, iar după ce a văzut, că e decedat a fugit să cheme vecinii. Argumentul din apelul acuzatorului de stat cu privire la schimbarea declarațiilor date de către Nazarov Vasile, care la urmărirea penală a declarat, că nu a intrat în cameră și nu s-a atins de cadavru, iar ulterior în instanța de judecată a declarat că s-a atins de ultimul, nu poate fi reținut de către instanța de apel ca temei de condamnare a inculpatului, or, acesta în data de 22.01.2015 era în stare de ebrietate și acțiunile acestuia nu erau pe deplin controlate și memorate de către ultimul, fiind în stare de șoc de la cele văzute, putea să omită unele detalii văzute în camera victimei Pînzari Pavel. Starea de șoc a lui Nazarov a fost confirmată de către martorul Strășăneanu Svetlana, care a declarat la data de 22.01.2015 aproximativ ora 14:00 la ea la poartă bătea Nazarov Vasile, speriat, vorbea neclar, se bâlbâia, îi spunea să meargă cu el la moș Pavel, care stă nemișcat la podea, în casă este mult sânge. Instanța de apel a apreciat critic argumentul acuzatorului precum că, instanța de fond la argumentarea sentinței s-a bazat selectiv pe declarațiile învinuitului, declarații care nu coroborează cu celelalte probe cercetate în ședință, precum coroborează declarațiile martorilor care poartă răspundere penală pentru mărturiile depuse, fapt ce și impune casarea sentințe date, ori, simplul fapt că inculpatul nu recunoaște vina în comiterea infracțiunii nu poate fi pus la baza adoptării unei sentințe de achitare așa cum a procedat în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și în instanța de apel, deoarece s-a constatat cu certitudine că declarațiile inculpatului sunt veridice, corespund adevărului și coroborează cu întreaga sistemă de probe puse la baza în învinuirii, declarațiile lui Nazarov Vasile, găsindu-și confirmare în declarațiile martorilor, precum și în materialele cauzei. Argumentul acuzatorului precum că, instanța de fond nu a analizat probele cercetate în cadrul ședințelor de judecată din care se constată cu certitudine că anume inculpatul Nazarov Vasile în noaptea comiterii infracțiunii data de 21.01.2015 orele 23:30, deplasându-se către domiciliul victimei Pînzari Pavel și întâlnindu-se pe drum cu inculpatul Guțul Vasile și învinuitul Ungureanu Andrei, anume Nazarov Vasile în vederea facilitării accesului în domiciliul victimei a telefonat de pe telefonul său mobil la numărul de telefon fix ce aparține victimei, instanța de apel a considerat, că nu poate fi reținut ca întemeiat, or această 13 versiune nu-și găsește suport probatoriu în totalitatea probelor cercetate în cadrul judecării apelului. Totodată, în cadrul examinării cauzei penale atât inculpatul Nazarov Vasile cât și Guțul Vasile au declarat, că nu s-au văzut în acea seară nici în zilele precedente, nu l-au vizitat împreună pe Pînzari Pavel, iar referitor la apelurile telefonice efectuate, Nazarov Vasile a declarat că l-a telefonat pe moș Pavel pentru a dormi la ultimul, fiind alungat de acasă de către concubina sa, la care Pânzari Pavel i-a comunicat că e departe și e frig și să se ducă să doarmă la Velicu Emilian, așa cum și a procedat inculpatul. Argumentele din apelul acuzatorului de stat cu referire la participarea inculpatului Nazarov Vasile la comiterea infracțiunii se confirmă prin faptul că anume în timpul comiterii infracțiunii acesta nu s-a aflat nici la domiciliul său și nici la vecinul Velicu Emilian, respectiv, s-a aflat anume la locul comiterii crimei, unde chiar din declarațiile sale și ale concubinii sale mergea destul de des și dormea, iar în dimineața zilei de 22.01.2015 Nazarov Vasile, ieșind din domiciliului lui Velicu Emilian a ajuns la domiciliul victimei conform declarațiilor sale și ale martorului Strășeneanu Svetlana în jurul orelor 14.00, cu toate că chiar de la orele 07:00 a comunicat martorului Velicu Emilian că merge anume la domiciliul victimei, nu au fost reținute ca întemeiate de către instanța de apel, or, materialele cauzei penale denotă o altă versiune a amplasării inculpatului în noaptea comiterii infracțiunii de omor al cet. Pînzari Pavel. Potrivit declarațiilor inculpatului Nazarov Vasile și martorilor Bărbos Varvara și Velicu Emilian, în data de 21.01.2015 pe la orele 22:00 Nazarov Vasile a plecat acasă la concubina sa Bărbos Varvara, care nu i-a permis să intre în casă, deoarece acesta era în stare de ebrietate. Mai apoi, l-a telefonat pe Pînzari Pavel ca să se ceară să doarmă la el, la care ultimul i-a comunicat că este noapte, până la el este departe și mai bine să se ducă la Velicu Emilian. Astfel, pe la orele 23:00 a ajuns la acesta acasă, a stat aproximativ 20 min., apoi s-a dus iar acasă la concubina sa, care l-a văzut pe la orele 23:30 și iar a fost alungat. Velicu Emilian a declarat că aproximativ peste 30-40 min. după ce a plecat, Nazarov s-a întors (respectiv aproximativ orele 00:00) și a rămas să doarmă la martor. Prin urmare, în timpul săvârșirii infracțiunii inculpatul Nazarov Vasile dormea în casa martorului Velicu Emilian. Iar referitor la acțiunile inculpatului din a doua zi, data de 22.01.2015, instanța de apel a considerat veridice declarațiile inculpatului Nazarov care sunt confirmate de declarațiile martorului Velicu Emilian, Bărbos Varvara și Strășeneanu Svetlana, și nu există nici un temei de a pune la îndoială cele declarate de inculpat. De asemenea, nu au fost reținute argumentele acuzatorului potrivit cărora, martorul Nicolăescu Andrei a indicat că în timp ce în curtea casei unde a fost comisă crima era Guțul Neculai, Guțul Vasile și Ungureanu Andrei, din acea casă unde a și fost găsită decedată victima se auzeau bătăi, care nu cunoaște de către care persoană erau făcute însă în același timp se auzea încă victima răcnind fapt ce confirmă aplicarea loviturilor și în acel moment când Guțul Vasile și Ungureanu Andrei se aflau afară. Acuzatorul considerând posibil ca inculpatul 14 Nazarov Vasile să fi fost în casă în acel moment. Instanța de apel a considerat, că acestea reprezintă niște presupuneri neargumentate fără a avea vreun suport juridic probant, motiv din care urmează a fi respinse, invocând totodată prevederile art. 8 Cod de procedură penală, care reglementează că, persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile necesare apărării sale, și nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă. Nimeni nu este obligat să-și dovedească nevinovăția. Concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către procuror și de inculpatul Guțul Vasile. 6.1. Procurorul, invocând temeiul de drept prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, indică aceleași motive care au fost expuse în cererea de apel, considerând că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. 6.2. Inculpatul Guțul Vasile, invocând temeiurile de drept prevăzute în art.427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel sau să fie aplicată o pedeapsă cu închisoarea, alta decât detențiunea pe viață. În motivarea recursului invocă următoarele argumente:  ilegalitatea hotărârii adoptate de către instanța de apel, care a ignorat prevederile art. 101 alin.(4), (5) Cod de procedură penală, deoarece a pus la baza deciziei sale de condamnare declarațiile martorului Nicolăescu I., care sunt inadmisibile;  apărarea a solicitat reaudierea martorilor în cadrul examinării apelului, în special, a martorului Nicolăescu Ion, declarații la care apărarea nu a avut acces, precum și a martorului Guțul Nicolai, declarațiile căruia sunt contradictorii, mai mult, el fiind o persoană cointeresată în condamnarea sa;  menționează că aceste declarații nici nu au fost date citirii în instanța de apel, dar dacă acest eveniment ar fi avut loc, instanța ar fi observat divergențele ce există între depozițiile martorilor;  consideră că, instanța de apel a ignorat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, precum și practica judiciară constantă, deoarece instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului, în temeiul cărora fusese achitat în prima instanță. Instanța urma să procedeze la o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a anumitor martori ai 15 acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care depozițiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea învinuitului (hotărârile CEDO Popovici c. Moldovei din 27 noiembrie 2007, §72 și Dănila c. României din 08 martie 2007, §62-63, Spînu c. României din 29 aprilie 2008, §60). În acest context indică prevederile art.251 alin.(2) și (3) Cod de procedură penală;  totodată, indică și faptul că nu este de acord cu încadrarea juridică a faptei, și anume, cu indicele calificativ din interes material, deoarece potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică se observă clar că anturajul în casă nu este puternic influențat, se pare că obiectele din casă sunt aranjate la locul lor cu excepția locului unde a fost maltratată victima, astfel, că depozițiile succesorului victimei, precum că în casă era dezordine, urmau a fi apreciate critic de către instanțele de fond;  consideră că, i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră, deoarece instanțele de judecată nu au luat în considerație că pentru prima dată a fost tras la răspundere penală, a ținut cont doar de faptul că au survenit consecințe deosebit de grave;  atrage atenția la faptul că, instanțele de judecată nu au studiat practica Curții Supreme de Justiție, deoarece ar fi constatat că detențiune pe viață se aplică în toate cazurile când infracțiunile erau săvârșite în serie, de grupuri criminale organizate sau în interesul lor, asupra mai multor persoane, de regulă minori, prin mijloace care prezintă pericol public sporit, etc. În acest sens indică hotărâri adoptate pe unele cauzele penale, potrivit cărora pedeapsa aplicată inculpaților condamnați pentru omor nu a fost detențiunea pe viață.

Procurorul și succesorul părții vătămate Pînzari Constantin au depus referințe privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de inculpat, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și întemeiată.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul lărgit consideră că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, dacă nu se agravează situația condamnatului, sau, după caz, dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) al aceleiași norme, prevede că în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor, pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel. 16 Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept, asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă probele au fost apreciate corect de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată cu rejudecarea cauzei. Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări a fost comisă, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În acest sens sunt relevante și prevederile punctului 22.2 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12 decembrie 2005 ,, Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, cu modificările ulterioare, care stipulează că: ,, … în decizie se expune concluzia generală a instanței pe marginea apelului și temeiurile de fapt și de drept, motivele adoptării soluției respective. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor indicate în apel. Nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului”. Totodată, instanța de recurs menționează, că potrivit art. 93 alin. (1) și alin. (2) Cod de procedură penală, probele sunt elemente de fapt dobândite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei, și în calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor mijloace: 1) declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile, martorului; 2) raportul de expertiză, etc. Conform art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, toate probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate, 17 coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective, iar în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Reieșind din prevederile legale expuse supra și practica judiciară constantă Colegiul penal constată, că instanța de apel la examinarea cauzei nu a cercetat probele prezentate de către acuzare sub toate aspectele, nu le-a verificat și apreciat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și nu a motivat soluția adoptată, iar ținând cont de prevederile art. 394 alin.(3) Cod de procedură penală, instanța de apel de asemenea nu a făcut o analiză amplă a probelor prezentate de acuzare în cauză și astfel n-a soluționat fondul apelului. 8.1. Analizând decizia atacată, Colegiul lărgit concluzionează că instanța de apel prematur a menținut hotărârea primei instanțe privind achitarea inculpatului Nazarov Vasile, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. b), e), i), j) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, deoarece nu a supus unei analize obiective cumulul de probe, adus în sprijinul învinuirii, prin рrisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. În acest sens, Colegiul lărgit menționează, că potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 59 din 04.02.2015 s-a concluzionat că: „Sângele cadavrului cet. Pavel Gheorghe Pînzari se referă la grupa ABo, cu antigenul „H” asociat. Sângele cet. Vasile Pintilie Nazarov se referă la grupa Abeta, cu antigenul „H” asociat. În petele, petele de la stropi și mânjiturile de culoare roșie-cafenie și cafenie de pe bățul nr. 1 (m/ob.3-5). a fost depistat sânge de origine umană… sângele depistat a provenit de la persoană cu grupa de sânge ABo, cu antigenul „H” asociat, ce nu exclude prevenirea lui de la cet. Pavel Pînzari. Totodată, nu se exclude amestec de sânge în petele examinate și de la cet. Vasile Nazarov, în caz, dacă el a avut careva leziuni corporale cu hemoragii externe la momentul infracțiunii.” (vol. I, f.d.176 verso). De asemenea se atrage atenția și la raportul de expertiză medico-legală nr. 60 din 04.02.2015, potrivit căruia au fost cercetate obiectele ridicate de la domiciliul lui Nazarov Vasile și s-a concluzionat că: ”În petele și mânjiturile de culoare cafenie-întunecată de pe cojoc (m/ob 1, 4 ridicat de la cet. Nazarov), sacou (m/ob. 11-13 ridicat de la cet. Nazarov ), cămașă (m/ob. 18,19 ridicată de la cet. Nazarov), blugi (m/ob.24-28 ridicați de la cet. Nazarov), batistă (m/ob. 29-32 ridicată de la cet. Nazarov) și cutia de chibrite (m/ob.33 ridicată de la cet. Nazarov) a fost depistat sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup în m/ob. 1.4.13.18.19.24-28.29.30.33 au fost constatați antigenii „A”, „B” și „H”. Așa deci, sângele depistat a provenit de la persoană cu grupa de sânge ABo, cu antigenul „H” asociat, ce nu exclude provenirea lui de la cet. Pavel Pînzari” (vol. I, f.d. 189-191). 18 Colegiul lărgit notifică faptul că, în rubrica OBIECTE DE CERCETARE din raportul indicat supra la punctul 1. Cojoc este specificat „..la spate în regiunea cusăturii laterale din dreapta (m/ob.4)”; 6. Blugi – „Dinainte pe ambii craci în regiunea genunchilor (m/ob.24,25,26); din urmă; pe cracul drept în regiunea cusăturii laterale din dreapta și aproximativ la mijloc (m/ob.27)”. Aceste pete de sânge au provenit nu doar de la Nazarov Vasile, care susține că s-a tăiat la degetul mic al mâinii stângi, după ce a spart geamul de la casa concubinei sale la orele13:00 în ziua de 22.01.2015, dar și de la partea vătămată Pînzari Pavel. Acest fapt este menționat și în raportul de expertiză medico-legală nr. 61 din 04.02.2015, prin expunerea : „...sângele depistat a provenit de la persoană cu grupa de sânge ABo, cu antigenul „H” asociat, ce nu exclude provenirea lui de la cet. Pavel Pînzari. Totodată, antigenii A" și H”, care sunt caracteristici însuși „ „ cet. Vasile Nazarov, puteau proveni și pe contul secrețiilor lui sau sângelui, în caz, dacă el a avut careva leziuni corporale cu hemoragii externe la momentul infracțiunii. Provenirea acestui sânge numai de la cet. Vasile Nazarov se exclude” (vol. I, f.d. 198-199). Totodată, Colegiul lărgit menționează că instanța de apel la judecarea cauzei nu a elucidat divergențele dintre declarațiile date la ancheta preliminară și în instanțele de judecată de către inculpatul Nazarov Vasile, precum și cu declarațiile acestuia și a martorului Velicu Emilian. Iar referitor la declarațiile martorilor Bărbos Varvara și Strășeneanu Svetlana, prin care, instanța de apel a considerat veridice declarațiile inculpatului Nazarov Vasile, Colegiul lărgit menționează că, în decizia atacată se indică, că nu se pun la îndoială acțiunile inculpatului din a doua zi, data de 22.01.2015, și anume, ce se referă la spargerea geamului de către Nazarov Vasile de la casa concubinei la orele 13:00 și plecarea la vecina Strășeneanu Svetlana, pe la orele 14:00, anunțând-o că Pînzari Pavel stă la podea nemișcat și în casă este mult sânge. În acest sens se notifică că, declarațiile inculpatului Nazarov Vasile, indicate în hotărârea instanței de apel: ”La data de 21.01.15, seara a trecut pe la mănăstire, unde mai dau de mâncare, apoi a fost în vizită la vecinul său Velicu Emilian, care locuiește singur în casă. A stat cu acesta de vorbă și pe la orele 22-00 a plecat acasă la concubina sa Bărbos Varvara. Aceasta nu i-a permis să intre în casă. Nazarov s-a mai plimbat prin gospodărie, a încercat să se culce în bucătăria de vară, dar era foarte frig…… s-a dus și s-a culcat la Velicu Emilian. A doua zi, dimineața, în jurul orelor 08-00, a fost la Vasile Gobja și a cumpărat o sticlă de două litri cu vin, pe care l-au serat cu Velicu Emilian acasă la acesta. Au mai stat de vorbă, apoi a plecat iarăși acasă la concubina sa.”(f.d.62, vol. IV); declarațiile martorului Velicu Emilian, care fiind audiat în instanța de fond a declarat că: „La data de 21.01.15, în jurul orelor 23.00 (chiar s-a uitat la ceasul din odaie), Nazarov Vasile a venit la el unde a stat aproximativ 20 minute și s-a dus acasă. Peste vreo 30-40 minute Nazarov Vasile a venit din nou la el, a spus, că nu-l primește 19 concubina. Nazarov era în aceiași stare cum a plecat. Nu era agitat sau speriat. Nu a văzut pe îmbrăcămintea acestuia urme de sânge. În acea noapte, Nazarov Vasile a dormit la martor, iar dimineața a plecat acasă.” (f.d.67, vol. IV). Cu referire la concluzia instanței de apel, precum că „...or, acesta în data de 22.01.2015 era în stare de ebrietate și acțiunile acestuia nu erau pe deplin controlate și memorate de către ultimul, fiind în stare de șoc de la cele văzute, putea să omită unele detalii văzute în camera victimei Pînzari Pavel.” Se menționează de către Colegiul lărgit că, potrivit art. 24 Cod penal, că persoana care a săvârșit o infracțiune în stare de ebrietate, produsă de alcool sau de alte substanțe, nu este liberată de răspundere penală. Cauzele ebrietății, gradul și influența ei asupra săvârșirii infracțiunii se iau în considerare la stabilirea pedepsei. Mai mult ca atât, în raportul psihiatrico-legală ambulatorie nr.244a-2015 din 24 martie 2015 efectuată în privința lui Nazarov Vasile se indică că: „...conștiința e lucidă, corect se orientează în mediul temporo-spațial… În mod consecutiv desfășoară datele anamnestice manifestând memoria fără dereglări. Emoțional adecvat situației, fonul emoțional stabil... Pe parcursul examinării comportamentul bine motivat, respectă distanța necesară. ..Prezintă gîndirea operațional-logică, coerentă” (f.d.236 verso, vol. I) Colegiul constată că instanța de apel, judecând apelul procurorului nu s-a expus asupra tuturor motivelor indicate în acesta, ci doar s-a limitat în motivarea soluției de menținere a sentinței, considerând că concluziile experților expuse în Rapoartele de expertiză medico-legală nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare în privința lui Nazarov Vasile, potrivit principiului statuat la art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, deoarece în rapoartele de expertiză nominalizate, experții nu exclud că pe obiectele examinate, amestecul de sânge în petele examinate și de la Vasile Nazarov, în caz dacă, el a avut careva leziuni corporale cu hemoragie externe la momentul infracțiunii. Astfel, în cadrul judecării pricinii a fost dovedit, că Nazarov Vasile a avut plagă tăiată la mâna stângă în rezultatul stricării geamului la casa concubinei sale și această circumstanță nu a fost exclusă de către partea acuzării. Colegiul lărgit reiterează că plaga tăiată a fost produsă la Nazarov Vasile la orele 13:00 în data de 22.01.2015, iar timpul săvârșirii infracțiunii potrivit învinuirii - 22 ianuarie 2015, în jurul orelor 01:10. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit ajunge la concluzia că instanța de apel a interpretat probele administrate, în speța dată, prezentate de către acuzatorul de stat în sprijinul învinuirii în folosul inculpatului prin denaturarea conținutului acestora. 8.2. Cu referire la argumentele inculpatului recurent Guțul Vasile, Colegiul lărgit le consideră nefondate și menționează, că potrivit practicii judiciare constante, la judecarea recursului ordinar în cauza penală, s-a atenționat, că erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele 20 reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Pentru a pronunța o asemenea concluzie este necesar să se țină cont de fapta săvârșită, așa și cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, precum și să se stabilească, dacă această faptă a fost încadrată în norma penală corectă, corespunzătoare faptei constatate, și numai în cazul când fapta a fost încadrată în baza unei alte norme penale, este posibil de conchis că aceasta a fost încadrată juridic greșit. În conformitate cu materialele cauzei Guțul Vasile Tudor a fost pus sub învinuire, recunoscut vinovat și condamnat în baza art.145 alin. (2) lit. b), e), i), j) Cod penal după indicii calificativi: omorul unei persoane săvârșit de mai multe persoane, din interes material, cu deosebită cruzime, profitând de neputința victimei de a se apăra din cauza vârstei înaintate, concluzia căreia a fost menținută de către instanța de apel, care a constatat, că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Guțul Vasile Tudor în săvârșirea infracțiunii imputate. Analizând decizia atacată, Colegiul lărgit consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe, deoarece la judecarea apelurilor declarate de inculpatul Guțul Vasile și de avocații Zagaiciuc Victor și Pavlov Victor în numele acestuia, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Mai mult ca atât, Colegiul reține faptul, că argumentele invocate de recurent, și anume, în ce privește aprecierea incorectă a probelor de către instanțele de fond, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în hotărârile pronunțate. Totodată, Colegiul relevă, că instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuții exclusive ale instanțelor de fond. Însă, verificând legalitatea pedepsei stabilite inculpatului Guțul Vasile, Colegiul lărgit consideră că, în cauza dată instanțele n-au individualizat pedeapsa potrivit prevederilor art. 61, 75 Cod penal, soldată cu stabilirea unei pedepse neechitabile, ce se consideră eroare de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel 21 poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta, atunci când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt care duce la consecințe contrare scopului urmărit. Limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în partea specială, sunt determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite. Gravitatea acesteia constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce. Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având în vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea infracțiunii, date ce caracterizează personalitatea infractorului. Categoria și termenul pedepsei ce urmează a fi stabilită este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76 – 77 Cod penal, precum și, efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal. În acest context, Colegiul lărgit notifică și prevederile art. 75 alin.(2) Cod penal, potrivit căruia o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. În speța dată, sancțiunea art. 145 alin. (2) Cod penal prevede pedeapsa cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detențiune pe viață, și astfel, ținând cont de persoana inculpatului Guțul Vasile, care nu are antecedente penale, pentru prima dată a săvârșit o infracțiune, nu se află la evidența medicului narcolog sau psiholog, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, de lipsa circumstanțelor 22 agravante, Colegiul lărgit ajunge consideră că stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 20 ani, va asigura scopul restabilirii echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, fiind un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului. Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide, că soluția adoptată de către instanța de apel în privința inculpatului Nazarov Vasile este contrară prevederilor legale, deoarece aceasta nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate, fapt ce echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, deoarece instanța de apel, judecând cauza dată, n-a ținut cont de faptul că fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, iar decizia trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției și astfel a comis eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, la care se face referire în recursuri, eroare ce nu poate fi corectată de către instanța de recurs, existând temeiul de casare a soluției adoptate de către instanța de apel. Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul lărgit consideră necesar a casa parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016, în cauza penală în partea achitării lui Nazarov Vasile Pintilie cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în strictă conformitate cu prevederile legale, iar în privința inculpatului Guțul Vasile necesar de a casa parțial sentința Judecătoriei Strășeni din 11 decembrie 2015 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016, în latura penală în partea stabilirii pedepsei, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, în această parte, prin care lui Guțul Vasile Tudor condamnat în baza art.145 alin. (2) lit. b), e), i), j) Cod penal de stabilit pedeapsa de 20 (douăzeci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legale asupra motivelor indicate în apelul declarat de procuror, să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele administrate pe parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

În temeiul art. 434, art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit, 23 DECIDE : Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Brigai Sergiu, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016, în cauza penală în partea achitării lui Nazarov Vasile Pintilie și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Se admite recursul ordinar declarat de inculpatul Guțul Vasile Tudor, se casează parțial sentința Judecătoriei Strășeni din 11 decembrie 2015 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui Guțul Vasile Tudor, în latura penală în partea stabilirii pedepsei, se rejudecă cauza și se pronunță o nouă hotărâre, în această parte, după cum urmează: Guțul Vasile Tudor se condamnă în baza art.145 alin. (2) lit. b), e), i), j) Cod penal la 20 (douăzeci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Decizia adoptată în privința lui Nazarov Vasile Pintilie nu este susceptibilă de a fi atacată, iar în privința lui Guțul Vasile Tudor este irevocabilă. În rest, celelalte dispoziții ale deciziei atacate se mențin. Decizia pronunțată integral la data de 21 martie 2017. Președinte Ursache Petru Judecător Toma Nadejda Judecător Timofti Vladimir Judecător Alerguș Constantin Judecător Moraru Petru 24