1ra-462/2017 — art. 145 al. 2 lit. i, j CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 145 al. 2 lit. i, j CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-462/2017 — art. 145 al. 2 lit. i, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-462/2017
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
01 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de
Procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Andrei Formusatii, de inculpatul
Lazari Valerii, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 02 noiembrie 2016, în cauza penală, în privința lui
Lazari Valerii XXXX, născut la XXXX, originar și
domiciliat în s. XXX r-nul XXX;
și
Ungureanu Oleg XXXX, născut la XXXX, originar din s.
XXX, r-nul XXX, domiciliat în s. XXX, r-nul XXX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 04.12.2015 pînă la 26.04.2016;
Instanța de apel de la 21.07.2016 pînă la 02.11.2016;
Instanța de recurs de la 24.01.2017 pînă la 01.03.2017.
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost
legal executată.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor ordinare în
cauză în baza actelor din dosar,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Drochia din 26 aprilie 2016, Lazari Valerii și
Ungureanu Oleg au fost condamnați în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, la
17 ani închisoare fiecăruia, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;
A fost încasat în mod solidar de la Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în
beneficiul statului cheltuielile pentru efectuarea expertizei în sumă de 10 692 lei.
Adoptând sentința în cauză, prima instanță a reținut că, la 19.07.2015 în
timpul zilei, Lazari Valerii și Ungureanu Oleg, fiind în ospeție la Alexei Fanari în
satul XXX, r-nul XXX, în timp ce întrebuințau băuturi alcoolice, între Ungureanu
Oleg și Fanari Alexei s-a iscat un conflict în timpul căruia ultimul i-a aplicat lui
Ungureanu Oleg o zgârietură pe față cu cuțitul, după care Ungureanu Oleg i-a smuls
lui Fanari Alexei cuțitul din mână și dorind de a se răzbuna, acționând cu intenție
directă i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în regiunea gâtului, după care Fanari Alexei a
fugit din casă, însă fiind ajuns din urmă de către Ungureanu Oleg și Lazari Valeriii, în
grădina adiacentă gospodăriei sale, unde Ungureanu Oleg i-a mai aplicat lovituri cu
cuțitul în regiunea gâtului, iar Lazari Valerii având în mâini o rangă metalică pe care
a luat-o din casă de la Fanari Alexei, i-a aplicat și el ultimului două lovituri în
regiunea capului, apoi văzând că Fanari Alexei nu dă semne de viață, Lazari Valerii a
luat din buzunarul maioului lui Fanari Alexei, 110 lei și au plecat acasă la Lazari
Valerii care este vecin cu Fanari Alexei, unde urmărind scopul ascunderii urmelor
infracțiunii Ungureanu Oleg și Lazari Valerii s-au spălat de sânge, au dat foc la
hainele cu care era îmbrăcat Ungureanu Oleg, după care Lazari Valerii i-a dat lui
Ungureanu Oleg alte haine de ale sale ca să se îmbrace, și împreună au plecat la
domiciliul lui Ungureanu Oleg.
1
Conform raportului de examinare medico-legală nr.148 început la 22.07.2015 și
terminat la 24.07.2015, decesul lui Fanari Alexei a survenit în rezultatul șocului
hemoragie, care s-a dezvoltat în urma plăgilor 4 la număr a gâtului cu lezarea
laringelui, vaselor sanguine și nervilor gâtului, care au condiționat hemoragie externă
masivă. Plăgile gâtului au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp tăietor -
înțepător, posibil cu cuțitul cu 3-4 zile până la expertiza cadavrului, se califică ca
vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, se găsesc în legătură cauzală
directă cu decesul victimei. Hemoragiile în țesuturile moi a capului regiunea parietală
pe dreapta au fost produse cu corp dur contondent, posibil cu 3-4 zile până la deces,
se califică ca vătămări corporale ușoare, la survenirea decesului nu au avut influență.
Autocauzarea vătămărilor corporale la Fanari Alexei se exclude.
Acțiunile lui Lazari Valerii Veceslav și Ungureanu Oleg Ilie în cadrul urmăririi
penale au fost calificate în baza de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal - omorul
intenționat, săvârșit de două persoane cu o deosebită cruzime.
Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, inculpatul Ungureanu Oleg a
declarat apel, prin care a solicitat casarea acesteia și rejudecarea cauzei, întrucât
prima instanță nu a luat în considerație că și-a recunoscut pe deplin vina în comiterea
faptei incriminate și este invalid de gradul doi.
3.1. Totodată, sentința în cauză a fost contestată cu apel de către avocatul
Andrei Tudorica în interesele inculpatului Lazari Valerii, prin care a solicitata casarea
sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului Lazari Valerii. În
argumentarea cerințelor formulate apelantul invocă că, la caz nu este dovedită
vinovăția lui Lazari Valerii în comiterea infracțiunii incriminate, nefiind acumulate și
prezentate probe în susținerea învinuirii aduse. A considerat că, de către instanța de
judecată nu au fost luate în considerație declarațiile inculpatului depuse în cadrul
întregului proces. Nevinovăția inculpatului fiind demonstrată prin raportul de
expertiză medico-legală nr. 589 din 04.08.2015, potrivit căreia în fragmentele din
tăieturile de unghii a victimei nefiind depistat sânge ce ar putea aparține inculpatului
Lazari Valerii, iar conform raportului de expertiză medico-legală cu nr. 587 din
06.08.2015 pe pantalonii și prosopul ridicați din gospodăria lui Lazari Valerii nu au
fost depistate pete de sânge ce puteau aparținea victimei, nefiind depistate nici urme
digitale și nici urme de sânge ce ar fi aparținut inculpatului Lazari Valerii pe
corpurile delicite anexate la dosar. Consideră că argumentele nominalizate pot forma
baza unei decizii de achitare a inculpatului Lazari Valerii.
3.2. Împotriva sentinței a declarat apel și inculpatul Lazari Valerii, care a
solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu achitarea acestuia, motivînd că, nu a
comis fapta infracțională incriminată, fiind nejustificat condamnat de către instanța de
fond în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, considerând că, acțiunile sale se
încadrează conform componenței de infracțiune prevăzută la art. 323 Cod penal -
favorizarea infracțiunii. Totodată a invocă că, a admis ca Ungureanu Oleg să-și ardă
hainele sale murdare de sânge și i-a acordat acestuia hainele sale, însă din teamă nu a
anunțat poliția despre infracțiunea comisă de către Ungureanu Oleg. În acest sens
apelantul susține că, instanța eronat a apreciat probele din dosar, nemotivând soluția
emisă în ce privește acțiunile comise de Lazari Valerii, care de fapt constituie
favorizare a infracțiunii.
În fața instanței de apel inculpatul Lazari Valerii și apărătorul acestuia, avocatul
Violeta Nistor, au susținut apelurile declarate în interesele lui Lazari Valerii și au
solicitat admiterea acestora pe argumentele și motivele invocate. Inculpatul Lazari
2
Valerii și-a susținut poziția, conform căreia parțial își recunoaște vina, însă consideră
că acțiunile au fost incorect încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal.
3.3. Inculpatul Ungureanu Oleg a solicitat admiterea apelului declarat,
considerând că în condițiile speței este posibilă aplicarea unei pedepse mai blânde în
privința lui Ungureanu Oleg, or, ultimul a recunoscut integral vina în comiterea
infracțiunii incriminate și se căiește de cele întâmplate. Totodată, apărarea consideră,
că la caz urma a fi luat în considerație că Ungureanu Oleg a comis infracțiunea în
urma constrângerii fizice și psihice, precum urma a fi luat în considerație și
comportamentul victimei, care inițial l-a lovit cu cuțitul pe Ungureanu Oleg, astfel
provocând ulterioarele acțiuni ilegale ale ultimului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 noiembrie 2016,
apelurile inculpatului Ungureanu Oleg, al inculpatului Lazari Valerii și al avocatului
Andrei Tudorica în interesele inculpatului Lazari Valerii, declarate împotriva
sentinței Judecătoriei Drochia din 26.04.2016, pe cazul penal în privința lui Lazari
Valerii XXXX și Ungureanu Oleg XXXX, s-au admis, din alte motive decât cele
invocate în apel, dispunându-se casarea, inclusiv din oficiu a respectivei hotărâri, cu
excluderea din dispozitivul ei a dispozițiilor cu privire la încasarea în mod solidar de
la Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în
sumă de 10 692 lei, păstrându-se fără modificări dispozițiile sentinței cu privire la
latura penală și corpurile delicte.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, judecând prezenta
cauza penală instanța de fond în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de
procedură penală, a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate
aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o
apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,
veridicității, și din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia
privind vinovăția inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în comiterea
infracțiunii incriminate, precum și privitor la încadrarea acțiunilor acestora în baza
art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal. Instanța a făcut o apreciere obiectivă a aspectelor
de fapt și de drept ale cauzei prin prisma probelor administrate și cercetate în cadrul
ședinței de judecată. În acest sens, instanța de fond întemeiat a bazat sentința de
condamnare pe declarațiile inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg, pe
declarațiile succesorului părții vătămate Bîlba Ana, pe declarațiile martorilor
Gherasimova Irina, Cobeliscaia Nadejda, Cazac Larisa, Cemomoreț Ion, Cușnir Iurie,
precum și pe baza probantă scrisă anexată la materialele cauzei.
De asemenea, în urma verificării probatoriului, instanța de apel a conchis, că
probele puse la baza sentinței de condamnare corespund cerințelor legale, prin prisma
acestora instanța de judecată a apreciat obiectiv aspectele de fapt și de drept ale
cauzei, respectivele probe formează un ansamblu probatoriu, prin care se dovedește
pe deplin vinovăția inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în comiterea faptei
adusă în învinuire, totodată fiind totalmente combătute argumentele invocate în
cererile de apel formulate în interesele inculpatului Lazari Valerii, cu privire la
nevinovăția ultimului în comiterea infracțiunii incriminate.
Poziția apărării cu privire la faptul, că raportul de expertiză medico-legală nr.
589 din 04.08.2015 și raportul de expertiză medico-legală cu nr. 587 din 06.08.2015,
ar confirma nevinovăția inculpatului Lazari Valerii în comiterea infracțiunii
incriminate, instanța de apel a apreciat drept una nefondată, având drept scop evitarea
răspunderii penale, or, respectiva poziție vine în contradicție cu cumulul de probe
3
cercetate în ședințele de judecată și care confirmă pe deplin vinovăția acestuia în
săvârșirea faptei ce i se impută. Instanța de apel a considerat că, probele prezentate de
acuzare și cercetate în ședința instanței de fond, verificate în instanța de apel, se
completează reciproc, sunt pertinente, concludente, utile și veridice, adică dispun de
calitățile necesare pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare. În
opinia instanței de apel, toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor
valoare, concluziile privind vinovăția inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg
în comiterea infracțiunii imputate rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză.
S-a menționat și faptul că, declarațiile inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu
Oleg coroborează cu procesele-verbale de verificare a declarațiilor acestora la locul
infracțiunii, din 22.07.2015, ultimii arătând cu lux de amănunte circumstanțele
comiterii omorului.
În același context, instanța de apel a reținut și raportul de expertiză medico-
legală nr. 148 din 24.07.2015, în baza căruia s-a stabilit că, decesul lui Fanari Alexei
a survenit în rezultatul șocului hemoragie, care s-a dezvoltat în urma plăgilor 4 la
număr a gâtului cu lezarea laringelui, vaselor sanguine și nervilor gâtului, care au
condiționat hemoragie externă masivă. Plăgile gâtului au fost produse prin acțiunea
traumatic a unui corp tăietor-înțepător, posibil cu cuțitul, cu 3-4 zile până Ia expertiza
cadavrului, se califică ca vătămări corporale GRAVE, periculoase pentru viață, se
găsesc în legătură cauzală direct cu decesul victimei. Totodată prin raportul
nominalizat s-a stabilit că, hemoragiile în țesuturile moi a capului regiunea parietală
pe dreapta au fost produse cu corp dur contondent, posibil cu 3-4 zile până la deces,
se califică ca vătămări corporale ușoare, la survenirea decesului nu au avut influență,
iar auto-cauzarea vătămărilor corporale la Fanari Alexei se exclude.
De menționat și faptul că, atât Lazari Valerii cât și Ungureanu Oleg prin actele
de expertiză psihiatrico-legală nr. 418-2015 din 08.09.2015 și nr. 418- 2015 din
08.09.2015 au fost recunoscuți responsabili, adică la momentul comiterii faptei
infracționale aceștia se aflau în stare de ebrietate alcoolică simplă, care nu-i lipsea de
capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale (f.d. 249-250, 251-252, vol. I).
Astfel, verificând legalitatea hotărârii atacate sub aspectele relatate în cererea de
apel, instanța de apel a reținut că, temeiurile invocate de apelanți nu și-au găsit
confirmare în cauza dată, starea de fapt reținută și de drept apreciată de către instanța
de fond, concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate.
Referitor la temeiul invocat sub aspectul asprimii pedepsei penale aplicate
inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg, instanța de apel a reținut că, temeiurile
menționate nu și-au găsit confirmare, or, în procesul de stabilire și individualizare a
pedepsei pentru inculpați, instanța de judecată a dat deplină eficiență normelor
naționale legale care reglementează pedeapsa penală, or în prezenta cauză s-a ținut
cont de prevederile legale a art. 61, 75 Cod penal, li-a stabilit pedeapsa penală în
limitele sancțiunii legii aplicate, măsura de pedeapsă stabilită de instanță fiind
adecvată faptei comise de inculpații Lazari Valerii și Ungureanu Oleg.
La stabilirea și individualizarea pedepsei penale pentru inculpații Lazari Valerii
și Ungureanu Oleg, urmează a se ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite -
excepțional de gravă; persoana inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg, care la
locul de trai se caracterizează negativ, la evidența medicilor narcolog și psihiatru nu
se află, nu pentru prima dată se află pe banca acuzaților, anterior fiind judecați și
supuși răspunderii penale, însă nu au făcut concluzii de rigoare și au continuat
activitatea criminală; circumstanță atenuantă - nu s-a constatat în prezenta cauză
4
penală, circumstanțe agravante - comiterea infracțiunii în stare de ebrietate. În
împrejurările menționate instanța a concluzionat, că corectarea și reeducarea
inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg este posibilă doar în condițiile izolării
lor de societate, prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de
17 ani în penitenciar de tip închis.
Instanța de apel nu a reținut invocarea avocatului Igor Ciuru în interesele
inculpatului Ungureanu Oleg, precum că ultimul beneficiază de o pedeapsă mai
blândă în condițiile în care a comis infracțiunea în urma constrângerii fizice și
psihice, fiind provocat de comportamentul victimei Fanari Alexei, care primul l-a
lovit cu cuțitul pe Ungureanu Oleg. În acest sens, instanța de apel a menționat că, prin
materialele cauzei cu certitudine s-a stabilit că Ungureanu Oleg pe fundalul geloziei
către soția sa, primul l-a lovit cu palma peste față pe Fanari Alexei, de aici rezultă
netemeinicia versiunii formulate de partea apărării privind provocarea lui Ungureanu
Oleg prin acțiunile ilegale ale lui Fanari Alexei.
Prin urmare, analizând împrejurările și circumstanțele reținute de către instanța
de fond în sarcina inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în raport cu mărimea
pedepsei aplicate și modul de executare a acesteia, instanța de apel a considerat că,
pedeapsa de 17 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, corespunde
principiului proporționalității - având în vedere fapta comisă de către inculpați și
urmările produse, prin aplicarea acesteia va fi atins scopurile pedepsei penale: de
corectare a inculpaților, de restabilire a echității sociale, de prevenire a săvârșirii de
către inculpați a altor infracțiuni.
În aceste circumstanțe, instanța de apel a concluzionat că, pedeapsa stabilită de
către instanța de fond inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg, este aptă să
conducă la realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la reeducarea inculpaților, la
formarea unei atitudini pozitive a acestora față de ordinea de drept, regulile de
conviețuire socială și principiile morale, din care considerente instanța va respinge
argumentele formulate de către apărare în ce privește aplicarea unei pedepse mai
blânde inculpaților.
Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a efectua anumite modificări
în sentință, în ceea ce privește încasarea cheltuielilor de judecată, considerând, că în
această parte instanța a admis erori de drept material.
În susținerea argumentului în cauză, instanța de apel a menționat că, prima
instanță eronat a dispus încasarea în mod solidar de la Lazari Valerii și Ungureanu
Oleg în beneficiul statului cheltuielile pentru efectuarea expertizei în sumă de 10 692
lei, motiv pentru care le va exclude din dispozitivul sentinței.
Respectiva concluzie se întemeiază pe dispozițiile art. 143 alin. (1) pct. 1), 3)
și 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora expertiza se dispune și se efectuează,
în mod obligatoriu, pentru constatarea ...cauzei morții, ...stării psihice și fizice a
bănuitului, învinuitului, inculpatului — în cazurile în care apar îndoieli cu privire la
starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-și apăra de sine stătător drepturile
și interesele legitime în procesul penal, ...precum și altor cazuri când prin alte probe
nu poate fi stabilit adevărul în cauză. Dispoziție alin. (2) aceleiași norme stipulează,
că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din
contul mijloacelor bugetului de stat.
Totodată, potrivit art. 100 alin. (2) Cod de procedură penală și art. 6 par. 2 a
Convenției, sarcina probațiunii e pusă în seama organului de urmărire penală,
5
persoana acuzată de un delict beneficiind de ,,prezumția nevinovăției”, stipulată la
art. 8 Cod de procedură penală.
De rând cu aceasta instanța de apel a reținut și dispozițiile art. 15 alin. (1) din
Legea nr. 1086 din 23.06.2000 cu privire la expertiza judiciară, constatările
tehnico-științifice și medico-legale, cu modificările și completările ulterioare,
potrivit căreia, expertiza judiciară se efectuează la ordonarea organului de urmărire
penală, a procurorului, a organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la
contravențiile administrative, a instanței judecătorești din oficiu sau la cererea
părților, în conformitate cu legislația de procedură penală, de procedură civilă,
legislația cu privire la contravențiile administrative și cu prezenta lege.
Astfel, ținând cont de faptul că, expertizele medico-legale, biologice și
psihiatrico-legale petrecute în cadrul procesului - au fost ordonate de către organul de
urmărire penală în vederea constatării cauzei morții părții vătămate Fanari Alexei,
stării de responsabilitate a inculpaților, precum și a altor circumstanțe ale cauzei -
aceste acțiuni procesuale țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii,
pusă în sarcina părții acuzării, instanța de apel a considerat neîntemeiată soluția
judiciară cu privire la încasarea cheltuielilor pentru efectuarea acestor, or,
aplicabilitatea art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora, părțile, din
inițiativă proprie și pe cont propriu, sunt în drept să înainteze cerere despre efectuarea
expertizei pentru constatarea circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în
apărarea intereselor lor, este inoportună, deoarece se referă la efectuarea expertizei la
cererea părților și pe cont propriu, fapt ce nu persistă la caz.
În contextul celor expuse, instanța de apel a considerat posibil de a admite
apelurile formulate de inculpatul Ungureanu Oleg, inculpatul Lazari Valerii și
avocatul Andrei Tudorica în interesele inculpatului Lazari Valerii, din alte motive
decât cele invocate în el, dispunând casarea, inclusiv din oficiu a sentinței, cu
excluderea din dispozitivul ei a dispoziției cu privire la încasarea în mod solidar de la
Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în beneficiul statului cheltuielile pentru efectuarea
expertizei în sumă de 10 692 lei, păstrând fără modificări dispozițiile sentinței în ce
privește latura penală și corpurile delicte.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, au declarat recursuri ordinare:
- Procurorul, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței. Recurentul invocă
dezacordul privind excluderea a dispozițiilor cu privire la încasarea în mod solidar de
la Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în
sumă de 10 692 lei. Potrivit art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală, se indică că,
din inițiativa proprie și pe cont propriu sunt în drept să înainteze cerere despre
efectuarea expertizei. Totodată, potrivit art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală,
cheltuielile judiciare sunt cheltuieli suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei
desfășurări a procesului penal;
- Inculpatul Lazari Valerii, fără a face trimitere la prevederile art. 427 alin.
(1) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei hitărîri de
achitare în privința sa. Recurentul invocă dezacordul cu aprecierea probelor și nu se
consideră vinovat în săvîrșirea infracțiunii imputate. Totodată, menționează că, cu
toate că, Ungureanu Oleg a recunoscut vina de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, a fost amenințat de acesta cu moartea, dacă va
divulga infracțiunea săvîrșită.
6
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestora,
din următoarele considerente.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care se constată că este vădit neîntemeiat.
Colegiul penal constată că, motivele invocate de autorii recursurilor nu sunt
aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de
implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.
Referitor la recursul ordinar declarat de procuror:
În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, procurorul a invocat
în drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct.
6) Cod de procedură penală, precum că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care
se întemeiază soluția.
În esență, recurentul critică decizia instanței de apel dintr-un singur considerent,
și anume că, în viziunea sa, greșit instanța de apel a exclus încasarea de la Lazari
Valerii și Ungureanu Oleg în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de
10 692 lei.
Prin urmare, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiat acest argument,
deoarece instanța de apel și-a motivat soluția în această parte, care a fost expusă pe
larg la pct. 4.1. din prezenta decizie, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește
pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune.
Potrivit prevederilor art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuieli
judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a
procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi
plătite martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor,
interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali. Cheltuielile judiciare se plătesc
din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.
Potrivit art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt
suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Iar potrivit alin. (2)
aceluiași articol, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze
cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum
și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică
garantată de stat, atunci cînd aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu
dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și
de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă,
precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri
de nereabilitare.
Suma de 10 692 lei solicitată de procuror ca să fie încasată de la inculpați în
folosul statului constituie suma care a fost suportată pentru efectuarea expertizei
medico-legale nr. 148 din 22.07.2015-24.07.2015.
Potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, expertiza
se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea gradului de
gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale. Dispoziție alin. (2)
aceleiași norme stipulează că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile
prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat.
7
În consecință, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin.
(2) Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în
ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de
art. 414-417 Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și
se apreciază ca inadmisibil.
Referitor la recursul inculpatului Lazari Valerii:
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se
pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod
de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.
(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea
temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest
sens.
Recurentul invocă că, instanța de apel incorect a apreciat probele din materialele
cauzei care confirmă nevinovăția inculpatului în cele incriminate.
Motivele aduse de către autorul recursului, referitor la dezacordul cu aprecierea
probelor de către instanța de apel, ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei
pentru recurs stipulate în art. 427 Cod de procedură penală.
Colegiul remarcă faptul că, în speță, conținutul probelor și valoarea lor
probatorie este detaliat analizată în textele sentinței și deciziei.
Colegiul penal consideră că, instanța de apel legal și întemeiat a pronunțat
decizia, constatînd corect stabilirea circumstanțelor de fapt și de drept, analizînd
obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect
concluzionînd asupra vinovăției inculpatei de săvîrșirea infracțiunii imputate,
motivîndu-și soluția în acest sens (pct. 4.1. din prezenta decizie).
Mai mult, Colegiul penal reține că argumentele importante indicate în recurs, au
fost obiect de discuție în instanța de apel, care la judecarea apelului, a verificat
legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din cauza penală, prin citirea lor în ședința de judecată,
cu consemnarea în procesul-verbal.
Totodată, instanța de recurs menționează că, conform procesului-verbal al
ședinței de judecată în instanța de apel (f.d. 73, 80, 87-89, vol. III), atît partea apărării
cît și inculpatul, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (4) Cod de procedură
penală, și-au ales poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind
independenți de instanță, însă n-au solicitat cercetarea suplimentară a probelor,
inclusiv audierea martorilor sau prezentarea altor probe.
La fel, potrivit art. 27 Cod de procedură penală, judecătorul și persoana care
efectuează urmărirea penală apreciază probele în conformitate cu propria lor
convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Nici o probă nu
are putere probantă dinainte stabilită.
Cît privește motivul precum că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, Colegiul
penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de
fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar
pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul
de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real
al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință
pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține. Dar,
verificînd probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate de
8
recurent, Colegiul le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatului de
săvîrșirea infracțiunii incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate și
că, la caz, nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de fond sau
cea de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărîrii atacate și adoptarea
unei alte soluții.
Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis erorile
de drept la care face referință recurentul și, deci, nu persistă temeiul de casare a
soluției adoptate, pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă faptelor comise.
Totodată, se evidențiază faptul că, argumentele expuse de recurent au fost
anterior invocate în apel, iar instanța de apel le-a examinat, apreciind toate probele
din dosar, examinîndu-le în ansamblu, conform art. 414 alin. (3) Cod de procedură
penală, pronunțîndu-se argumentat și detaliat asupra lor.
Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de
drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției, ceea
ce se încadrează în prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
Astfel, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal decide asupra
inadmisibilității recursurilor ordinare declarate de procuror și de inculpatul Lazari
Valerii, fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de Procurorul în Procuratura de
Circumscripție Bălți, Andrei Formusatii, de inculpatul Lazari Valerii, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 noiembrie 2016, în cauza
penală, în privința lui Lazari Valerii XXXX și Ungureanu Oleg XXXX, ca fiind
vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Publicat integral la 29 martie 2017.
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
9