1ra-462/2017 — art. 145 al. 2 lit. i, j CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia din 26 aprilie 2016, Lazari Valerii și Ungureanu Oleg au fost condamnați în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, la 17 ani închisoare fiecăruia, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; A fost încasat în mod solidar de la Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în beneficiul statului cheltuielile pentru efectuarea expertizei în sumă de 10 692 lei.

Adoptând sentința în cauză, prima instanță a reținut că, la 19.07.2015 în timpul zilei, Lazari Valerii și Ungureanu Oleg, fiind în ospeție la Alexei Fanari în satul XXX, r-nul XXX, în timp ce întrebuințau băuturi alcoolice, între Ungureanu Oleg și Fanari Alexei s-a iscat un conflict în timpul căruia ultimul i-a aplicat lui Ungureanu Oleg o zgârietură pe față cu cuțitul, după care Ungureanu Oleg i-a smuls lui Fanari Alexei cuțitul din mână și dorind de a se răzbuna, acționând cu intenție directă i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în regiunea gâtului, după care Fanari Alexei a fugit din casă, însă fiind ajuns din urmă de către Ungureanu Oleg și Lazari Valeriii, în grădina adiacentă gospodăriei sale, unde Ungureanu Oleg i-a mai aplicat lovituri cu cuțitul în regiunea gâtului, iar Lazari Valerii având în mâini o rangă metalică pe care a luat-o din casă de la Fanari Alexei, i-a aplicat și el ultimului două lovituri în regiunea capului, apoi văzând că Fanari Alexei nu dă semne de viață, Lazari Valerii a luat din buzunarul maioului lui Fanari Alexei, 110 lei și au plecat acasă la Lazari Valerii care este vecin cu Fanari Alexei, unde urmărind scopul ascunderii urmelor infracțiunii Ungureanu Oleg și Lazari Valerii s-au spălat de sânge, au dat foc la hainele cu care era îmbrăcat Ungureanu Oleg, după care Lazari Valerii i-a dat lui Ungureanu Oleg alte haine de ale sale ca să se îmbrace, și împreună au plecat la domiciliul lui Ungureanu Oleg. 1 Conform raportului de examinare medico-legală nr.148 început la 22.07.2015 și terminat la 24.07.2015, decesul lui Fanari Alexei a survenit în rezultatul șocului hemoragie, care s-a dezvoltat în urma plăgilor 4 la număr a gâtului cu lezarea laringelui, vaselor sanguine și nervilor gâtului, care au condiționat hemoragie externă masivă. Plăgile gâtului au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp tăietor - înțepător, posibil cu cuțitul cu 3-4 zile până la expertiza cadavrului, se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, se găsesc în legătură cauzală directă cu decesul victimei. Hemoragiile în țesuturile moi a capului regiunea parietală pe dreapta au fost produse cu corp dur contondent, posibil cu 3-4 zile până la deces, se califică ca vătămări corporale ușoare, la survenirea decesului nu au avut influență. Autocauzarea vătămărilor corporale la Fanari Alexei se exclude. Acțiunile lui Lazari Valerii Veceslav și Ungureanu Oleg Ilie în cadrul urmăririi penale au fost calificate în baza de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal - omorul intenționat, săvârșit de două persoane cu o deosebită cruzime.

Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, inculpatul Ungureanu Oleg a declarat apel, prin care a solicitat casarea acesteia și rejudecarea cauzei, întrucât prima instanță nu a luat în considerație că și-a recunoscut pe deplin vina în comiterea faptei incriminate și este invalid de gradul doi. 3.1. Totodată, sentința în cauză a fost contestată cu apel de către avocatul Andrei Tudorica în interesele inculpatului Lazari Valerii, prin care a solicitata casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului Lazari Valerii. În argumentarea cerințelor formulate apelantul invocă că, la caz nu este dovedită vinovăția lui Lazari Valerii în comiterea infracțiunii incriminate, nefiind acumulate și prezentate probe în susținerea învinuirii aduse. A considerat că, de către instanța de judecată nu au fost luate în considerație declarațiile inculpatului depuse în cadrul întregului proces. Nevinovăția inculpatului fiind demonstrată prin raportul de expertiză medico-legală nr. 589 din 04.08.2015, potrivit căreia în fragmentele din tăieturile de unghii a victimei nefiind depistat sânge ce ar putea aparține inculpatului Lazari Valerii, iar conform raportului de expertiză medico-legală cu nr. 587 din 06.08.2015 pe pantalonii și prosopul ridicați din gospodăria lui Lazari Valerii nu au fost depistate pete de sânge ce puteau aparținea victimei, nefiind depistate nici urme digitale și nici urme de sânge ce ar fi aparținut inculpatului Lazari Valerii pe corpurile delicite anexate la dosar. Consideră că argumentele nominalizate pot forma baza unei decizii de achitare a inculpatului Lazari Valerii. 3.2. Împotriva sentinței a declarat apel și inculpatul Lazari Valerii, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu achitarea acestuia, motivînd că, nu a comis fapta infracțională incriminată, fiind nejustificat condamnat de către instanța de fond în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, considerând că, acțiunile sale se încadrează conform componenței de infracțiune prevăzută la art. 323 Cod penal - favorizarea infracțiunii. Totodată a invocă că, a admis ca Ungureanu Oleg să-și ardă hainele sale murdare de sânge și i-a acordat acestuia hainele sale, însă din teamă nu a anunțat poliția despre infracțiunea comisă de către Ungureanu Oleg. În acest sens apelantul susține că, instanța eronat a apreciat probele din dosar, nemotivând soluția emisă în ce privește acțiunile comise de Lazari Valerii, care de fapt constituie favorizare a infracțiunii. În fața instanței de apel inculpatul Lazari Valerii și apărătorul acestuia, avocatul Violeta Nistor, au susținut apelurile declarate în interesele lui Lazari Valerii și au solicitat admiterea acestora pe argumentele și motivele invocate. Inculpatul Lazari 2 Valerii și-a susținut poziția, conform căreia parțial își recunoaște vina, însă consideră că acțiunile au fost incorect încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal. 3.3. Inculpatul Ungureanu Oleg a solicitat admiterea apelului declarat, considerând că în condițiile speței este posibilă aplicarea unei pedepse mai blânde în privința lui Ungureanu Oleg, or, ultimul a recunoscut integral vina în comiterea infracțiunii incriminate și se căiește de cele întâmplate. Totodată, apărarea consideră, că la caz urma a fi luat în considerație că Ungureanu Oleg a comis infracțiunea în urma constrângerii fizice și psihice, precum urma a fi luat în considerație și comportamentul victimei, care inițial l-a lovit cu cuțitul pe Ungureanu Oleg, astfel provocând ulterioarele acțiuni ilegale ale ultimului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 noiembrie 2016, apelurile inculpatului Ungureanu Oleg, al inculpatului Lazari Valerii și al avocatului Andrei Tudorica în interesele inculpatului Lazari Valerii, declarate împotriva sentinței Judecătoriei Drochia din 26.04.2016, pe cazul penal în privința lui Lazari Valerii XXXX și Ungureanu Oleg XXXX, s-au admis, din alte motive decât cele invocate în apel, dispunându-se casarea, inclusiv din oficiu a respectivei hotărâri, cu excluderea din dispozitivul ei a dispozițiilor cu privire la încasarea în mod solidar de la Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 10 692 lei, păstrându-se fără modificări dispozițiile sentinței cu privire la latura penală și corpurile delicte. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, judecând prezenta cauza penală instanța de fond în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității, și din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în comiterea infracțiunii incriminate, precum și privitor la încadrarea acțiunilor acestora în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal. Instanța a făcut o apreciere obiectivă a aspectelor de fapt și de drept ale cauzei prin prisma probelor administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată. În acest sens, instanța de fond întemeiat a bazat sentința de condamnare pe declarațiile inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg, pe declarațiile succesorului părții vătămate Bîlba Ana, pe declarațiile martorilor Gherasimova Irina, Cobeliscaia Nadejda, Cazac Larisa, Cemomoreț Ion, Cușnir Iurie, precum și pe baza probantă scrisă anexată la materialele cauzei. De asemenea, în urma verificării probatoriului, instanța de apel a conchis, că probele puse la baza sentinței de condamnare corespund cerințelor legale, prin prisma acestora instanța de judecată a apreciat obiectiv aspectele de fapt și de drept ale cauzei, respectivele probe formează un ansamblu probatoriu, prin care se dovedește pe deplin vinovăția inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în comiterea faptei adusă în învinuire, totodată fiind totalmente combătute argumentele invocate în cererile de apel formulate în interesele inculpatului Lazari Valerii, cu privire la nevinovăția ultimului în comiterea infracțiunii incriminate. Poziția apărării cu privire la faptul, că raportul de expertiză medico-legală nr. 589 din 04.08.2015 și raportul de expertiză medico-legală cu nr. 587 din 06.08.2015, ar confirma nevinovăția inculpatului Lazari Valerii în comiterea infracțiunii incriminate, instanța de apel a apreciat drept una nefondată, având drept scop evitarea răspunderii penale, or, respectiva poziție vine în contradicție cu cumulul de probe 3 cercetate în ședințele de judecată și care confirmă pe deplin vinovăția acestuia în săvârșirea faptei ce i se impută. Instanța de apel a considerat că, probele prezentate de acuzare și cercetate în ședința instanței de fond, verificate în instanța de apel, se completează reciproc, sunt pertinente, concludente, utile și veridice, adică dispun de calitățile necesare pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare. În opinia instanței de apel, toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare, concluziile privind vinovăția inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în comiterea infracțiunii imputate rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză. S-a menționat și faptul că, declarațiile inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg coroborează cu procesele-verbale de verificare a declarațiilor acestora la locul infracțiunii, din 22.07.2015, ultimii arătând cu lux de amănunte circumstanțele comiterii omorului. În același context, instanța de apel a reținut și raportul de expertiză medico- legală nr. 148 din 24.07.2015, în baza căruia s-a stabilit că, decesul lui Fanari Alexei a survenit în rezultatul șocului hemoragie, care s-a dezvoltat în urma plăgilor 4 la număr a gâtului cu lezarea laringelui, vaselor sanguine și nervilor gâtului, care au condiționat hemoragie externă masivă. Plăgile gâtului au fost produse prin acțiunea traumatic a unui corp tăietor-înțepător, posibil cu cuțitul, cu 3-4 zile până Ia expertiza cadavrului, se califică ca vătămări corporale GRAVE, periculoase pentru viață, se găsesc în legătură cauzală direct cu decesul victimei. Totodată prin raportul nominalizat s-a stabilit că, hemoragiile în țesuturile moi a capului regiunea parietală pe dreapta au fost produse cu corp dur contondent, posibil cu 3-4 zile până la deces, se califică ca vătămări corporale ușoare, la survenirea decesului nu au avut influență, iar auto-cauzarea vătămărilor corporale la Fanari Alexei se exclude. De menționat și faptul că, atât Lazari Valerii cât și Ungureanu Oleg prin actele de expertiză psihiatrico-legală nr. 418-2015 din 08.09.2015 și nr. 418- 2015 din 08.09.2015 au fost recunoscuți responsabili, adică la momentul comiterii faptei infracționale aceștia se aflau în stare de ebrietate alcoolică simplă, care nu-i lipsea de capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale (f.d. 249-250, 251-252, vol. I). Astfel, verificând legalitatea hotărârii atacate sub aspectele relatate în cererea de apel, instanța de apel a reținut că, temeiurile invocate de apelanți nu și-au găsit confirmare în cauza dată, starea de fapt reținută și de drept apreciată de către instanța de fond, concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate. Referitor la temeiul invocat sub aspectul asprimii pedepsei penale aplicate inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg, instanța de apel a reținut că, temeiurile menționate nu și-au găsit confirmare, or, în procesul de stabilire și individualizare a pedepsei pentru inculpați, instanța de judecată a dat deplină eficiență normelor naționale legale care reglementează pedeapsa penală, or în prezenta cauză s-a ținut cont de prevederile legale a art. 61, 75 Cod penal, li-a stabilit pedeapsa penală în limitele sancțiunii legii aplicate, măsura de pedeapsă stabilită de instanță fiind adecvată faptei comise de inculpații Lazari Valerii și Ungureanu Oleg. La stabilirea și individualizarea pedepsei penale pentru inculpații Lazari Valerii și Ungureanu Oleg, urmează a se ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite - excepțional de gravă; persoana inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg, care la locul de trai se caracterizează negativ, la evidența medicilor narcolog și psihiatru nu se află, nu pentru prima dată se află pe banca acuzaților, anterior fiind judecați și supuși răspunderii penale, însă nu au făcut concluzii de rigoare și au continuat activitatea criminală; circumstanță atenuantă - nu s-a constatat în prezenta cauză 4 penală, circumstanțe agravante - comiterea infracțiunii în stare de ebrietate. În împrejurările menționate instanța a concluzionat, că corectarea și reeducarea inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg este posibilă doar în condițiile izolării lor de societate, prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 17 ani în penitenciar de tip închis. Instanța de apel nu a reținut invocarea avocatului Igor Ciuru în interesele inculpatului Ungureanu Oleg, precum că ultimul beneficiază de o pedeapsă mai blândă în condițiile în care a comis infracțiunea în urma constrângerii fizice și psihice, fiind provocat de comportamentul victimei Fanari Alexei, care primul l-a lovit cu cuțitul pe Ungureanu Oleg. În acest sens, instanța de apel a menționat că, prin materialele cauzei cu certitudine s-a stabilit că Ungureanu Oleg pe fundalul geloziei către soția sa, primul l-a lovit cu palma peste față pe Fanari Alexei, de aici rezultă netemeinicia versiunii formulate de partea apărării privind provocarea lui Ungureanu Oleg prin acțiunile ilegale ale lui Fanari Alexei. Prin urmare, analizând împrejurările și circumstanțele reținute de către instanța de fond în sarcina inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în raport cu mărimea pedepsei aplicate și modul de executare a acesteia, instanța de apel a considerat că, pedeapsa de 17 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, corespunde principiului proporționalității - având în vedere fapta comisă de către inculpați și urmările produse, prin aplicarea acesteia va fi atins scopurile pedepsei penale: de corectare a inculpaților, de restabilire a echității sociale, de prevenire a săvârșirii de către inculpați a altor infracțiuni. În aceste circumstanțe, instanța de apel a concluzionat că, pedeapsa stabilită de către instanța de fond inculpaților Lazari Valerii și Ungureanu Oleg, este aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la reeducarea inculpaților, la formarea unei atitudini pozitive a acestora față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale, din care considerente instanța va respinge argumentele formulate de către apărare în ce privește aplicarea unei pedepse mai blânde inculpaților. Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a efectua anumite modificări în sentință, în ceea ce privește încasarea cheltuielilor de judecată, considerând, că în această parte instanța a admis erori de drept material. În susținerea argumentului în cauză, instanța de apel a menționat că, prima instanță eronat a dispus încasarea în mod solidar de la Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în beneficiul statului cheltuielile pentru efectuarea expertizei în sumă de 10 692 lei, motiv pentru care le va exclude din dispozitivul sentinței. Respectiva concluzie se întemeiază pe dispozițiile art. 143 alin. (1) pct. 1), 3) și 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora expertiza se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea ...cauzei morții, ...stării psihice și fizice a bănuitului, învinuitului, inculpatului — în cazurile în care apar îndoieli cu privire la starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-și apăra de sine stătător drepturile și interesele legitime în procesul penal, ...precum și altor cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză. Dispoziție alin. (2) aceleiași norme stipulează, că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat. Totodată, potrivit art. 100 alin. (2) Cod de procedură penală și art. 6 par. 2 a Convenției, sarcina probațiunii e pusă în seama organului de urmărire penală, 5 persoana acuzată de un delict beneficiind de ,,prezumția nevinovăției”, stipulată la art. 8 Cod de procedură penală. De rând cu aceasta instanța de apel a reținut și dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 1086 din 23.06.2000 cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-științifice și medico-legale, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căreia, expertiza judiciară se efectuează la ordonarea organului de urmărire penală, a procurorului, a organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravențiile administrative, a instanței judecătorești din oficiu sau la cererea părților, în conformitate cu legislația de procedură penală, de procedură civilă, legislația cu privire la contravențiile administrative și cu prezenta lege. Astfel, ținând cont de faptul că, expertizele medico-legale, biologice și psihiatrico-legale petrecute în cadrul procesului - au fost ordonate de către organul de urmărire penală în vederea constatării cauzei morții părții vătămate Fanari Alexei, stării de responsabilitate a inculpaților, precum și a altor circumstanțe ale cauzei - aceste acțiuni procesuale țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, pusă în sarcina părții acuzării, instanța de apel a considerat neîntemeiată soluția judiciară cu privire la încasarea cheltuielilor pentru efectuarea acestor, or, aplicabilitatea art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora, părțile, din inițiativă proprie și pe cont propriu, sunt în drept să înainteze cerere despre efectuarea expertizei pentru constatarea circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea intereselor lor, este inoportună, deoarece se referă la efectuarea expertizei la cererea părților și pe cont propriu, fapt ce nu persistă la caz. În contextul celor expuse, instanța de apel a considerat posibil de a admite apelurile formulate de inculpatul Ungureanu Oleg, inculpatul Lazari Valerii și avocatul Andrei Tudorica în interesele inculpatului Lazari Valerii, din alte motive decât cele invocate în el, dispunând casarea, inclusiv din oficiu a sentinței, cu excluderea din dispozitivul ei a dispoziției cu privire la încasarea în mod solidar de la Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în beneficiul statului cheltuielile pentru efectuarea expertizei în sumă de 10 692 lei, păstrând fără modificări dispozițiile sentinței în ce privește latura penală și corpurile delicte.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, au declarat recursuri ordinare: - Procurorul, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței. Recurentul invocă dezacordul privind excluderea a dispozițiilor cu privire la încasarea în mod solidar de la Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 10 692 lei. Potrivit art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală, se indică că, din inițiativa proprie și pe cont propriu sunt în drept să înainteze cerere despre efectuarea expertizei. Totodată, potrivit art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt cheltuieli suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal; - Inculpatul Lazari Valerii, fără a face trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei hitărîri de achitare în privința sa. Recurentul invocă dezacordul cu aprecierea probelor și nu se consideră vinovat în săvîrșirea infracțiunii imputate. Totodată, menționează că, cu toate că, Ungureanu Oleg a recunoscut vina de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, a fost amenințat de acesta cu moartea, dacă va divulga infracțiunea săvîrșită. 6

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestora, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal constată că, motivele invocate de autorii recursurilor nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Referitor la recursul ordinar declarat de procuror: În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, procurorul a invocat în drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, precum că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. În esență, recurentul critică decizia instanței de apel dintr-un singur considerent, și anume că, în viziunea sa, greșit instanța de apel a exclus încasarea de la Lazari Valerii și Ungureanu Oleg în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 10 692 lei. Prin urmare, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiat acest argument, deoarece instanța de apel și-a motivat soluția în această parte, care a fost expusă pe larg la pct. 4.1. din prezenta decizie, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune. Potrivit prevederilor art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. Potrivit art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Iar potrivit alin. (2) aceluiași articol, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci cînd aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. Suma de 10 692 lei solicitată de procuror ca să fie încasată de la inculpați în folosul statului constituie suma care a fost suportată pentru efectuarea expertizei medico-legale nr. 148 din 22.07.2015-24.07.2015. Potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, expertiza se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea gradului de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale. Dispoziție alin. (2) aceleiași norme stipulează că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat. 7 În consecință, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-417 Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se apreciază ca inadmisibil. Referitor la recursul inculpatului Lazari Valerii: Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens. Recurentul invocă că, instanța de apel incorect a apreciat probele din materialele cauzei care confirmă nevinovăția inculpatului în cele incriminate. Motivele aduse de către autorul recursului, referitor la dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs stipulate în art. 427 Cod de procedură penală. Colegiul remarcă faptul că, în speță, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este detaliat analizată în textele sentinței și deciziei. Colegiul penal consideră că, instanța de apel legal și întemeiat a pronunțat decizia, constatînd corect stabilirea circumstanțelor de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd asupra vinovăției inculpatei de săvîrșirea infracțiunii imputate, motivîndu-și soluția în acest sens (pct. 4.1. din prezenta decizie). Mai mult, Colegiul penal reține că argumentele importante indicate în recurs, au fost obiect de discuție în instanța de apel, care la judecarea apelului, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Totodată, instanța de recurs menționează că, conform procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel (f.d. 73, 80, 87-89, vol. III), atît partea apărării cît și inculpatul, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (4) Cod de procedură penală, și-au ales poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independenți de instanță, însă n-au solicitat cercetarea suplimentară a probelor, inclusiv audierea martorilor sau prezentarea altor probe. La fel, potrivit art. 27 Cod de procedură penală, judecătorul și persoana care efectuează urmărirea penală apreciază probele în conformitate cu propria lor convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Nici o probă nu are putere probantă dinainte stabilită. Cît privește motivul precum că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, Colegiul penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține. Dar, verificînd probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate de 8 recurent, Colegiul le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatului de săvîrșirea infracțiunii incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate și că, la caz, nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de fond sau cea de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărîrii atacate și adoptarea unei alte soluții. Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis erorile de drept la care face referință recurentul și, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă faptelor comise. Totodată, se evidențiază faptul că, argumentele expuse de recurent au fost anterior invocate în apel, iar instanța de apel le-a examinat, apreciind toate probele din dosar, examinîndu-le în ansamblu, conform art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală, pronunțîndu-se argumentat și detaliat asupra lor. Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art. 417 Cod de procedură penală. Astfel, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursurilor ordinare declarate de procuror și de inculpatul Lazari Valerii, fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de Procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Andrei Formusatii, de inculpatul Lazari Valerii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 noiembrie 2016, în cauza penală, în privința lui Lazari Valerii XXXX și Ungureanu Oleg XXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Publicat integral la 29 martie 2017. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 9