1ra-464/2017 — Art. 165 alin. 2 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Călărași din 04 februarie 2016, Ungureanu Igor și Țurca Tatiana au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. b), lit. d) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei, Ungureanu Igor în penitenciar de tip închis, iar Țurca Tatiana în penitenciar pentru femei.

Pentru pronunțarea sentinței în cauză, instanța de fond a constatat că, inculpatul Ungureanu Igor împreună și prin înțelegere prealabilă cu 1 inculpata Țurca Tatiana, cu care se află în relații de concubinaj, la sfârșitul lunii august 2009, urmărind scopul de a exploata prin muncă în beneficiul lor, prin înșelăciune manifestată prin promisiunea de angajare la un lucru bine plătit în Federația Rusă, precum și prin abuz de poziția de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, i-au recrutat cu consimțământul acestora pe cet. Răilean Mariana, Răilean Natalia, Ciotu Grigore, locuitori ai s. XXXXX, r-nul XXXXXX și Antoci Natalia domiciliată în s. XXXXXX, r- nul. XXXXXXs.. Tot ei, peste câteva zile, acționând întru atingerea scopului lor infracțional, au organizat pe cont propriu transportarea victimelor Răilean Mariana, Răilean Natalia, Ciotu Grigore și Antoci Natalia, la locul destinației, procurându-le bilete de călătorie la autocar, la ruta Chișinău-Belgorod, Federația Rusă și ulterior la ruta Belgorod-Ostrogorjsc. Ajunși la locul de destinație în Federația Rusă, regiunea Voronej, raionul Ostrogorjsc, Sovhozul ,,Ostrogorjscsadpitomnic” Ungureanu Igor și Țurca Tatiana întru realizarea scopului infracțional, le-au deposedat pe Răilean Mariana, Răilean Natalia, Ciotu Grigore, Vasile Antoci de pașapoarte sub pretextul perfectării actelor de reședință temporară pe teritoriul Federației Ruse și dreptului la muncă, pe care ulterior au refuzat să le înapoieze și i-au adăpostit într-un cămin de pe teritoriul sovhozului ,,Ostrogorjscsadpitomnic”. În scopul exploatării prin muncă forțată, le-au cerut victimelor întoarcerea unei datorii a cărei mărime nu a fost stabilită în mod rezonabil și proveniența căreia au motivat-o prin suportarea cheltuielilor în legătură cu transportarea lor la locul de destinație. Totodată, Ungureanu Igor și Țurca Tatiana în scopul exploatării prin muncă forțată, pe parcursul lucrului prestat la colectarea merelor în sovhozul ,,Ostrogorjscsadpitomnic”, i-au amenințat cu aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei și au impus victimele Răilean Mariana, Răilean Natalia, Ciotu Grigore, Antoci Natalia să muncească forțat, iar în privința lui Răilean Mariana au aplicat violența fizică nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, la solicitarea ultimei de a-i restitui pașaportul pentru a reveni în țară de origine, au refuzat categoric, din care motiv ea a fost nevoită să evadeze fără pașaport, apelând la ajutorul Ambasadei Republicii Moldova în Federația Rusă unde i-a fost perfectat, ,,Titlul de călătorie” cu care a revenit în Republica Moldova. În așa mod, Răilean Mariana, Răilean Natalia, Ciotu Grigore, Antoci Natalia Vasile aflându-se în condițiile menționate, care determinau situația lor precară, legată de șederea pe teritoriul Federației Ruse fără acte de identitate și surse de 2 existență, au fost supuși exploatării prin munca forțată sub controlul și stăpânirea lui Ungureanu Igor și concubina acestuia, Țurca Tatiana, care prin amenințarea și aplicarea violenței fizice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, pe parcursul perioadei 09 septembrie - 15 noiembrie 2009, i-au impus să muncească forțat, primind profit de la această activitate ilegală, neachitându-le sumele bănești pentru munca prestată.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului Ungureanu Igor prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care Ungureanu Igor să fie achitat conform art. 390 alin. (1) pct. 3 Cod de procedură penală În argumentarea apelului declarat avocatul a invocat următoarele: - sentința este pronunțată ilegal în lipsa unor probe obiective, fiind bazată pe presupuneri neîntemeiate; - învinuirea înaintată lui Ungureanu Igor și Țurca Tatiana este o învinuire formală, care nu este bazată pe careva probe obiective, dar pe presupuneri și emoții; - organul de urmărire penală ilegal a reluat urmărirea penală în privința inculpaților; - pe parcursul urmăririi penale, părțile vătămate Răilean Mariana, Răilean Natalia și Ciotu Grigoreau au depus cereri în scris prin care au solicitat încetarea urmăririi penale în privința lui Țurca Tatiana și Ungureanu Igor, deoarece s-au împăcat cu ei, prejudiciul material le-a fost integral reparat și careva pretenții materiale sau morale în privința lor nu au; - instanța de fond nu a luat în calcul răspunsul comisiei rogatorii; - în acțiunile lui Ungureanu Igor lipsesc indicii infracțiunii prevăzute de art. 165 al. 2), lit. b), d) din Cod penal, și anume: recrutarea persoanelor indicate în ordonanța de punere sub învinuire (toți au cunoscut faptul că plecau la cules mere, au încheiat contract cu administrația sovhozului, au fost cazați în cămin, au fost hrăniți, u fost remunerați); transportarea persoanelor (toți au plecat benevol, și-au procurat bilete de călătorie fiecare personal, iar faptul că au călătorit în același autocar nu demonstrează că Țurca sau Ungureanu le-a organizat transportul i-au transportat); adăpostirea persoanelor cu sau fără consimțământul acestora (toate persoanele au fost cazate de către administrația sovhozului în cămin, Țurca și Ungureanu oare ce atribuție au avut la acestea, totul a fost oficial); în scop de exploatare prin muncă sau servicii forțate (în procesul judecării cauzei nu au fost prezentate probe care ar fi confirmat precum că Țurca și Ungureanu a avut intenția de a-i exploata prin muncă pentru obținerea unui beneficiu, faptul că administrația sovhozului i-a încredințat lui Țurca Tatiana să încheie contract de antrepriză din numele persoanelor, 3 lista cărora a fost anexată nu poate să confirme că aceasta i-a exploatat prin muncă, faptul aplicării forței fizice și impunerea de a presta muncă forțată nu s-a confirmat în ședința de judecată). 3.1. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Tetelea Maria în numele inculpatei Țurca Tatiana, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care Țurca Tatiana să fie achitată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În argumentarea apelului declarat avocatul Tetelea Maria în numele inculpatei Țurca Tatiana a invocat următoarele: - organul de urmărire penală a ilegal a reluat urmărire penală în privința inculpaților; - pe parcursul urmăririi penale, părțile vătămate Răilean Mariana, Răilean Natalia și Ciotu Grigore au depus cereri în scris prin care au solicitat încetarea urmăririi penale în privința lui Țurca Tatiana, Ungureanu Igor, deoarece s-au împăcat cu ei, prejudiciul material le-a fost integral reparat și careva pretenții materiale sau morale în privința lor nu au; - instanța de fond nu a luat în calul răspunsul comisiei rogatorie parvenit din Federația Rusă; - instanța de judecată nu a combătut declarațiile tuturor participanților la această cauză penală, depuse în cadrul urmăririi penale, cu cele depuse în cadrul ședinței de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2016, au fost respinse apelurile declarate de către avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului Ungureanu Igor și avocatul Tetelea Maria în numele inculpatei Țurca Tatiana ca fiind nefondate și menținută sentința atacată. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond cercetând totalitatea probelor administrate de către organul de urmărire penală, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al concludenții, veridicității și pertinenții lor, corect și legal a încadrat acțiunile lui Ungureanu Igor și Țurca Tatiana în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, după indicii calificativi: recrutarea, transportarea și adăpostirea în scop de exploatare comercială, prin muncă forțată, săvârșită prin amenințarea cu aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, prin confiscarea documentelor și prin servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil, 4 prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, săvârșită de două persoane, asupra mai multor persoane. Astfel, instanța de apel a constatat că, vina inculpaților Ungureanu Igor și Țurca Tatiana este demonstrată prin cumulul următoarelor probe, dobândite la urmărirea penală, cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel: - declarațiile inculpatei Țurca Tatiana (f. d. 240-244 vol. II); - declarațiile inculpatului Ungureanu Igor ( f. d. 245-246 vol. II); - declarațiile părții vătămate Răilean Mariana (f. d. 167-169; 210 vol. II); - declarațiile părții vătămate Răilean Natalia (f. d. 184-186 vol. II); - declarațiile părții vătămate Antoci Natalia (f. d. 205-209 vol. II); - declarațiile martorului Bogdan Elena (f. d. 211 vol. II); - declarațiile martorului Plesnicuți Ludmila (f. d. 217 vol. II); - declarațiile martorului Croitor Valeriu (f. d. 217-219 vol. II); - declarațiile martorului Boț Gheorghe (f. d. 220 vol. II). Mai mult, instanța de apel a indicat că, vina inculpaților este demonstrată și prin alte probe materiale, cum sunt: - plângerea părții vătămate Răilean Mariana (f. d. 45 vol. I); - raportul nr. 119 a-2009 de expertiză psihiatrică legală ambulatorie din 18.03.2009 conform căruia Răilean Natalia suferă de ,,retard mintal ușor” care însă nu o lipsește de capacitatea de a recepționa evenimentele ce au avut loc și le-a putut memoriza și după starea sa psihică în prezent le poate reda și dereglări psihice în urma infracțiunilor săvârșite împotriva acesteia nu au parvenit (f. d. 72-73 vol. I); - răspunsul administrației Join Stock Company ,,CONPROK”, or. Belgorod, Federația Rusă, la cererea de comisiei rogatorie înaintată de către organele competente ale Republicii Moldova, conform cărora Antoci Natalia, Croitoru Valerii, Răilean Natalia, Răilean Mariana în perioada anului 2009 nu au lucrat și la momentul eliberării scrisorii nu lucra în asociația dată (f. d. 148 vol. I); - răspunsul Direcției Afacerilor Interne și Securități Naționale or. Belgorod, Federația Rusă din 26.02.2000, conform căruia Răilean Mariana, Antoci Natalia, Croitoru Valerii nu au fost înregistrați pe teritoriul Regiunii Belgorod și careva date cu privire la reținerea lor nu dispun. Răilean Natalia a fost reținută de către colaboratorii miliției or. Belgorod și de către colaboratorii Direcției pentru Migrație, totodată pe numele ei la 29.12.2009 a fost întocmit un proces-verbal și aplicată amenda în mărime de 2 000 ruble și ulterior deportată peste hotarele Federației Ruse (f. d. 162 vol. I); 5 - încheierea Judecătoriei Belgorod din 29.12.2009 conform căreia în ședința de judecată s-a constatat că Răilean Natalia a locuit în or. Belgorod fără înregistrare, lucra la fabrica ,,Conproc” și trăia în incinta căminului de pe lângă fabrică (f.d. 163 vol. I); - explicațiile lui Răilean Natalia date la organele de maliție ale or. Belgorod conform cărora recunoaște că a lucrat la strâns mere în regiunea Belgorod, după care a lucrat la o fabrică, careva bani pentru lucrul efectuat nu a primit, cunoscuta ei pe numele Tatiana promițându-i că va primi bani când va reveni în Moldova. De asemenea careva acte de angajare în scris nu a întocmit și nu a semnat (f. d. 170-171; 178-181vol. I); - explicațiile lui Ciotu Grigore care fiind audiat de către organele competente a Federației Ruse a declarat că a lucrat la strâns mere, bani pentru lucrul efectuat nu au primit. Au lucrat la fabrică și au locuit pe teritoriul fabricii. Ungureanu Igor și Țurca Tatiana nu le-au dat bani pentru lucrul efectuat (f. d. 182-184 vol. I); - titlu de călătorie eliberat pe numele lui Răilean Mariana la 25.09.2009 de către Ambasada Republicii Moldova în Federația Rusă (f. d. 191 vol. I); - răspuns la interpelarea privind datele de înregistrare a imigranților (f. d. 15 vol. II); - adeverința eliberată de către conducerea sovhozului ,,Острогожский” conform căreia în perioada 09.09.2009-15.11.2009 la ЗАО „Острогожсксадпитомник” au lucrat următorii cetățeni ai R. Moldova - Ungureanu Igor, Țurca Tatiana, Răilean Mariana, Răilean Natalia, Antoci Natalia, Croitoru Valerii, au locuit pe teritoriul sovhozului. Contractul de efectuare a lucrărilor a fost semnat cu conducătorul grupului de lucru Țurca Tatiana, iar lista lucrătorilor a fost anexată. Pentru lucrul efectuat muncitorii au fost remunerați pentru ce au semnat în cartelele de evidență (f. d. 16-21 vol. II); - cererea lui Răilean Mariana din 25.09.2009 adresată Ambasadorului R. Moldova în Federația Rusă prin care solicită eliberarea titlului de călătorie pentru a reveni în R. Moldova și cercetarea cazului de trafic de ființe umane și înștiințează că a fost capturată de către romi și forțată să cerșească pe teritoriul or. Moscova, a fost închisă în apartament și maltratată pe parcursul a trei săptămâni de zile, fiindu-i luat pașaportul pentru a i se perfecta permisul de muncă, a reușit să evadeze din apartament fiind nevoită să se ascundă după care s-a deplasat spre Ambasada R. Moldovei în Federația Rusă (f. d. 37 vol. II); - cererea lui Răilean Mariana, Răilean Natalia și Ciotu Grigore conform cărora s-au împăcat cu Țurca Tatiana și Ungureanu Igor aceștia le-au dat sumele de bani în contul muncii prestate în Rusia și careva pretenții materiale și morale față de ei nu au, nu doresc să fie atrași la răspunderea penală (f. d. 73-75 vol. II); - ordonanța procurorului din 10.02.2014 conform căreia Boț Gheorghe a fost scos de sub urmărirea penală din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor infracțiunii prevăzute de 6 art. 165 alin. (2) Cod penal, iar în privința lui Țurca Tatiana și Ungureanu Igor s-a dispus continuarea urmăririi penale (f. d. 114-117 vol. II). Așadar, instanța de apel având în vedere cele sus menționate, a conchis că sunt nefondate argumentele apelului avocatului Croitoru Mihail cu privire la aceea că, sentința este pronunțată ilegal în lipsa probelor obiective, fiind bazată pe presupuneri neîntemeiate, iar învinuirea înaintată lui Ungureanu Igor și Țurca Tatiana este o învinuire formală, or, analizând probele administrate legal de către organul de urmărire penală, cercetate în prima instanță și verificate în ședința de judecată a instanței de apel, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, prima instanță a făcut o justă concluzie cu privire la aceea că este demonstrată pe deplin vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate. Mai mult, instanța de apel a respins argumentele avocatului Croitoru Mihail cu privire la faptul că, dosarul penal în cauză a fost pornit la 06 noiembrie 2009 de CPR Călărași, după indicii infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, în baza cererii lui Răilean Mariana, care a declarat precum că în luna august 2009, cet. Țurca Tatiana împreună cu concubinul ei Ungureanu Igor, urmărind scopul exploatării comerciale a cet. Răilean Mariana, Răilean Natalia, Ciotu Grigore, Antoci Natalia și Croitor Valeriu, i-au recrutat în Federația Rusă, regiunea Belgorod, or. Ostrogorsc unde, confiscându-le actele și aplicând violența fizică, i-au impus să culeagă mere, contrar voinței lor, iar la 18 septembrie 2010, după efectuarea urmăririi penale, constatându-se că în acțiunile lui Ungureanu Igor și Țurca Tatiana lipsesc semnele constitutive ale componenței de infracțiunii imputate cauza penală a fost încetată cu scoaterea de sub urmărire penală a lui Ungureanu Igor și Țurca Tatiana, or, prin ordonanța procurorului șef al secției combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale din 05.07.2013, ordonanța de clasare a cauzei penale din 18.09.2010, a fost anulată cu dispunerea reluării urmării penale, iar inculpații Ungureanu Igor și Țurca Tatiana fiind învinuiți în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (f. d. 121, 125 vol. II). Totodată, instanța de apel a respins argumentele avocatului Croitoru Mihail în ce privește că pe parcursul urmăririi penale, părțile vătămate Răilean Mariana, Răilean Natalia și Ciotu Grigore au depus cereri în scris prin care au solicitat încetarea urmăririi penale în privința lui Țurca Tatiana și Ungureanu Igor, deoarece s-au împăcat cu inculpații, prejudiciul material le-a fost integral reparat și careva pretenții materiale sau morale în privința acestora nu au și potrivit răspunsului comisiei 7 rogatorie parvenit din Federația Rusă, regiunea Belgorod, or. Ostrogorsc, Țurca Tatiana, Ungureanu Igor, Antoci Natalia, Croitor Valeriu, Răilean Mariana, Ciotu Grigore și Răilean Natalia pe parcursul lunilor august-septembrie 2009, au fost angajați oficial în colhozul din Ostrogorsc la cules mere, conform contractelor de muncă și le-a fost achitat salariul, pentru munca prestată, conform listelor de plata a salariilor, copiile cărora au fost anexate la dosar. Or, prima instanță, după cum a fost menționat mai sus, a constatat toate circumstanțele prin care inculpatul Ungureanu Igor a săvârșit infracțiunea imputată, a făcut o justă apreciere probelor prezentate, nu a comis careva încălcări sau omisiuni și a pronunțat o sentință legală și întemeiată. Instanța de apel a menționat că, sunt nefondate argumentele avocatului Croitoru Mihail cu privire la aceea că, declarațiile inițiale ale părților vătămate, în ce privește faptul că au fost impuși prin constrângere fizică și psihică să presteze munca în Ostrogorsc, nu și-au găsit confirmare în ședința de judecată, deoarece în baza cumulului de probe acumulate s-a stabilit că, Antoci Natalia, Croitor Valeriu, Răilean Mariana, Ciotu Grigore și Răilean Natalia din start cunoșteau că merg în Federația Rusă la cules mere și în cazul când condițiile de muncă și de trai nu-i aranjau, aveau dreptul să rezilieze contractul de muncă încheiat cu administrația colhozului din Ostrogorsc, iar referitor la lucrul efectuat de Croitor Valeriu, Ciotu Grigore și Răilean Natalia la fabrica de conserve din or. Belgorod, Federația Rusă, în baza probelor acumulate pe parcursul urmăririi penale și răspunsului la comisia rogatorie parvenit din Federația Rusă, s-a stabilit că ultimii au lucrat la această fabrică neoficial, din inițiativa lor proprie, nefiind impuși de nimeni să presteze munca, contrar voinței lor. Or, analizând probele administrate legal de către organul de urmărire penală, cercetate în prima instanță și verificate în ședința de judecată a instanței de apel, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, este demonstrată pe deplin vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate. Totodată, instanța de apel a respins argumentele avocatului Croitoru Mihail în numele inculpatului Ungureanu Igor cu privire la aceea că: - în acțiunile lui Ungureanu Igor lipsesc indicii infracțiunii prevăzute de art. 165 al. (2), lit. b), d) din Cod penal, și anume: recrutarea persoanelor indicate în ordonanța de punere sub învinuire (toți au cunoscut faptul că plecau la cules mere, au încheiat contract cu administrația sovhozului, au fost cazați în cămin, au fost hrăniți, u fost remunerați); transportarea persoanelor (toți au plecat benevol, și-au procurat bilete de călătorie fiecare personal, iar faptul că au călătorit în același autocar nu demonstrează că 8 Țurca sau Ungureanu le-a organizat transportul, i-au transportat); adăpostirea persoanelor cu sau fără consimțământul acestora (toate persoanele au fost cazate de către administrația sovhozului în cămin, Țurca și Ungureanu oare ce atribuție au avut la acestea, totul a fost oficial); în scop de exploatare prin muncă sau servicii forțate (în procesul judecării cauzei nu au fost prezentate probe care ar fi confirmat intenția inculpaților) faptul aplicării forței fizice și impunerea de a presta muncă forțată nu s-a confirmat în ședința de judecată (decât prin declarațiile victimelor care urmează a fi apreciate critic). Or, potrivit probelor prezentate și cercetate în ședința de judecată, așa cum a fost menționat mai sus, este constatat cu certitudine că, inculpații Ungureanu Igor și Țurca Tatiana au comis infracțiunea imputată lor prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod Penal după indicii calificativi ,,recrutarea, transportarea și adăpostirea în scop de exploatare comercială, prin muncă forțată, săvârșită prin amenințarea cu aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, prin confiscarea documentelor și prin servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil, prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate săvârșită de două persoane, asupra mai multor persoane”. Instanța de apel a indicat că, consideră nefondate argumentele avocatului Tetelea Maria în numele inculpatei Țurca Tatiana cu privire la aceea că, organul de urmărire penală ilegal a reluat urmărirea penală în privința inculpaților și pe parcursul urmăririi penale, părțile vătămate Răilean Mariana, Răilean Natalia și Ciotu Grigore au depus cereri în scris prin care au solicitat încetarea urmăririi penale în privința lui Țurca Tatiana și Ungureanu Igor, deoarece s-au împăcat cu aceștia, prejudiciul material le-a fost integral reparat și careva pretenții materiale sau morale în privința lor nu au. Or, motivele invocate sunt pur declarative, nu a fost stabilit careva viciu fundamental sau încălcări esențiale, iar existența și legalitatea probelor acumulate pe parcursul urmării penale, cercetate în instanța de fond și verificate în instanța de apel demonstrează existența faptei incriminată inculpaților. Mai mult, instanța de apel a conchis că, sunt nefondate argumentele avocatului Tetelea Maria în numele inculpatei Țurca Tatiana precum că, instanța de fond nu a luat în calul răspunsul comisiei rogatorii care demonstrează nevinovăția inculpaților, or, conform scrisorilor ЗАО ,,Острогожсксадпитомник” Regiunea Voronej, r-nul Ostrogojschii (vol. II f. d. 16) cu Țurca Tatiana a fost semnat un contract de prestare a lucrărilor în agricultură, iar lista oamenilor pentru care inculpata era numită ca supraveghetor era doar anexată la contract, astfel Răilean Mariana, Răilean Natalia, Antoci Natalia, Croitoru Valerii, Ciotu Grigore nu aveau semnat un contract de muncă în baza căruia să presteze munca sezonieră. Părțile vătămate Răilean Mariana, 9 Răilean Natalia, Ciotu Grigore, Antoci Natalia au negat faptul că ar fi semnat careva adeverințele de plată a salariilor, banii pentru lucru efectuat îi primea doar Țurca Tatiana. Instanța de apel a respins argumentul avocatului Tetelea Maria în numele inculpatei Țurca Tatiana precum că, declarațiile inițiale ale părților vătămate, în ce privește faptul că au fost impuși prin constrângere fizică și psihică să presteze munca în din or. Ostrogorsc nu și-au găsit confirmare în ședința de judecată. Or, în baza cumulului de probe acumulate s-a stabilit că, Antoci Natalia, Troitor Valeriu, Răilean Mariana, Ciotu Grigore și Răilean Natalia din start cunoșteau că merg în Federația Rusă la cules mere, iar situația materială precară a victimelor la plecare, scopul declarat al plecării inițiale a lor, și limitarea libertății de mișcare a lor în Federația Rusă, determină concluzia prezenței unui consimțimânt viciat de circumstanțe obiective, independente de voința reală a părților vătămate, care în cazul în care ar fi știut scopul real al plecării lor, și nu ar fi avut situația materială precară, nu s-ar fi aflat în poziția de vulnerabilitate, ar fi conștientizat condițiile limitative de deplasare și cele de activitate a lor, nu ar fi plecat la destinația enunțată. În sensul celor sus menționate, instanța de apel a concluzionat că, potrivit doctrinei, obiectul juridic principal al infracțiunii de trafic de ființe umane îl constituie relațiile sociale a căror existență și desfășurare normală sunt condiționate de ocrotirea libertății persoanei, la caz, fiind încălcat dreptul la libertate a părților vătămate Răilean Marian, Răilean Natalia, Antoci Natalia și Ciotu Grigore. Obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale cu privire la integritatea fizică sau psihică a persoanelor menționate, prin care a fost cauzate dureri și suferințe fizice și psihice. Latura obiectivă a infracțiunii se caracterizează prin două categorii de acțiuni de sine stătătoare legate între ele. Prima categorie de acțiuni infracționale poate avea următoarele varietăți: a) recrutarea; b) transportarea; c) transferul; d) adăpostirea; e) primirea unei persoane. Acțiunile enumerate trebuie comise în scop de exploatare sexuală comercială sau necomercială, prin muncă sau servicii forțate, în sclavie sau condiții similare sclaviei, de folosire în conflicte armate sau în activități criminale, de prelevarea j organelor sau țesuturilor pentru transplantare. A doua categorie de acțiuni infracționale pot fi realizate prin: a) amenințarea cu aplicarea violenței fizice sau psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, inclusiv prin răpire, prin confiscarea documentelor și prin servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil; b) înșelăciune; c) abuz de poziție de 10 vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor plăți sau beneficii pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra altei persoane. Mai mult, în acest sens instanța de apel a indicat că potrivit Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova cu privire la practica aplicării legislației în cauzele despre traficul de ființe umane și traficul de copii nr. 37 din 22.11.2004 - recrutarea în scopul traficului de ființe umane presupune atragerea persoanelor prin selecționare într-o anumită activitate determinată de scopurile stipulate în art. 165 Cod penal. Așadar, instanța de apel a indicat că, potrivit declarațiilor părților vătămate Răilean Natalia și Răilean Mariana, inculpații Țurcă Tatiana și Ungureanu Igor le-au propus să meargă la lucru la Belgorod, Rusia la strâns mere, promițându-le suma de 2 000 lei lunar, astfel recrutarea părților vătămate de către inculpați a avut loc verbal prin comunicare directă. La fel, potrivit hotărârii Plenului CSJ menționată, se definește și noțiunea de transportare ca - deplasarea unei persoane dintr-un loc în altul în perimetrul unui stat sau peste frontieră, folosind diferite mijloace de transport ori pe jos. Instanța de ape a reținut că, inculpații Ungureanu Igor și Țurca Tatiana s-au preocupat de transportarea părților vătămate organizând întâlnirea acestora la Gara Feroviară Călărași, după care de la Auto Gara Chișinău le-a achitat costul biletelor de autocar pentru fiecare în parte și în mod organizat au plecat spre Rusia. Cât privește aplicarea violenței fizice nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei constă în cauzarea intenționată a leziunilor corporale, care nu au drept urmare dereglarea de scurtă durată a sănătății sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă a capacității de muncă, fie aplicarea intenționată a loviturilor sau săvârșirea altor acte de violență care au cauzat o durere fizică dacă acestea nu au creat un pericol pentru viața sau sănătatea victimei. Violența psihică constă într-o amenințare asupra psihicului persoanei sub influența căreia victima nu-și dirijează voința în mod liber și săvârșește o activitate la dorința traficantului. Astfel, potrivit declarațiilor părții vătămate Răilean Mariana - în una din zile să se simțea rău, din cauză că suferă de epilepsie și a căzut din copac, Țurcă Tatiana i-a permis să se odihnească puțin după care să-și continue lucrul. Inculpata îi spunea că trebuie să-i restituie costul biletelor, deși partea vătămată cerea pașaportul, aceasta i- a zis că până nu termină de cules merele nu va merge acasă. Cât privește Ungureanu Igor i-a aplicat odată lovituri cu o nuia, fiindcă refuza să lucreze. Exploatare prin muncă sau servicii forțate în corespundere cu prevederile Convenției Organizației Internaționale a muncii privind munca forțată sau 11 obligatorie constituie: a) determinarea victimei prin constrângere să îndeplinească o muncă pe care din propria inițiativă și voință nu ar îndeplinit-o; b) punerea victimei în situația de a presta o muncă la care nu era obligată de a efectua; c) ținerea persoanei în servitute pentru achitarea unei datorii; d) obținerea muncii sau a serviciilor prin înșelăciune, constrângere, violență sau amenințare cu violența. În acest sens, instanța de apel a reținut că, inculpații eronat au comunicat părților vătămate că urmează să fie angajate în mod legal la muncă și să primească un salariu decent, le-au confiscat pașapoartele sub pretextul ca să le înregistreze șederea temporară a părților vătămate pe teritoriul Rusiei și nu le-au restituit pașapoartele, fapt confirmat și prin scrisoarea Șefului Direcției Federale a Serviciului de Migrație a Federației Ruse pentru Regiunea Voronej că într-adevăr părțile vătămate au fost puse la evidența Serviciului de migrație temporar, iar scopul vizitei pe teritoriul Regiunii Voronej, fiind indicat drept una personală și nicidecum de lucru (vol. II f. d. 15). Mai mult, potrivit informației Direcției Afacerilor Interne or. Belgorod din 26.02.2010, Răilean Natalia a fost reținută de către colaboratorii poliției pentru faptul că a locuit pe adresa or. Belgorod, str. Pugaceova nr. 5, fără a fi înregistrată și sancționată administrativ cu amendă în mărime 2 000 ruble, fiind expulzată de pe teritoriul Federației Ruse (vol. I f. d. 162). Astfel, inculpații recrutând persoanele, i-au ademenit tăinuind circumstanțele și faptele reale efectuând false promisiuni pentru un loc de muncă legal, precum și cu referire la condițiile de trai în care urmează să locuiască și să muncească, or potrivit declarațiilor lui Răilean Natalia și Răilean Mariana locuiau împreună cu Ciotu Grigore, Antoci Natali, Croitoru Valeriu și Croitoru Vera toți într-o singură odaie. Potrivit scrisorilor ЗАО ,,Острогожсксадпитомник” Regiunea Voronej, r-ul Ostrogojschii (vol. II f. d. 16) cu Țurca Tatiana a fost semnat un contract de prestare a lucrărilor în agricultură iar lista oamenilor pentru care inculpata era numită ca supraveghetor era doar anexată la contract, astfel Răilean Mariana, Răilean Natalia, Antoci Natalia, Croitoru Valerii, Ciotu Grigore nu aveau semnat un contract de muncă în baza căruia să presteze munca sezonieră. Părțile vătămate Răilean Mariana, Răilean Natalia, Ciotu Grigore, Antoci Natalia au negat faptul că, ar fi semnat careva adeverințe de plată a salariilor, banii pentru lucru efectuat îi primea doar Țurca Tatiana. Astfel, instanța de apel a menționat că, Țurca Tatiana și Ungureanu Igor prin înșelăciune obțineau munca și serviciile părților vătămate, ducându-i în eroare cu privire la salariu care urmează să-l obțină, iar ulterior promițându-le că banii îi vor primi când vor reveni în Republica Moldova. 12 Cu referire la abuz de poziție de vulnerabilitate pentru a obține consimțământul părților vătămate de a pleca la muncă în Federația Rusă, instanța de apel a conchis că, potrivit raportului de expertiză psihiatrică legală nr. 202 din 18.03.2009, comisia de expertiză psihiatrică legală ambulatorie a constatat că, Răilean Natalia suferă de ,,retardare mintală ușoară”, nu știe să scrie, citească, calculeze, nu poate efectua probele de generalizare si comparare și are gândire primitivă (vol. I f. d. 70, 72). De asemenea, starea de vulnerabilitate a părților vătămate Răilean Mariana și Răilean Natalia este condiționată și de situația economică grea a familiilor acestora, de lipsa resurselor sociale, de starea lor psihică. Potrivit actului controlului condițiilor de trai întocmit de către membrii comisiei Comunei Tuzara - Răilean Natalia este invalid de gr. I din copilărie, locuiește împreună cu sora sa Răilean Mariana în casa părintească care se află într-o stare nesatisfăcătoare și necesită reparație, starea materială a acestora fiind precară și unica sursă de existență a lui Răilean Natalia este pensia de invaliditate pe care o primește (vol. I, f. d. 56, f. d. 67). Referitor la partea vătămată Antoci Natalia decedată la 14.05.2015 (vol. III f. d. 1) instanța de apel a menționat că, de asemenea se găsea într-o stare specială care o apreciază ca fiind în poziție de vulnerabilitate creată de starea sănătății precare și anume faptul că nu era aptă de muncă din motiv că nu avea jumătate de plămân, circumstanțe susținute de către partea vătămată Antoci Natalia în cadrul ședinței de judecată (vol. II f. d. 205-209). Infracțiunea traficului de ființe umane este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul obținerii controlului asupra facultății victimei de a se deplasa liber în spațiu. Astfel, instanța de apel a conchis că, ansamblul de situații precare au determinat părțile vătămate Răilean Natalia, Răilean Mariana, Ciotu Grigore, Antoci Natalia de a accepta plecarea la muncă, fiind eronat informate cu privire la condițiile de muncă, fiind lipsite de actele de identitate, de surse financiare, de posibilitatea de a anunța autoritățile au fost puse în situația de a accepta exploatarea sa prin muncă. Pentru realizarea laturii obiective a traficului de ființe umane este necesară existenta cel puțin a unei varietăți din prima categorie de acțiuni infracționale și cel puțin a unei din a doua categorie din acțiunile menționate. În speță, instanța de apel a constatat prezența acțiunilor sus menționate care permit de a concluziona îndeplinirea în întregime a laturii obiective a infracțiunii traficului de ființe umane. 13 Cu referire la latura subiectivă a infracțiunii de trafic de ființe umane, comise de către Țurca Tatiana și Ungureanu Igor, aceasta este caracterizată prin intenția directă a acestora de a exploata comercial pe Răilean Mariana, Răilean Natalia, Antoci Natalia, Ciotu Grigore prin muncă forțată, având drept motiv interesul material și dorința de a beneficia de careva surse financiare fără muncă. Prin urmare, vinovăția inculpaților Țurca Tatiana și Ungureanu Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, a fost demonstrată cu certitudine prin probele analizate mai sus. Astfel, instanța de apel a reținut că, cumulul de probe prezentate și cercetate în cadrul cercetării judecătorești și verificate în instanța de apel, dovedesc incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate și nu contravin art. 93-94 Cod de procedură penală, fiind acumulate de către organul de urmărire penală în strictă conformitate cu prevederile legislației procesul penale. Cât privește pedeapsa aplicată de către instanța de fond inculpaților, instanța de apel a considerat-o corectă fiind aplicată conform circumstanțelor reale și personale cât și circumstanțelor atenuante și agravante. Astfel, la stabilirea categoriei și mărimea pedepsei, instanța de fond a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpați, de motivul acestora, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța de apel a indicat că, inculpata Țurca Tatiana la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, anterior nu a fost judecată (vol. II f.d. 64, 67, 68), iar inculpatul Ungureanu Igor anterior a fost judecat, antecedentele penale fiind stinse, se află la evidența medicului psihiatru cu diagnoza-retard mintal moderat (vol. II f.d. 39, 42, 43, 45-53, 56). Circumstanțe agravante și atenuante, în acțiunile inculpaților Țurca Tatiana și Ungureanu Igor nu au fost stabilite. Mai mult, la stabilirea pedepsei inculpaților Țurca Tatiana și Ungureanu Igor instanța de judecată a reținut că, ultimii nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, iar conform art. 16 Cod penal, au comis o infracțiune deosebit de gravă. Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță reieșind din circumstanțele cauzei, ținând cont de scopul pedepsei penale, definit prin art. 61 Cod penal, justificat a conchis că acesta poate fi atins numai prin condamnarea inculpaților stabilindu-le pedeapsă sub formă de închisoare, pedeapsă ce implică o suferință 14 (aflicțiune), pe măsură a-și atinge scopul de constrângere, reeducare, exemplaritate și înlăturare temporară a inculpatului din societate pentru a-și revizui atitudinea de valori sociale și comportamentul față de membrii societății, or, pentru a-și atinge scopul, o pedeapsă penală nu trebuie să fie retribuitivă, intimidatoare sau vindicativă, în sens că aceasta nu trebuie privită ca „prețul” pe care trebuie să-l plătească persoana pentru fapta prejudiciabile și urmările ei și excluderea caracterului vindicativ al pedepsei urmărindu-se ca prin încălcarea dreptului, ci realizarea dreptății.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către avocatul Croitoru Mihail în numele inculpaților Ungureanu Igor și Țurca Tatiana, părțile vătămate Răilean Mariana, Răilean Natalia și Ciotu Grigore. 5.1. Avocatul Croitoru Mihail în numele inculpaților Ungureanu Igor și Țurca Tatiana declară recursuri ordinare în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea hotărârilor anterioare, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpații să fie achitați, pe motiv că în acțiunile acestora lipsesc semnele infracțiunii imputate. În motivarea recursurilor ordinare recurentul indică că, instanța de apel incorect a apreciat probele apărării, luând în calcul doar probele acuzării fără a efectua o analiză obiectivă. Mai mult, instanța de apel la examinarea cauzei nu a luat în calcul faptul că, pe parcursul urmăririi penale cât și cercetării judecătorești nu au fost prezentate probe care ar confirma faptul exploatării persoanelor recunoscute în calitate de părți vătămate, prin muncă forțată cu atât mai mult traficarea acestora. Instanța de apel la fel ca și instanța de fond nu a luat în calcul faptul că, părțile vătămate au indicat că nu au pretenții față de inculpați și că aceștia le-au achitat salariul pentru munca efectuată. Totodată, apărarea menționează că, instanțele anterioare la stabilirea pedepselor aplicate inculpaților nu au luat în calcul faptul că, aceștia au la întreținere un copil bolnav, nu au în proprietate un imobil, nu au loc de muncă, acestea constatând starea socială grea a inculpaților. 5.2. Părțile vătămate Răilean Mariana, Răilean Natalia și Ciotu Grigore declară recursuri ordinare în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea hotărârilor anterioare, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpații să fie achitați, pe motiv că în acțiunile acestora lipsesc semnele infracțiunii imputate. 15 În motivarea recursurilor ordinare recurenții indică motive comune și anume, instanța de apel a încălcat prevederile legale, deoarece nu i-a citat și audiat pe viu în ședința de judecată, iar declarațiile date în cadrul urmăririi penale au fost depuse sub presiunea colaboratorilor de poliție și procuror. Mai mult, aceștia indică că instanțele anterioare ilegal i-au condamnat pe inculpați, deoarece nu sunt vinovați de comiterea infracțiunii imputate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurile ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință și a avocatului Croitoru Mihai, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursurilor ordinare din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal atestă că, recurenții și-au întemeiat recursurile pe temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Însă, din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal atestă că, recurenții critică stabilirea vinovăției inculpaților Ungureanu Igor și Țurca Tatiana, în săvârșirea infracțiunii imputate și solicită achitarea acestora, deoarece în opinia lor, probele administrate la caz, sunt dubioase și nu sunt suficiente pentru condamnarea inculpaților, ignorând probele apărării. Deci criticile formulate de către recurenți nu conțin indicii unei erori de drept, și deși aceștia indică temeiul expres prevăzut de lege care prevede declararea recursului ordinar și anume art. 427 alin. (1) pct. (8) Cod de procedură penală ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, aceștia nu invocă nici un argument în această privință, ci doar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, ceia ce nu cade sub incidența art. 427 Cod de procedură penală. În acest sens, este de menționat că, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1), (2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. 16 Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, doar activitatea instanțelor privind aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune inculpatul, este o competență legală a instanțelor de judecată, care, nefiind temei de drept din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, nici nu poate fi supusă criticii prin intermediul recursului ordinar. Colegiul penal respinge argumentele avocatului Croitoru Mihail precum că, instanța de apel nu a luat în calcul că părțile vătămate nu au pretenții față de inculpați și că ultimele s-au împăcat cu Ungureanu Igor și Țurca Tatiana, or, la încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților în baza art. 165 Cod penal, nu se ia în considerație consimțământul victimei de a fi recrutată, transportată, transferată, adăpostită sau primită, chiar dacă aceasta era informată în privința scopurilor în care va fi folosită, precum și despre mijloacele utilizate în trafic. Mai mult, Colegiul penal ține să remarce că, din materialele dosarului s-a constatat că părțile vătămate se aflau într-o stare de vulnerabilitate, fapt demonstrat de informația eliberată de către primarul localității în care își au domiciliul cât și actul controlului condițiilor de trai. Astfel, în corespundere cu pct. 10) art. (2) al Legii privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, prin ,,stare de vulnerabilitate” se înțelege starea specială în care se află persoana, astfel încât este dispusă să se supună abuzului sau exploatării. Totodată, Colegiul penal susține că, declarațiile părților vătămate date în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești nu au fost modificate, chiar dacă ulterior aceștia au înaintat o cerere către organul de urmărire penală prin care au indicat că nu au pretenții față de inculpați și că s-au împăcat cu aceștia. Așadar, declarațiile părților vătămate vin în colaborare cu celelalte probe administrate în respectiva cauză penală care pe deplin demonstrează vinovăția inculpaților. Cât privește argumentele părților vătămate precum că aceștia nu au fost citați legal pentru a fi audiați de către instanța de apel, Colegiul penal le respinge ca fiind nefondate, deoarece din materialele dosarului se evidențiază că aceștia au fost citați prin scrisoare recomandată, dar nu s-au prezentat (f.d. 68-70 vol. III). 17 Mai mult, la solicitarea instanței de apel de a se prezenta în instanță partea vătămată Antoci Natalia, a venit ca răspuns, adeverința de deces a ultimei (f.d. 71 vol. III). Totodată, Colegiul penal remarcă faptul că, victima este obligată să se prezinte la citarea organului de urmărire penală sau a instanței judecătorești și să dea explicații la solicitarea acestor organe, cu excepția victimei traficului de ființe umane. Așadar, Colegiul penal ajunge la concluzia că, argumentele recurenților sunt nefondate și eronat interpretate. Mai mult, din textul recursului declarat de către avocatul Croitoru Mihai se evidențiază și temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Astfel, instanța de recurs respinge argumentele apărătorului care indică că instanța de apel nu a luat în calcul la stabilirea pedepselor aplicate inculpaților faptul că aceștia au la întreținere un copil bolnav, nu au în proprietate un imobil, nu au loc de muncă, acestea constatând starea socială grea a inculpaților, deoarece din materialele cauzei rezultă că sentința primei instanțe prin care a fost constatată vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate, a fost atacată cu apel declarat de către apărătorii inculpaților, care au solicitat casarea sentinței cu achitarea inculpaților, circumstanță care denotă poziția neclară a apărării. Mai mult, Colegiul penal menționează că, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Astfel, Colegiul penal va respinge și celelalte argumente ale recurenților privind inadmisibilitatea unor probe, or toate probele care au fost puse la baza sentinței de condamnare a inculpaților au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și au fost consemnate în procesul-verbal. Colegiul reiterează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri se încadrează în cele prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, Colegiul reține prin prisma jurisprudenței CEDO (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995) că ,, ... art. 6 parag. 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, 18 respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” Ca urmare, Colegiul conchide că, temeiurile indicate de recurenți nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursurilor declarate de către avocatul Croitoru Mihail în numele inculpaților Ungureanu Igor și Țurca Tatiana, părțile vătămate Răilean Mariana, Răilean Natalia și Ciotu Grigore., ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Croitoru Mihail în numele inculpaților Ungureanu Igor și Țurca Tatiana, părțile vătămate Răilean Mariana, Răilean Natalia și Ciotu Grigore, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2016, în cauza penală în privința lui Ungureanu Igor XXX și Țurca Tatiana XXXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 05 aprilie 2017. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 19