1ra-464/2017 — art. 165 alin. 2 lit. b, d CP

1ra-464/2017 — art. 165 alin. 2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-464/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

09 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Croitoru Mihail în numele inculpaților Ungureanu Igor și Țurca Tatiana,

părțile vătămate Răilean Mariana, Răilean Natalia și Ciotu Grigore, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Călărași din 04 februarie 2016 și decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2016, în cauza penală

privindu-i pe

Ungureanu Igor XXX, născut la XX XXXXX XXXX,

originar din s. XXXXXX, r-nul XXXXXX, domiciliat în or.

XXXXXX, str. XXXXXXX nr. XX;

Țurca Tatiana XXXXXX, născută la XX XXXXXX

XXXX, originară din s. XXXXX, r-nul XXXXXX, domiciliată

în or. XXXXX, str. XXXXXX nr. XX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 27.02.2014 - 04.02.2016;

instanța de apel: 12.03.2016 - 13.09.2016;

instanța de recurs: 24.01.2017 - 09.03.2017.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

CONSTATĂ :

Țurca Tatiana au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute la

art. 165 alin. (2) lit. b), lit. d) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de 7

ani închisoare, cu executarea pedepsei, Ungureanu Igor în penitenciar de tip închis,

iar Țurca Tatiana în penitenciar pentru femei.

inculpatul Ungureanu Igor împreună și prin înțelegere prealabilă cu

1

inculpata Țurca Tatiana, cu care se află în relații de concubinaj, la sfârșitul

lunii august 2009, urmărind scopul de a exploata prin muncă în beneficiul lor, prin

înșelăciune manifestată prin promisiunea de angajare la un lucru bine plătit în

Federația Rusă, precum și prin abuz de poziția de vulnerabilitate manifestată prin

situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, i-au recrutat cu

consimțământul acestora pe cet. Răilean Mariana, Răilean Natalia, Ciotu Grigore,

locuitori ai s. XXXXX, r-nul XXXXXX și Antoci Natalia domiciliată în s. XXXXXX, r-

nul. XXXXXXs..

Tot ei, peste câteva zile, acționând întru atingerea scopului lor infracțional, au

organizat pe cont propriu transportarea victimelor Răilean Mariana, Răilean

Natalia, Ciotu Grigore și Antoci Natalia, la locul destinației, procurându-le

bilete de călătorie la autocar, la ruta Chișinău-Belgorod, Federația Rusă și ulterior

la ruta Belgorod-Ostrogorjsc. Ajunși la locul de destinație în Federația Rusă,

regiunea Voronej, raionul Ostrogorjsc, Sovhozul ,,Ostrogorjscsadpitomnic”

Ungureanu Igor și Țurca Tatiana întru realizarea scopului infracțional, le-au

deposedat pe Răilean Mariana, Răilean Natalia, Ciotu Grigore, Vasile Antoci de

pașapoarte sub pretextul perfectării actelor de reședință temporară pe teritoriul

Federației Ruse și dreptului la muncă, pe care ulterior au refuzat să le înapoieze și

i-au adăpostit într-un cămin de pe teritoriul sovhozului ,,Ostrogorjscsadpitomnic”.

În scopul exploatării prin muncă forțată, le-au cerut victimelor întoarcerea unei

datorii a cărei mărime nu a fost stabilită în mod rezonabil și proveniența căreia au

motivat-o prin suportarea cheltuielilor în legătură cu transportarea lor la locul de

destinație.

Totodată, Ungureanu Igor și Țurca Tatiana în scopul exploatării prin muncă

forțată, pe parcursul lucrului prestat la colectarea merelor în sovhozul

,,Ostrogorjscsadpitomnic”, i-au amenințat cu aplicarea violenței fizice și psihice

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei și au impus victimele Răilean

Mariana, Răilean Natalia, Ciotu Grigore, Antoci Natalia să muncească forțat, iar în

privința lui Răilean Mariana au aplicat violența fizică nepericuloasă pentru viața și

sănătatea persoanei, la solicitarea ultimei de a-i restitui pașaportul pentru a reveni

în țară de origine, au refuzat categoric, din care motiv ea a fost nevoită să evadeze

fără pașaport, apelând la ajutorul Ambasadei Republicii Moldova în Federația Rusă

unde i-a fost perfectat, ,,Titlul de călătorie” cu care a revenit în Republica Moldova.

În așa mod, Răilean Mariana, Răilean Natalia, Ciotu Grigore, Antoci Natalia

Vasile aflându-se în condițiile menționate, care determinau situația lor precară,

legată de șederea pe teritoriul Federației Ruse fără acte de identitate și surse de

2

existență, au fost supuși exploatării prin munca forțată sub controlul și stăpânirea

lui Ungureanu Igor și concubina acestuia, Țurca Tatiana, care prin amenințarea și

aplicarea violenței fizice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, pe

parcursul perioadei 09 septembrie - 15 noiembrie 2009, i-au impus să muncească

forțat, primind profit de la această activitate ilegală, neachitându-le sumele bănești

pentru munca prestată.

inculpatului Ungureanu Igor prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei hotărâri prin care Ungureanu Igor să fie achitat conform art. 390

alin. (1) pct. 3 Cod de procedură penală

În argumentarea apelului declarat avocatul a invocat următoarele:

- sentința este pronunțată ilegal în lipsa unor probe obiective, fiind bazată pe

presupuneri neîntemeiate;

- învinuirea înaintată lui Ungureanu Igor și Țurca Tatiana este o învinuire

formală, care nu este bazată pe careva probe obiective, dar pe presupuneri și emoții;

- organul de urmărire penală ilegal a reluat urmărirea penală în privința

inculpaților;

- pe parcursul urmăririi penale, părțile vătămate Răilean Mariana, Răilean

Natalia și Ciotu Grigoreau au depus cereri în scris prin care au solicitat încetarea

urmăririi penale în privința lui Țurca Tatiana și Ungureanu Igor, deoarece s-au

împăcat cu ei, prejudiciul material le-a fost integral reparat și careva pretenții

materiale sau morale în privința lor nu au;

- instanța de fond nu a luat în calcul răspunsul comisiei rogatorii;

- în acțiunile lui Ungureanu Igor lipsesc indicii infracțiunii prevăzute de art.

165 al. 2), lit. b), d) din Cod penal, și anume: recrutarea persoanelor indicate în

ordonanța de punere sub învinuire (toți au cunoscut faptul că plecau la cules mere, au

încheiat contract cu administrația sovhozului, au fost cazați în cămin, au fost hrăniți, u fost

remunerați); transportarea persoanelor (toți au plecat benevol, și-au procurat bilete de

călătorie fiecare personal, iar faptul că au călătorit în același autocar nu demonstrează că

Țurca sau Ungureanu le-a organizat transportul i-au transportat); adăpostirea persoanelor

cu sau fără consimțământul acestora (toate persoanele au fost cazate de către administrația

sovhozului în cămin, Țurca și Ungureanu oare ce atribuție au avut la acestea, totul a fost

oficial); în scop de exploatare prin muncă sau servicii forțate (în procesul judecării cauzei

nu au fost prezentate probe care ar fi confirmat precum că Țurca și Ungureanu a avut intenția

de a-i exploata prin muncă pentru obținerea unui beneficiu, faptul că administrația sovhozului

i-a încredințat lui Țurca Tatiana să încheie contract de antrepriză din numele persoanelor,

3

lista cărora a fost anexată nu poate să confirme că aceasta i-a exploatat prin muncă, faptul

aplicării forței fizice și impunerea de a presta muncă forțată nu s-a confirmat în ședința de

judecată).

3.1. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Tetelea Maria în numele

inculpatei Țurca Tatiana, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri prin care Țurca Tatiana să fie achitată de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

În argumentarea apelului declarat avocatul Tetelea Maria în numele inculpatei

Țurca Tatiana a invocat următoarele:

- organul de urmărire penală a ilegal a reluat urmărire penală în privința

inculpaților;

- pe parcursul urmăririi penale, părțile vătămate Răilean Mariana, Răilean

Natalia și Ciotu Grigore au depus cereri în scris prin care au solicitat încetarea

urmăririi penale în privința lui Țurca Tatiana, Ungureanu Igor, deoarece s-au împăcat

cu ei, prejudiciul material le-a fost integral reparat și careva pretenții materiale sau

morale în privința lor nu au;

- instanța de fond nu a luat în calul răspunsul comisiei rogatorie parvenit din

Federația Rusă;

- instanța de judecată nu a combătut declarațiile tuturor participanților la

această cauză penală, depuse în cadrul urmăririi penale, cu cele depuse în cadrul

ședinței de judecată.

2016, au fost respinse apelurile declarate de către avocatul Croitoru Mihail în numele

inculpatului Ungureanu Igor și avocatul Tetelea Maria în numele inculpatei Țurca

Tatiana ca fiind nefondate și menținută sentința atacată.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond

cercetând totalitatea probelor administrate de către organul de urmărire penală, prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

concludenții, veridicității și pertinenții lor, corect și legal a încadrat acțiunile lui

Ungureanu Igor și Țurca Tatiana în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, după

indicii calificativi: recrutarea, transportarea și adăpostirea în scop de exploatare comercială,

prin muncă forțată, săvârșită prin amenințarea cu aplicarea violenței fizice și psihice

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, prin confiscarea documentelor și prin

servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil,

4

prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, săvârșită de două persoane, asupra mai

multor persoane.

Astfel, instanța de apel a constatat că, vina inculpaților Ungureanu Igor și Țurca

Tatiana este demonstrată prin cumulul următoarelor probe, dobândite la urmărirea

penală, cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel:

- declarațiile inculpatei Țurca Tatiana (f. d. 240-244 vol. II);

- declarațiile inculpatului Ungureanu Igor ( f. d. 245-246 vol. II);

- declarațiile părții vătămate Răilean Mariana (f. d. 167-169; 210 vol. II);

- declarațiile părții vătămate Răilean Natalia (f. d. 184-186 vol. II);

- declarațiile părții vătămate Antoci Natalia (f. d. 205-209 vol. II);

- declarațiile martorului Bogdan Elena (f. d. 211 vol. II);

- declarațiile martorului Plesnicuți Ludmila (f. d. 217 vol. II);

- declarațiile martorului Croitor Valeriu (f. d. 217-219 vol. II);

- declarațiile martorului Boț Gheorghe (f. d. 220 vol. II).

Mai mult, instanța de apel a indicat că, vina inculpaților este demonstrată și

prin alte probe materiale, cum sunt:

- plângerea părții vătămate Răilean Mariana (f. d. 45 vol. I);

- raportul nr. 119 a-2009 de expertiză psihiatrică legală ambulatorie din 18.03.2009

conform căruia Răilean Natalia suferă de ,,retard mintal ușor” care însă nu o lipsește de

capacitatea de a recepționa evenimentele ce au avut loc și le-a putut memoriza și după starea

sa psihică în prezent le poate reda și dereglări psihice în urma infracțiunilor săvârșite

împotriva acesteia nu au parvenit (f. d. 72-73 vol. I);

- răspunsul administrației Join Stock Company ,,CONPROK”, or. Belgorod, Federația

Rusă, la cererea de comisiei rogatorie înaintată de către organele competente ale Republicii

Moldova, conform cărora Antoci Natalia, Croitoru Valerii, Răilean Natalia, Răilean Mariana

în perioada anului 2009 nu au lucrat și la momentul eliberării scrisorii nu lucra în asociația

dată (f. d. 148 vol. I);

- răspunsul Direcției Afacerilor Interne și Securități Naționale or. Belgorod, Federația

Rusă din 26.02.2000, conform căruia Răilean Mariana, Antoci Natalia, Croitoru Valerii nu

au fost înregistrați pe teritoriul Regiunii Belgorod și careva date cu privire la reținerea lor nu

dispun. Răilean Natalia a fost reținută de către colaboratorii miliției or. Belgorod și de către

colaboratorii Direcției pentru Migrație, totodată pe numele ei la 29.12.2009 a fost întocmit un

proces-verbal și aplicată amenda în mărime de 2 000 ruble și ulterior deportată peste hotarele

Federației Ruse (f. d. 162 vol. I);

5

- încheierea Judecătoriei Belgorod din 29.12.2009 conform căreia în ședința de judecată

s-a constatat că Răilean Natalia a locuit în or. Belgorod fără înregistrare, lucra la fabrica

,,Conproc” și trăia în incinta căminului de pe lângă fabrică (f.d. 163 vol. I);

- explicațiile lui Răilean Natalia date la organele de maliție ale or. Belgorod conform

cărora recunoaște că a lucrat la strâns mere în regiunea Belgorod, după care a lucrat la o

fabrică, careva bani pentru lucrul efectuat nu a primit, cunoscuta ei pe numele Tatiana

promițându-i că va primi bani când va reveni în Moldova. De asemenea careva acte de

angajare în scris nu a întocmit și nu a semnat (f. d. 170-171; 178-181vol. I);

- explicațiile lui Ciotu Grigore care fiind audiat de către organele competente a Federației

Ruse a declarat că a lucrat la strâns mere, bani pentru lucrul efectuat nu au primit. Au lucrat

la fabrică și au locuit pe teritoriul fabricii. Ungureanu Igor și Țurca Tatiana nu le-au dat bani

pentru lucrul efectuat (f. d. 182-184 vol. I);

- titlu de călătorie eliberat pe numele lui Răilean Mariana la 25.09.2009 de către

Ambasada Republicii Moldova în Federația Rusă (f. d. 191 vol. I);

- răspuns la interpelarea privind datele de înregistrare a imigranților (f. d. 15 vol. II);

- adeverința eliberată de către conducerea sovhozului ,,Острогожский” conform căreia

în perioada 09.09.2009-15.11.2009 la ЗАО „Острогожсксадпитомник” au lucrat

următorii cetățeni ai R. Moldova - Ungureanu Igor, Țurca Tatiana, Răilean Mariana, Răilean

Natalia, Antoci Natalia, Croitoru Valerii, au locuit pe teritoriul sovhozului. Contractul de

efectuare a lucrărilor a fost semnat cu conducătorul grupului de lucru Țurca Tatiana, iar lista

lucrătorilor a fost anexată. Pentru lucrul efectuat muncitorii au fost remunerați pentru ce au

semnat în cartelele de evidență (f. d. 16-21 vol. II);

- cererea lui Răilean Mariana din 25.09.2009 adresată Ambasadorului R. Moldova în

Federația Rusă prin care solicită eliberarea titlului de călătorie pentru a reveni în R. Moldova

și cercetarea cazului de trafic de ființe umane și înștiințează că a fost capturată de către romi

și forțată să cerșească pe teritoriul or. Moscova, a fost închisă în apartament și maltratată pe

parcursul a trei săptămâni de zile, fiindu-i luat pașaportul pentru a i se perfecta permisul de

muncă, a reușit să evadeze din apartament fiind nevoită să se ascundă după care s-a deplasat

spre Ambasada R. Moldovei în Federația Rusă (f. d. 37 vol. II);

- cererea lui Răilean Mariana, Răilean Natalia și Ciotu Grigore conform cărora s-au

împăcat cu Țurca Tatiana și Ungureanu Igor aceștia le-au dat sumele de bani în contul muncii

prestate în Rusia și careva pretenții materiale și morale față de ei nu au, nu doresc să fie atrași

la răspunderea penală (f. d. 73-75 vol. II);

- ordonanța procurorului din 10.02.2014 conform căreia Boț Gheorghe a fost scos de sub

urmărirea penală din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor infracțiunii prevăzute de

6

art. 165 alin. (2) Cod penal, iar în privința lui Țurca Tatiana și Ungureanu Igor s-a dispus

continuarea urmăririi penale (f. d. 114-117 vol. II).

Așadar, instanța de apel având în vedere cele sus menționate, a conchis că sunt

nefondate argumentele apelului avocatului Croitoru Mihail cu privire la aceea că,

sentința este pronunțată ilegal în lipsa probelor obiective, fiind bazată pe presupuneri

neîntemeiate, iar învinuirea înaintată lui Ungureanu Igor și Țurca Tatiana este o

învinuire formală, or, analizând probele administrate legal de către organul de

urmărire penală, cercetate în prima instanță și verificate în ședința de judecată a

instanței de apel, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală și, apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții,

veridicității și coroborării reciproce, prima instanță a făcut o justă concluzie cu privire

la aceea că este demonstrată pe deplin vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii

incriminate.

Mai mult, instanța de apel a respins argumentele avocatului Croitoru Mihail cu

privire la faptul că, dosarul penal în cauză a fost pornit la 06 noiembrie 2009 de CPR

Călărași, după indicii infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod

penal, în baza cererii lui Răilean Mariana, care a declarat precum că în luna august

2009, cet. Țurca Tatiana împreună cu concubinul ei Ungureanu Igor, urmărind scopul

exploatării comerciale a cet. Răilean Mariana, Răilean Natalia, Ciotu Grigore, Antoci

Natalia și Croitor Valeriu, i-au recrutat în Federația Rusă, regiunea Belgorod, or.

Ostrogorsc unde, confiscându-le actele și aplicând violența fizică, i-au impus să

culeagă mere, contrar voinței lor, iar la 18 septembrie 2010, după efectuarea urmăririi

penale, constatându-se că în acțiunile lui Ungureanu Igor și Țurca Tatiana lipsesc

semnele constitutive ale componenței de infracțiunii imputate cauza penală a fost

încetată cu scoaterea de sub urmărire penală a lui Ungureanu Igor și Țurca Tatiana,

or, prin ordonanța procurorului șef al secției combatere trafic de ființe umane a

Procuraturii Generale din 05.07.2013, ordonanța de clasare a cauzei penale din

18.09.2010, a fost anulată cu dispunerea reluării urmării penale, iar inculpații

Ungureanu Igor și Țurca Tatiana fiind învinuiți în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (f. d. 121, 125 vol. II).

Totodată, instanța de apel a respins argumentele avocatului Croitoru Mihail în

ce privește că pe parcursul urmăririi penale, părțile vătămate Răilean Mariana,

Răilean Natalia și Ciotu Grigore au depus cereri în scris prin care au solicitat încetarea

urmăririi penale în privința lui Țurca Tatiana și Ungureanu Igor, deoarece s-au

împăcat cu inculpații, prejudiciul material le-a fost integral reparat și careva pretenții

materiale sau morale în privința acestora nu au și potrivit răspunsului comisiei

7

rogatorie parvenit din Federația Rusă, regiunea Belgorod, or. Ostrogorsc, Țurca

Tatiana, Ungureanu Igor, Antoci Natalia, Croitor Valeriu, Răilean Mariana, Ciotu

Grigore și Răilean Natalia pe parcursul lunilor august-septembrie 2009, au fost

angajați oficial în colhozul din Ostrogorsc la cules mere, conform contractelor de

muncă și le-a fost achitat salariul, pentru munca prestată, conform listelor de plata a

salariilor, copiile cărora au fost anexate la dosar. Or, prima instanță, după cum a fost

menționat mai sus, a constatat toate circumstanțele prin care inculpatul Ungureanu

Igor a săvârșit infracțiunea imputată, a făcut o justă apreciere probelor prezentate, nu

a comis careva încălcări sau omisiuni și a pronunțat o sentință legală și întemeiată.

Instanța de apel a menționat că, sunt nefondate argumentele avocatului Croitoru

Mihail cu privire la aceea că, declarațiile inițiale ale părților vătămate, în ce privește

faptul că au fost impuși prin constrângere fizică și psihică să presteze munca în

Ostrogorsc, nu și-au găsit confirmare în ședința de judecată, deoarece în baza

cumulului de probe acumulate s-a stabilit că, Antoci Natalia, Croitor Valeriu, Răilean

Mariana, Ciotu Grigore și Răilean Natalia din start cunoșteau că merg în Federația

Rusă la cules mere și în cazul când condițiile de muncă și de trai nu-i aranjau, aveau

dreptul să rezilieze contractul de muncă încheiat cu administrația colhozului din

Ostrogorsc, iar referitor la lucrul efectuat de Croitor Valeriu, Ciotu Grigore și Răilean

Natalia la fabrica de conserve din or. Belgorod, Federația Rusă, în baza probelor

acumulate pe parcursul urmăririi penale și răspunsului la comisia rogatorie parvenit

din Federația Rusă, s-a stabilit că ultimii au lucrat la această fabrică neoficial, din

inițiativa lor proprie, nefiind impuși de nimeni să presteze munca, contrar voinței lor.

Or, analizând probele administrate legal de către organul de urmărire penală,

cercetate în prima instanță și verificate în ședința de judecată a instanței de apel, cu

respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, apreciindu-le

din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării

reciproce, este demonstrată pe deplin vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii

incriminate.

Totodată, instanța de apel a respins argumentele avocatului Croitoru Mihail în

numele inculpatului Ungureanu Igor cu privire la aceea că:

- în acțiunile lui Ungureanu Igor lipsesc indicii infracțiunii prevăzute de art.

165 al. (2), lit. b), d) din Cod penal, și anume: recrutarea persoanelor indicate în

ordonanța de punere sub învinuire (toți au cunoscut faptul că plecau la cules mere, au

încheiat contract cu administrația sovhozului, au fost cazați în cămin, au fost hrăniți, u fost

remunerați); transportarea persoanelor (toți au plecat benevol, și-au procurat bilete de

călătorie fiecare personal, iar faptul că au călătorit în același autocar nu demonstrează că

8

Țurca sau Ungureanu le-a organizat transportul, i-au transportat); adăpostirea

persoanelor cu sau fără consimțământul acestora (toate persoanele au fost cazate de către

administrația sovhozului în cămin, Țurca și Ungureanu oare ce atribuție au avut la acestea,

totul a fost oficial); în scop de exploatare prin muncă sau servicii forțate (în procesul

judecării cauzei nu au fost prezentate probe care ar fi confirmat intenția inculpaților)

faptul aplicării forței fizice și impunerea de a presta muncă forțată nu s-a confirmat

în ședința de judecată (decât prin declarațiile victimelor care urmează a fi apreciate critic).

Or, potrivit probelor prezentate și cercetate în ședința de judecată, așa cum a fost

menționat mai sus, este constatat cu certitudine că, inculpații Ungureanu Igor și

Țurca Tatiana au comis infracțiunea imputată lor prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. b),

d) Cod Penal după indicii calificativi ,,recrutarea, transportarea și adăpostirea în scop de

exploatare comercială, prin muncă forțată, săvârșită prin amenințarea cu aplicarea violenței

fizice și psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, prin confiscarea

documentelor și prin servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este

stabilită în mod rezonabil, prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate săvârșită de

două persoane, asupra mai multor persoane”.

Instanța de apel a indicat că, consideră nefondate argumentele avocatului

Tetelea Maria în numele inculpatei Țurca Tatiana cu privire la aceea că, organul de

urmărire penală ilegal a reluat urmărirea penală în privința inculpaților și pe

parcursul urmăririi penale, părțile vătămate Răilean Mariana, Răilean Natalia și

Ciotu Grigore au depus cereri în scris prin care au solicitat încetarea urmăririi penale

în privința lui Țurca Tatiana și Ungureanu Igor, deoarece s-au împăcat cu aceștia,

prejudiciul material le-a fost integral reparat și careva pretenții materiale sau morale

în privința lor nu au. Or, motivele invocate sunt pur declarative, nu a fost stabilit

careva viciu fundamental sau încălcări esențiale, iar existența și legalitatea probelor

acumulate pe parcursul urmării penale, cercetate în instanța de fond și verificate în

instanța de apel demonstrează existența faptei incriminată inculpaților.

Mai mult, instanța de apel a conchis că, sunt nefondate argumentele avocatului

Tetelea Maria în numele inculpatei Țurca Tatiana precum că, instanța de fond nu a

luat în calul răspunsul comisiei rogatorii care demonstrează nevinovăția inculpaților,

or, conform scrisorilor ЗАО ,,Острогожсксадпитомник” Regiunea Voronej, r-nul

Ostrogojschii (vol. II f. d. 16) cu Țurca Tatiana a fost semnat un contract de prestare a

lucrărilor în agricultură, iar lista oamenilor pentru care inculpata era numită ca

supraveghetor era doar anexată la contract, astfel Răilean Mariana, Răilean Natalia,

Antoci Natalia, Croitoru Valerii, Ciotu Grigore nu aveau semnat un contract de

muncă în baza căruia să presteze munca sezonieră. Părțile vătămate Răilean Mariana,

9

Răilean Natalia, Ciotu Grigore, Antoci Natalia au negat faptul că ar fi semnat careva

adeverințele de plată a salariilor, banii pentru lucru efectuat îi primea doar Țurca

Tatiana.

Instanța de apel a respins argumentul avocatului Tetelea Maria în numele

inculpatei Țurca Tatiana precum că, declarațiile inițiale ale părților vătămate, în ce

privește faptul că au fost impuși prin constrângere fizică și psihică să presteze munca

în din or. Ostrogorsc nu și-au găsit confirmare în ședința de judecată.

Or, în baza cumulului de probe acumulate s-a stabilit că, Antoci Natalia, Troitor

Valeriu, Răilean Mariana, Ciotu Grigore și Răilean Natalia din start cunoșteau că

merg în Federația Rusă la cules mere, iar situația materială precară a victimelor la

plecare, scopul declarat al plecării inițiale a lor, și limitarea libertății de mișcare a lor

în Federația Rusă, determină concluzia prezenței unui consimțimânt viciat de

circumstanțe obiective, independente de voința reală a părților vătămate, care în

cazul în care ar fi știut scopul real al plecării lor, și nu ar fi avut situația materială

precară, nu s-ar fi aflat în poziția de vulnerabilitate, ar fi conștientizat condițiile

limitative de deplasare și cele de activitate a lor, nu ar fi plecat la destinația enunțată.

În sensul celor sus menționate, instanța de apel a concluzionat că, potrivit

doctrinei, obiectul juridic principal al infracțiunii de trafic de ființe umane îl

constituie relațiile sociale a căror existență și desfășurare normală sunt condiționate

de ocrotirea libertății persoanei, la caz, fiind încălcat dreptul la libertate a părților

vătămate Răilean Marian, Răilean Natalia, Antoci Natalia și Ciotu Grigore.

Obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale cu privire la integritatea

fizică sau psihică a persoanelor menționate, prin care a fost cauzate dureri și suferințe

fizice și psihice.

Latura obiectivă a infracțiunii se caracterizează prin două categorii de acțiuni de

sine stătătoare legate între ele.

Prima categorie de acțiuni infracționale poate avea următoarele varietăți: a)

recrutarea; b) transportarea; c) transferul; d) adăpostirea; e) primirea unei persoane.

Acțiunile enumerate trebuie comise în scop de exploatare sexuală comercială sau

necomercială, prin muncă sau servicii forțate, în sclavie sau condiții similare sclaviei,

de folosire în conflicte armate sau în activități criminale, de prelevarea j organelor sau

țesuturilor pentru transplantare.

A doua categorie de acțiuni infracționale pot fi realizate prin: a) amenințarea cu

aplicarea violenței fizice sau psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, inclusiv

prin răpire, prin confiscarea documentelor și prin servitute, în scopul întoarcerii unei datorii

a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil; b) înșelăciune; c) abuz de poziție de

10

vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor plăți sau beneficii pentru a obține

consimțământul unei persoane care deține controlul asupra altei persoane.

Mai mult, în acest sens instanța de apel a indicat că potrivit Hotărârii Plenului

Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova cu privire la practica aplicării

legislației în cauzele despre traficul de ființe umane și traficul de copii nr. 37 din

22.11.2004 - recrutarea în scopul traficului de ființe umane presupune atragerea persoanelor

prin selecționare într-o anumită activitate determinată de scopurile stipulate în art. 165 Cod

penal.

Așadar, instanța de apel a indicat că, potrivit declarațiilor părților vătămate

Răilean Natalia și Răilean Mariana, inculpații Țurcă Tatiana și Ungureanu Igor le-au

propus să meargă la lucru la Belgorod, Rusia la strâns mere, promițându-le suma de

2 000 lei lunar, astfel recrutarea părților vătămate de către inculpați a avut loc verbal

prin comunicare directă.

La fel, potrivit hotărârii Plenului CSJ menționată, se definește și noțiunea de

transportare ca - deplasarea unei persoane dintr-un loc în altul în perimetrul unui stat sau

peste frontieră, folosind diferite mijloace de transport ori pe jos.

Instanța de ape a reținut că, inculpații Ungureanu Igor și Țurca Tatiana s-au

preocupat de transportarea părților vătămate organizând întâlnirea acestora la Gara

Feroviară Călărași, după care de la Auto Gara Chișinău le-a achitat costul biletelor de

autocar pentru fiecare în parte și în mod organizat au plecat spre Rusia.

Cât privește aplicarea violenței fizice nepericuloasă pentru viața și sănătatea

persoanei constă în cauzarea intenționată a leziunilor corporale, care nu au drept

urmare dereglarea de scurtă durată a sănătății sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă

a capacității de muncă, fie aplicarea intenționată a loviturilor sau săvârșirea altor acte

de violență care au cauzat o durere fizică dacă acestea nu au creat un pericol pentru

viața sau sănătatea victimei. Violența psihică constă într-o amenințare asupra

psihicului persoanei sub influența căreia victima nu-și dirijează voința în mod liber

și săvârșește o activitate la dorința traficantului.

Astfel, potrivit declarațiilor părții vătămate Răilean Mariana - în una din zile să

se simțea rău, din cauză că suferă de epilepsie și a căzut din copac, Țurcă Tatiana i-a

permis să se odihnească puțin după care să-și continue lucrul. Inculpata îi spunea că

trebuie să-i restituie costul biletelor, deși partea vătămată cerea pașaportul, aceasta i-

a zis că până nu termină de cules merele nu va merge acasă. Cât privește Ungureanu

Igor i-a aplicat odată lovituri cu o nuia, fiindcă refuza să lucreze.

Exploatare prin muncă sau servicii forțate în corespundere cu prevederile

Convenției Organizației Internaționale a muncii privind munca forțată sau

11

obligatorie constituie: a) determinarea victimei prin constrângere să îndeplinească o muncă

pe care din propria inițiativă și voință nu ar îndeplinit-o; b) punerea victimei în situația de a

presta o muncă la care nu era obligată de a efectua; c) ținerea persoanei în servitute pentru

achitarea unei datorii; d) obținerea muncii sau a serviciilor prin înșelăciune, constrângere,

violență sau amenințare cu violența.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, inculpații eronat au comunicat părților

vătămate că urmează să fie angajate în mod legal la muncă și să primească un salariu

decent, le-au confiscat pașapoartele sub pretextul ca să le înregistreze șederea

temporară a părților vătămate pe teritoriul Rusiei și nu le-au restituit pașapoartele,

fapt confirmat și prin scrisoarea Șefului Direcției Federale a Serviciului de Migrație a

Federației Ruse pentru Regiunea Voronej că într-adevăr părțile vătămate au fost puse

la evidența Serviciului de migrație temporar, iar scopul vizitei pe teritoriul Regiunii

Voronej, fiind indicat drept una personală și nicidecum de lucru (vol. II f. d. 15).

Mai mult, potrivit informației Direcției Afacerilor Interne or. Belgorod din

26.02.2010, Răilean Natalia a fost reținută de către colaboratorii poliției pentru faptul

că a locuit pe adresa or. Belgorod, str. Pugaceova nr. 5, fără a fi înregistrată și

sancționată administrativ cu amendă în mărime 2 000 ruble, fiind expulzată de pe

teritoriul Federației Ruse (vol. I f. d. 162).

Astfel, inculpații recrutând persoanele, i-au ademenit tăinuind circumstanțele și

faptele reale efectuând false promisiuni pentru un loc de muncă legal, precum și cu

referire la condițiile de trai în care urmează să locuiască și să muncească, or potrivit

declarațiilor lui Răilean Natalia și Răilean Mariana locuiau împreună cu Ciotu

Grigore, Antoci Natali, Croitoru Valeriu și Croitoru Vera toți într-o singură odaie.

Potrivit scrisorilor ЗАО ,,Острогожсксадпитомник” Regiunea Voronej, r-ul

Ostrogojschii (vol. II f. d. 16) cu Țurca Tatiana a fost semnat un contract de prestare a

lucrărilor în agricultură iar lista oamenilor pentru care inculpata era numită ca

supraveghetor era doar anexată la contract, astfel Răilean Mariana, Răilean Natalia,

Antoci Natalia, Croitoru Valerii, Ciotu Grigore nu aveau semnat un contract de

muncă în baza căruia să presteze munca sezonieră.

Părțile vătămate Răilean Mariana, Răilean Natalia, Ciotu Grigore, Antoci Natalia

au negat faptul că, ar fi semnat careva adeverințe de plată a salariilor, banii pentru

lucru efectuat îi primea doar Țurca Tatiana.

Astfel, instanța de apel a menționat că, Țurca Tatiana și Ungureanu Igor prin

înșelăciune obțineau munca și serviciile părților vătămate, ducându-i în eroare cu

privire la salariu care urmează să-l obțină, iar ulterior promițându-le că banii îi vor

primi când vor reveni în Republica Moldova.

12

Cu referire la abuz de poziție de vulnerabilitate pentru a obține consimțământul

părților vătămate de a pleca la muncă în Federația Rusă, instanța de apel a conchis

că, potrivit raportului de expertiză psihiatrică legală nr. 202 din 18.03.2009, comisia

de expertiză psihiatrică legală ambulatorie a constatat că, Răilean Natalia suferă de

,,retardare mintală ușoară”, nu știe să scrie, citească, calculeze, nu poate efectua probele

de generalizare si comparare și are gândire primitivă (vol. I f. d. 70, 72).

De asemenea, starea de vulnerabilitate a părților vătămate Răilean Mariana și

Răilean Natalia este condiționată și de situația economică grea a familiilor acestora,

de lipsa resurselor sociale, de starea lor psihică.

Potrivit actului controlului condițiilor de trai întocmit de către membrii comisiei

Comunei Tuzara - Răilean Natalia este invalid de gr. I din copilărie, locuiește

împreună cu sora sa Răilean Mariana în casa părintească care se află într-o stare

nesatisfăcătoare și necesită reparație, starea materială a acestora fiind precară și unica

sursă de existență a lui Răilean Natalia este pensia de invaliditate pe care o primește

(vol. I, f. d. 56, f. d. 67).

Referitor la partea vătămată Antoci Natalia decedată la 14.05.2015 (vol. III f. d.

1) instanța de apel a menționat că, de asemenea se găsea într-o stare specială care o

apreciază ca fiind în poziție de vulnerabilitate creată de starea sănătății precare și

anume faptul că nu era aptă de muncă din motiv că nu avea jumătate de plămân,

circumstanțe susținute de către partea vătămată Antoci Natalia în cadrul ședinței de

judecată (vol. II f. d. 205-209).

Infracțiunea traficului de ființe umane este o infracțiune formală și se consideră

consumată din momentul obținerii controlului asupra facultății victimei de a se

deplasa liber în spațiu.

Astfel, instanța de apel a conchis că, ansamblul de situații precare au determinat

părțile vătămate Răilean Natalia, Răilean Mariana, Ciotu Grigore, Antoci Natalia de

a accepta plecarea la muncă, fiind eronat informate cu privire la condițiile de muncă,

fiind lipsite de actele de identitate, de surse financiare, de posibilitatea de a anunța

autoritățile au fost puse în situația de a accepta exploatarea sa prin muncă.

Pentru realizarea laturii obiective a traficului de ființe umane este necesară

existenta cel puțin a unei varietăți din prima categorie de acțiuni infracționale și cel

puțin a unei din a doua categorie din acțiunile menționate.

În speță, instanța de apel a constatat prezența acțiunilor sus menționate care

permit de a concluziona îndeplinirea în întregime a laturii obiective a infracțiunii

traficului de ființe umane.

13

Cu referire la latura subiectivă a infracțiunii de trafic de ființe umane, comise de

către Țurca Tatiana și Ungureanu Igor, aceasta este caracterizată prin intenția directă

a acestora de a exploata comercial pe Răilean Mariana, Răilean Natalia, Antoci

Natalia, Ciotu Grigore prin muncă forțată, având drept motiv interesul material și

dorința de a beneficia de careva surse financiare fără muncă.

Prin urmare, vinovăția inculpaților Țurca Tatiana și Ungureanu Igor în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, a fost

demonstrată cu certitudine prin probele analizate mai sus.

Astfel, instanța de apel a reținut că, cumulul de probe prezentate și cercetate în

cadrul cercetării judecătorești și verificate în instanța de apel, dovedesc incontestabil

vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate și nu contravin art. 93-94

Cod de procedură penală, fiind acumulate de către organul de urmărire penală în

strictă conformitate cu prevederile legislației procesul penale.

Cât privește pedeapsa aplicată de către instanța de fond inculpaților, instanța de

apel a considerat-o corectă fiind aplicată conform circumstanțelor reale și personale

cât și circumstanțelor atenuante și agravante.

Astfel, la stabilirea categoriei și mărimea pedepsei, instanța de fond a ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpați, de motivul acestora, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele care agravează sau atenuează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Instanța de apel a indicat că, inculpata Țurca Tatiana la evidența medicului

psihiatru și narcolog nu se află, anterior nu a fost judecată (vol. II f.d. 64, 67, 68), iar

inculpatul Ungureanu Igor anterior a fost judecat, antecedentele penale fiind stinse,

se află la evidența medicului psihiatru cu diagnoza-retard mintal moderat (vol. II f.d.

39, 42, 43, 45-53, 56).

Circumstanțe agravante și atenuante, în acțiunile inculpaților Țurca Tatiana și

Ungureanu Igor nu au fost stabilite.

Mai mult, la stabilirea pedepsei inculpaților Țurca Tatiana și Ungureanu Igor

instanța de judecată a reținut că, ultimii nu au recunoscut vina în comiterea

infracțiunii imputate, iar conform art. 16 Cod penal, au comis o infracțiune deosebit

de gravă.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță reieșind din

circumstanțele cauzei, ținând cont de scopul pedepsei penale, definit prin art. 61 Cod

penal, justificat a conchis că acesta poate fi atins numai prin condamnarea inculpaților

stabilindu-le pedeapsă sub formă de închisoare, pedeapsă ce implică o suferință

14

(aflicțiune), pe măsură a-și atinge scopul de constrângere, reeducare, exemplaritate și

înlăturare temporară a inculpatului din societate pentru a-și revizui atitudinea de

valori sociale și comportamentul față de membrii societății, or, pentru a-și atinge

scopul, o pedeapsă penală nu trebuie să fie retribuitivă, intimidatoare sau

vindicativă, în sens că aceasta nu trebuie privită ca „prețul” pe care trebuie să-l

plătească persoana pentru fapta prejudiciabile și urmările ei și excluderea

caracterului vindicativ al pedepsei urmărindu-se ca prin încălcarea dreptului, ci

realizarea dreptății.

Croitoru Mihail în numele inculpaților Ungureanu Igor și Țurca Tatiana, părțile

vătămate Răilean Mariana, Răilean Natalia și Ciotu Grigore.

5.1. Avocatul Croitoru Mihail în numele inculpaților Ungureanu Igor și Țurca

Tatiana declară recursuri ordinare în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, prin care solicită casarea hotărârilor anterioare, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri prin care inculpații să fie achitați, pe motiv că în acțiunile

acestora lipsesc semnele infracțiunii imputate.

În motivarea recursurilor ordinare recurentul indică că, instanța de apel incorect

a apreciat probele apărării, luând în calcul doar probele acuzării fără a efectua o

analiză obiectivă.

Mai mult, instanța de apel la examinarea cauzei nu a luat în calcul faptul că, pe

parcursul urmăririi penale cât și cercetării judecătorești nu au fost prezentate probe

care ar confirma faptul exploatării persoanelor recunoscute în calitate de părți

vătămate, prin muncă forțată cu atât mai mult traficarea acestora.

Instanța de apel la fel ca și instanța de fond nu a luat în calcul faptul că, părțile

vătămate au indicat că nu au pretenții față de inculpați și că aceștia le-au achitat

salariul pentru munca efectuată.

Totodată, apărarea menționează că, instanțele anterioare la stabilirea pedepselor

aplicate inculpaților nu au luat în calcul faptul că, aceștia au la întreținere un copil

bolnav, nu au în proprietate un imobil, nu au loc de muncă, acestea constatând starea

socială grea a inculpaților.

5.2. Părțile vătămate Răilean Mariana, Răilean Natalia și Ciotu Grigore declară

recursuri ordinare în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin

care solicită casarea hotărârilor anterioare, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărâri prin care inculpații să fie achitați, pe motiv că în acțiunile acestora lipsesc

semnele infracțiunii imputate.

15

În motivarea recursurilor ordinare recurenții indică motive comune și anume,

instanța de apel a încălcat prevederile legale, deoarece nu i-a citat și audiat pe viu în

ședința de judecată, iar declarațiile date în cadrul urmăririi penale au fost depuse sub

presiunea colaboratorilor de poliție și procuror.

Mai mult, aceștia indică că instanțele anterioare ilegal i-au condamnat pe

inculpați, deoarece nu sunt vinovați de comiterea infracțiunii imputate.

materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă

în referință și a avocatului Croitoru Mihai, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității recursurilor ordinare din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal atestă că, recurenții și-au întemeiat recursurile pe temeiul

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii. Sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg

acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al

acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre

acestea).

Însă, din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal atestă că, recurenții

critică stabilirea vinovăției inculpaților Ungureanu Igor și Țurca Tatiana, în

săvârșirea infracțiunii imputate și solicită achitarea acestora, deoarece în opinia lor,

probele administrate la caz, sunt dubioase și nu sunt suficiente pentru condamnarea

inculpaților, ignorând probele apărării. Deci criticile formulate de către recurenți nu

conțin indicii unei erori de drept, și deși aceștia indică temeiul expres prevăzut de

lege care prevede declararea recursului ordinar și anume art. 427 alin. (1) pct. (8) Cod

de procedură penală ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, aceștia nu invocă nici un

argument în această privință, ci doar dezacordul cu modalitatea de apreciere a

probelor, ceia ce nu cade sub incidența art. 427 Cod de procedură penală.

În acest sens, este de menționat că, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1),

(2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

16

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de instanța de fond, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor

din dosar. Astfel, doar activitatea instanțelor privind aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune inculpatul, este o

competență legală a instanțelor de judecată, care, nefiind temei de drept din numărul

celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, nici nu poate fi supusă criticii prin

intermediul recursului ordinar.

Colegiul penal respinge argumentele avocatului Croitoru Mihail precum că,

instanța de apel nu a luat în calcul că părțile vătămate nu au pretenții față de inculpați

și că ultimele s-au împăcat cu Ungureanu Igor și Țurca Tatiana, or, la încadrarea

juridică a acțiunilor inculpaților în baza art. 165 Cod penal, nu se ia în considerație

consimțământul victimei de a fi recrutată, transportată, transferată, adăpostită sau

primită, chiar dacă aceasta era informată în privința scopurilor în care va fi folosită,

precum și despre mijloacele utilizate în trafic.

Mai mult, Colegiul penal ține să remarce că, din materialele dosarului s-a

constatat că părțile vătămate se aflau într-o stare de vulnerabilitate, fapt demonstrat

de informația eliberată de către primarul localității în care își au domiciliul cât și actul

controlului condițiilor de trai.

Astfel, în corespundere cu pct. 10) art. (2) al Legii privind prevenirea și

combaterea traficului de ființe umane, prin ,,stare de vulnerabilitate” se înțelege starea

specială în care se află persoana, astfel încât este dispusă să se supună abuzului sau

exploatării.

Totodată, Colegiul penal susține că, declarațiile părților vătămate date în cadrul

urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești nu au fost modificate, chiar

dacă ulterior aceștia au înaintat o cerere către organul de urmărire penală prin care

au indicat că nu au pretenții față de inculpați și că s-au împăcat cu aceștia.

Așadar, declarațiile părților vătămate vin în colaborare cu celelalte probe

administrate în respectiva cauză penală care pe deplin demonstrează vinovăția

inculpaților.

Cât privește argumentele părților vătămate precum că aceștia nu au fost citați

legal pentru a fi audiați de către instanța de apel, Colegiul penal le respinge ca fiind

nefondate, deoarece din materialele dosarului se evidențiază că aceștia au fost citați

prin scrisoare recomandată, dar nu s-au prezentat (f.d. 68-70 vol. III).

17

Mai mult, la solicitarea instanței de apel de a se prezenta în instanță partea

vătămată Antoci Natalia, a venit ca răspuns, adeverința de deces a ultimei (f.d. 71 vol.

III).

Totodată, Colegiul penal remarcă faptul că, victima este obligată să se prezinte

la citarea organului de urmărire penală sau a instanței judecătorești și să dea explicații

la solicitarea acestor organe, cu excepția victimei traficului de ființe umane.

Așadar, Colegiul penal ajunge la concluzia că, argumentele recurenților sunt

nefondate și eronat interpretate.

Mai mult, din textul recursului declarat de către avocatul Croitoru Mihai se

evidențiază și temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Astfel, instanța de recurs respinge argumentele apărătorului care indică că

instanța de apel nu a luat în calcul la stabilirea pedepselor aplicate inculpaților faptul

că aceștia au la întreținere un copil bolnav, nu au în proprietate un imobil, nu au loc

de muncă, acestea constatând starea socială grea a inculpaților, deoarece din

materialele cauzei rezultă că sentința primei instanțe prin care a fost constatată

vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate, a fost atacată cu apel

declarat de către apărătorii inculpaților, care au solicitat casarea sentinței cu achitarea

inculpaților, circumstanță care denotă poziția neclară a apărării.

Mai mult, Colegiul penal menționează că, conform art. 427 alin. (2) Cod de

procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în

cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Astfel, Colegiul penal va respinge și celelalte argumente ale recurenților privind

inadmisibilitatea unor probe, or toate probele care au fost puse la baza sentinței de

condamnare a inculpaților au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel

și au fost consemnate în procesul-verbal.

Colegiul reiterează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recursuri se încadrează în cele prevăzute de art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, Colegiul reține prin prisma jurisprudenței CEDO (cauza Rebait și

alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995) că ,, ... art. 6 parag. 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

18

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes.”

Ca urmare, Colegiul conchide că, temeiurile indicate de recurenți nu sunt

aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor adoptate pe caz și potrivit

legii, se impune inadmisibilitatea recursurilor declarate de către avocatul Croitoru

Mihail în numele inculpaților Ungureanu Igor și Țurca Tatiana, părțile vătămate

Răilean Mariana, Răilean Natalia și Ciotu Grigore., ca fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Croitoru

Mihail în numele inculpaților Ungureanu Igor și Țurca Tatiana, părțile vătămate

Răilean Mariana, Răilean Natalia și Ciotu Grigore, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2016, în cauza penală în privința

lui Ungureanu Igor XXX și Țurca Tatiana XXXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 05 aprilie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

19