1ra-841/2018 — art.187 alin.2 lit.b,d,e CP

1ra-841/2018 — art.187 alin.2 lit.b,d,e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-841/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

12 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Toma Nadejda

judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând, fără citarea părților la proces, recursurile ordinare declarate de

inculpații Ungureanu Oleg XXXXX, Sultanu Andrei XXXXX și de avocatul Druță Boris în

numele inculpatului Sultanu Andrei, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Criuleni (sediul Dubăsari) din 29 mai 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 08 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui

Ungureanu Oleg XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat XXXXX;

Sultanu Andrei XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

recunoscuți vinovați și condamnați:

Ungureanu Oleg în baza art. 187 alin.(2) lit. b), d), e) Cod penal la 5 (cinci) ani

6 (șase) luni închisoare, fără amendă, în penitenciar de tip închis.

Termenul executării pedepsei de către Ungureanu Oleg XXXXX, calculându-se din

data de 29 mai 2017, cu includerea perioadei aflării lui sub strajă de pe data de

11 februarie 2017 până pe data de 28 mai 2017.

Sultanu Andrei XXXXX în baza art. 187 alin.(2) lit. b), d), e) Cod penal la 5 (cinci)

ani 6 (șase) luni închisoare, fără amendă, în penitenciar de tip închis.

Potrivit art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, s-a adăugat parțial la pedeapsa

aplicată, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Ciocana din

20.12.2016 de 74 ore muncă neremunerată în folosul comunității, calculându-se

1

potrivit art. 87 alin. (1) Cod penal, două ore muncă neremunerată în folosul comunității

pentru o zi de închisoare, stabilindu-se pedeapsa definitivă lui Sultanu Andrei XXXXX de

5 (cinci) ani 7 (șapte) luni închisoare, fără amendă, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Termenul executării pedepsei de către Sultanu Andrei XXXXX, calculându-se din

data de 29 mai 2017, cu includerea perioadei aflării sub strajă de pe data de

13 februarie 2017 până pe data de 28 mai 2017.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Sabotaș Mihail XXXXX a fost

admisă integral, dispunându-se încasarea în mod solidar din contul lui Ungureanu Oleg,

Mereuța Evghenii și Sultanu Andrei în beneficiul lui Sabotaș Mihail XXXXX prejudiciul

moral în sumă de 20000 lei.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Ungureanu Oleg XXXXX, Mereuța

Evghenii XXXXX și Sultanu Andrei XXXXX în beneficiul statului cheltuielile judiciare în

sumă de 23 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale în privința părții vătămate

Moiseev Igor Constantin.

Prin aceeași hotărâre a fost recunoscut vinovat și condamnat Mereuța Evghenii, în

privința căruia hotărîrile nu se contestă.

Mereuța Evghenii, aproximativ la ora 15:00, împreună și de comun acord cu Ungureanu

Oleg și Sultanu Andrei, având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, au

pătruns în domiciliul cet. Moiseev Igor, situat în XXXXX, unde doborându-l pe ultimul la

podea, l-au agresat fizic, lovindu-l cu pumnii și picioarele peste cap și corp, cauzându-i

dureri fizice, inclusiv cu un cuțit și o coadă de topor l-au amenințat cu vătămare

corporală și au sustras în mod deschis de la acesta telefonul mobil de model „Nokia”, de

culoare neagră, cu costul de 200 lei.

Tot el, aflându-se în XXXXX în domiciliul lui Moiseev Igor, urmărind același scop,

împreună și de comun acord cu Ungureanu Oleg și Sultanu Andrei Vasile, l-au bruscat

pe cet. Sabotaș Mihail, care, găsindu-se în domiciliul indicat, s-a implicat în apărarea lui

Moiseev Igor, și i-au sustras primului în mod deschis din mînă telefonul mobil de model

„Nokia”, de culoare neagră, cu costul de 200 lei, în care era inclusă cartela SIM cu

numărul XXXXX. În continuare, Mereuța Evghenii, Ungureanu Oleg și Sultanu Andrei, cu

bunurile materiale sustrase au părăsit locul săvârșirii infracțiunii, cauzând fiecărei

victime daune materiale a câte 200 lei, iar în total în sumă de 400 lei.

Astfel, acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), e)

Cod penal, după indicii calificativi: jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altor

persoane, săvârșită de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei.

Brînză A. în numele inculpatului Sultanu Andrei.

3.1. Inculpatul Ungureanu Oleg a solicitat rejudecarea cauzei, fără a invoca în

acest sens careva motive.

3.2. Avocatul Brînză A. în numele inculpatului Sultanu Andrei a solicitat casarea

sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, susținând că inculpatul Sultanu

A. nu a săvârșit infracțiunea imputată și că vinovăția lui nu este dovedită conform legii,

iar declarațiile părților vătămate Moisei I., Sabotaș M., martorului Gîncu G., precum și

2

alte probe puse la baza condamnării lui n-au fost administrate, cercetate și apreciate

corect.

Totodată, invocând că, instanța de fond neîntemeiat a dat o apreciere neobiectivă

probelor cercetate în ședința de judecată și neîntemeiat a dat apreciere critică

declarațiilor inculpatului Sultanu Andrei, constatând greșit vinovăția acestuia în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) Cod penal, or, în urma unei

aprecieri obiective a acestor probe, rezultă cu certitudine nevinovăția lui în comiterea

infracțiunii ce i se incriminează.

au fost respinse apelurile declarate de inculpatul Ungureanu Oleg și de avocatul Brînză

A. în numele inculpatului Sultanu Andrei, cu menținerea hotărârii atacate.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției

inculpaților Ungureanu Oleg și Sultanu Andrei în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Cu privire la motivele invocate de apelanți sub aspectul cerințelor de achitare a

inculpaților Ungureanu O. și Sultanu A. de sub învinuirea în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), d) și e) Cod penal, din motivul că în acțiunile

acestora nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, instanța de apel a

subliniat că, în principiu, sunt similare, și au fost considerate ca nefondate.

În această ordine de idei a reținut că, urmărirea penală și judecata în fond s-au

desfășurat în strictă conformitate cu procedura prevăzută de lege și, respectiv, nu s-au

constatat încălcări care ar atrage nulitatea actelor procedurale efectuate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, nu există temei pentru a da o nouă

apreciere probelor, fiind solidară cu concluziile primei instanțe de condamnare a

inculpaților Ungureanu O. și Sultanu A., dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub

aspectul, că vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită prin

probatoriul administrat în cadrul procesului penal, cercetate de prima instanță și

verificate în ședința instanței de apel, dovedesc că fapta acestora întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii imputate.

În acest sens, a reținut că, față de lucrul judecat de primă instanță, se constată

motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare

și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta reținută în sarcina

inculpaților Ungureanu O. și Sultanu A., astfel fiind în corespundere cu exigențele art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, iar versiunea inculpaților a fost apreciată ca o tentativă de a evita

răspunderea penală pentru fapta săvârșită, deoarece nu are acoperire probatorie și se

combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză.

Verificând legalitatea pedepsei stabilite, instanța de apel a constatat că, prima

instanță a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 și 85 Cod penal, de gravitatea

infracțiunii săvârșite, care potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal se clasifică ca infracțiune

gravă, de motivul acesteia, de persoana celor vinovați, care anterior au fost condamnați,

antecedentele penale nefiind stinse, se caracterizează negativ (vol. I, f. d. 54,92), astfel,

fiindu-le stabilită o pedeapsă echitabilă pentru infracțiunea săvârșită.

3

Reieșind din persoana inculpaților Ungureanu O. și Sultanu A. și de circumstanțele

cauzei, instanța de apel a indicat că nu există temei privind aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, care reglementează condamnarea cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei, precum și temei pentru aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal,

care reglementează aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege.

cu recursuri ordinare de către inculpatul Ungureanu Oleg, la 15 decembrie 2017, de

inculpatul Sultanu Andrei, la 15 ianuarie 2018 și de avocatul Druță Boris în numele

inculpatului Sultanu Andrei, la 15 ianuarie 2018.

6.1. Inculpatul Ungureanu Oleg, solicită casarea acesteia, invocând nevinovăția sa

în săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat.

6.2. Inculpatul Sultanu Andrei, solicită casarea acesteia, precum și a hotărârii

primei instanțe, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare sau

aplicarea unei pedepse mai blânde.

În motivarea recursului invocă faptul că, instanțele de judecată nu au luat în

considerație că a recunoscut vina parțial, s-a căit sincer că a aplicat lovituri părții

vătămate Moiseev Ig., însă acesta a declarat că nu are pretenții, pagubele materiale au

fost restituite.

Totodată, indică că nu este de acord cu prejudiciul încasat în folosul părții

vătămate Sabotaș Mihail în sumă de 20000 lei, deoarece acesta nu a prezentat careva

dovezi în acest sens.

6.3. Avocatul Druță Boris în numele inculpatului Sultanu Andrei, indicând art.427

pct.2, 6 Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, precum și a hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri ca pentru prima instanță, prin care să se

dispună achitarea lui Sultanu Andrei.

În motivare invocă nevinovăția inculpatului Sultanu Andrei, care se confirmă prin

declarațiile depuse către complicii Ungureanu O. și Mereuță E., fapt ce inclină să

declare că instanțele nu au respectat față de Sultanu Andrei principiul individualizării

acțiunilor lui, însă au luat în considerație în exclusivitate declarațiile părții vătămate,

care nicidecum nu a delimitat acțiunile de fapt și de drept ale lui Sultanu Andrei.

Apărarea consideră că, față de Sultanu Andrei, care nu a comis infracțiunile care i

se incriminează, a fost aplicată o lege eronată, încălcându-se flagrant principiul

individualizării pedepsei și în acest sens a menționat art.6 alin.(1), art.17 CEDO, precum

și practica judiciară constantă privind sentința judecătorească.

De asemenea, în opinia recurentului, instanțele au ignorat față de Sultanu Andrei,

și alte drepturi prevăzute de art.6§1 CEDO - un proces echitabil în fața unei instanțe

judecătorești, care în partea sa enunță principiul supremației dreptului ca element al

statelor contractante, constituie unul din elementele fundamentale – proces echitabil;

admisibilitatea și analizare efectivă a probelor.

La fel, nu s-au respectat față de Sultanu Andrei cerințele art.5, 13 CEDO, pentru

întrunirea tuturor drepturilor constituționale care servesc temei de a cere o sentință

mai blândă, pentru întrunirea tuturor drepturilor constituționale.

declarat de avocatul Druță Boris în numele inculpatului Sultanu Andrei, solicitând

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

4

invocate, Colegiul lărgit consideră că acestea urmează a fi admise, din următoarele

considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună rejudecarea

cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată

de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) al aceleiași norme, prevede că în vederea

soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor,

pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept, asupra

cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se

transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a fost săvârșită ori nu,

dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă

probele au fost apreciate corect de prima instanță prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ

ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata încălcări ale prevederilor

legale referitor la ele, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată cu

rejudecarea cauzei.

8.1. Analizând decizia recurată, Colegiul lărgit constată că instanța de apel a

ignorat prevederile legale indicate supra, considerând că: „În afară de temeiurile

invocate și cererile formulate de apelanți, examinând aspectele de fapt și de drept ale

cauzei, conform cerințelor din articolul 409 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

apreciază că nu există alte temeiuri de a interveni în sentință.

În consecință, sentința este legală, întemeiată, motivată și, potrivit legii, se impune

soluția enunțată în concluzie.” (f.d.164, pct.16, 17)

Or, prin această motivare, instanța de apel a menținut erorile comise de prima

instanță la adoptarea sentinței în ce privește acțiunea civilă înaintată de partea

vătămată Sabotaș Mihail și a cheltuielilor judiciare solicitate de către acuzatorul de stat,

care la rândul său, a ignorat prevederile art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală,care

expres indică chestiunile pe care trebuie să le soluționeze instanța de judecată la

adoptarea sentinței, și anume, la caz, pct. 10) dacă trebuie admisă acțiunea civilă, în

folosul cui și în ce sumă și pct.14) cine și în ce proporție trebuie obligat să plătească

cheltuielile judiciare, or, potrivit art.394 alin. (5) Cod de procedură penală partea

descriptivă a sentințelor de condamnare sau achitare ori de încetare a procesului penal

trebuie să conțină motivele pe care este întemeiată hotărârea instanței cu privire la

acțiunea civilă sau la repararea pagubei materiale cauzate de infracțiune.

La fel, se menționează și art. 387 alin. (1) Cod de procedură penală, care prevede

că, o dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt

5

dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea

civilă, în tot sau în parte, ori o respinge.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit menționează, că în conformitate cu

prevederile art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal

poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate

prejudicii materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale

nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură

cu săvârșirea acesteia.

Potrivit art. 219 alin.(4) Cod de procedură penală, la evaluarea cuantumului

despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerație

suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranței în

viață, pierderea onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de decesul

rudelor apropiate etc.

Potrivit dispoziției art. 221 alin. (1) Cod de procedură penală acțiunea civilă în

procesul penal se înaintează în baza cererii scrise a părții civile sau a reprezentantului

ei în orice moment de la pornirea procesului penal până la terminarea cercetării

judecătorești, iar alin. (2) prevede că acțiunea civilă se înaintează față de bănuit,

învinuit, inculpat, față de o persoană necunoscută care urmează să fie trasă la

răspundere sau față de persoana care poate fi responsabilă de acțiunile învinuitului,

inculpatului.

Colegiul lărgit constată că, prima instanță a dispus admiterea integrală a acțiunii

civile înaintată de partea vătămată Sabotaș Mihail, dispunând încasarea în mod solidar

din contul inculpaților Ungureanu Oleg, Mereuța Evghenii și Sultanu Andrei în

beneficiul lui Sabotaș Mihail XXXXX prejudiciul moral în sumă de 20000 lei, motivând

doar prin fraza: „În ședința judiciară s-a constatat faptul, că părții vătămate Sabotaș

Mihail Vladimir în urma comiterii în privința lui a acțiunilor de violență de către

Ungureanu Oleg XXXXX, Mereuța Evghenii XXXXX și Sultanu Andrei XXXXX i-au fost

cauzate suferințe fizice și psihice, instanța de judecată, considerînd suma de 20000 lei

compensatorie prejudiciului moral pricinuit.” (f.d. 102 verso, vol. II).

Prin urmare, instanța de apel a considerat că această frază este suficientă pentru

încasarea prejudiciului moral, fără a fi argumentată soluția în aceste sens, or,

prevederile art. 1423 alin. (1) Cod civil, stipulează că, mărimea compensației pentru

prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de

vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și

de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate, ceia

ce a fost ignorat de către instanțele de fond.

Din materialele cauzei, Colegiul lărgit menționează că, partea vătămată Sabotaș

Mihail a înaintat acțiune civilă privind încasarea din contul inculpaților în beneficiul său

a prejudiciului material în sumă de 900 lei și moral în mărime de 20 000 lei, indicând că

i s-au cauzat suferințe psihice prin sentiment de teamă, de inferioritate, înjosire și abuz

de putere (f.d. 47, vol. II) și prima instanță a dispus încasarea prejudiciului moral în

cuantumul solicitat de partea vătămată în mod solidar.

În această ordine de idei, se atrage atenția că, instanțele judecătorești, la

determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, trebuie neapărat să ia în

6

considerație atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice

sau fizice părții vătămate, cât și datele obiective care certifică acest fapt, îndeosebi:

- importanța vitală a drepturilor personale nepatrimoniale și a bunurilor (viața,

sănătatea, libertatea, inviolabilitatea locuinței, secretul personal și familial, onoarea,

demnitatea și reputația profesională etc.);

- nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată a suferințelor psihice sau

fizice (lipsirea de libertate, pricinuirea vătămării corporale, decesul persoanelor

apropiate (rudelor), pierderea sau limitarea capacității de muncă etc.);

- felul vinovăției (intenția, imprudența) persoanei care a cauzat prejudiciul, în

cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezența ei.

La fel, se menționează că, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a

nu se ajunge la o îmbogățire fătă just temei, în cazul infracțiunilor contra persoanei este

necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și morale susceptibile de a fi

despăgubite în mod rezonabil, care au fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat,

precum și să se țină cont și de toate consecințele acestora, așa cum rezultă din actele

medicale ori și alte probe administrate în cauză, iar mărimea compensației pentru

prejudiciul moral urmează a fi echitabilă și proporțională suferințelor cauzate

părții vătămate.

De asemenea, se subliniază că, în cazul în care cererea de reparare a prejudiciului

moral a fost înaintată în instanța de judecată către doi sau mai mulți reclamați și prin

hotărârea pronunțată aceasta a fost admisă, prejudiciul moral se încasează aparte și nu

solidar, deoarece este necesar de stabilit gradul de vinovăție al fiecăruia din inculpații-

reclamați, care prin acțiunile sale au comis acțiuni ilegale în privința părții vătămate.

În acest sens se relevă că, potrivit declarațiilor date de partea vătămată Sabotaș

Mihail la faza de urmărire penală: „...unul din ei m-a bruscat..” (f.d.21 verso, vol. I),

„...mi-au sucit mîna ..” (f.d.45 verso, vol. I), iar în faza cercetării judecătorești a declarat

că: „..m-au tras de păr și mă îmbrâncea... Sultan făcea aceste acțiuni și Mereuță m-a

agresat ....m-a apucat de gît...” (f.d.31, vol. II).

8.2. De asemenea, Colegiul lărgit menționează și faptul că, nu este acceptabilă

nici soluția instanțelor de fond privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de

23 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale în privința părții vătămate Moiseev

Igor, în mod solidar din contul lui Ungureanu Oleg, Mereuța Evghenii și Sultanu Andrei

în beneficiul statului, și în acest sens se notifică prevederile art. 143 alin. (1) Cod de

procedură penală, potrivit căruia expertiza judiciară se dispune și se efectuează, în mod

obligatoriu, pentru constatarea:

1) cauzei morții;

2) gradului de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale;

3) stării psihice și fizice a bănuitului, învinuitului, inculpatului – în cazurile în care

apar îndoieli cu privire la starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-și apăra

de sine stătător drepturile și interesele legitime în procesul penal;

31) stării psihice și fizice a persoanei în privința căreia se reclamă că s-au comis

acte de tortură, tratamente inumane sau degradante;

4) vârstei bănuitului, învinuitului, inculpatului sau părții vătămate – în cazurile în

care această circumstanță are importanță pentru cauza penală, iar documentele ce

confirmă vârsta lipsesc sau prezintă dubiu;

7

5) stării psihice sau fizice a părții vătămate, martorului dacă apar îndoieli în

privința capacității lor de a percepe just împrejurările ce au importanță pentru cauza

penală și de a face declarații despre ele, dacă aceste declarații ulterior vor fi puse, în

mod exclusiv sau în principal, în baza hotărârii în cauza dată;

6) altor cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză.

Totodată, Colegiul penal consideră necesar de a notifica prevederile art. 227 Cod

de procedură penală, potrivit cărora: alin. (1) cheltuieli judiciare sunt cheltuielile

suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Alin. (2)

cheltuielile judiciare cuprind sumele: pct. 1) plătite sau care urmează a fi plătite

martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților,

traducătorilor și asistenților procedurali; pct. 2) cheltuite pentru păstrarea,

transportarea și cercetarea corpurilor delicte; pct. 3) care urmează a fi plătite pentru

acordarea asistenței juridice garantate de stat; pct. 4) cheltuite pentru restituirea

contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a expertizei

sau de reconstituire a faptei; pct. 5) cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor

procesuale în cauza penală. Alin. (3) cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate

de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Din materialele cauzei, Colegiul lărgit menționează că, în baza ordonanței din

13 februarie 2017 organul de urmărire penală a dispus efectuarea expertizei medico-

legală în privința părții vătămate Moiseev Igor și potrivit raportului de expertiză judiciară

nr.69 din 14 februarie 2017 leziunile corporale depistate la cet. Moiseev Igor se califică ca

vătămare neînsemnată (f.d.109; 113-114, vol. I).

Colegiul penal, de asemenea, ține se atragă atenția asupra prevederilor art. 8 alin.

(2) Cod de procedură penală, care stipulează că nimeni nu este obligat să dovedească

nevinovăția sa, deoarece acuzarea urmează să prezinte probe care ar confirma

vinovăția persoanei de săvârșirea unei culpe, dar nu invers.

În acest sens, se notifică și jurisprudența CtEDO, bazată pe prevederile art. 6

parag.1 al Convenției, care impune, printre altele, ca, în îndeplinirea funcțiilor lor,

membrii unui tribunal să nu pornească de la ideea preconcepută că cel trimis în

judecată a comis actul incriminat; sarcina probei revine acuzării, iar de situația

îndoielnică beneficiază cel acuzat (in dubio pro reo). În plus, „acuzarea” este cea care

trebuie să-i indice persoanei acuzate faptele ce i se impută, pentru ca, astfel, aceasta să

fie în măsură să-și pregătească apărarea în consecință; ea trebuie să ofere suficiente

probe care să fundamenteze o eventuală declarație de culpabilitate (CEDH,

06 decembrie 1988, Berbera, Messegue et Jabardo c/Espagne).

Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul lărgit consideră necesar a casa parțial

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2017, în cauza

penală în privința lui Ungureanu Oleg XXXXX și Sultanu Andrei XXXXX, în partea

încasării prejudiciului moral și a cheltuielilor judiciare, și se dispune rejudecarea

cauzei, în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecători.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legale

asupra motivelor indicate în apel de procuror, ținând cont de motivele casării deciziei

8

atacate, precum și de practica judiciară constantă, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată.

penală, Colegiul lărgit,

D E C I D E:

Se admit recursurile ordinare declarate de inculpații Ungureanu Oleg XXXXX,

Sultanu Andrei XXXXX și de avocatul Druță Boris în numele inculpatului Sultanu Andrei,

se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie

2017, în cauza penală în privința lui Ungureanu Oleg XXXXX și Sultanu Andrei XXXXX,

în partea încasării prejudiciului moral și a cheltuielilor judiciare, și se dispune

rejudecarea cauzei, în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată integral la data de 06 iulie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Cobzac Elena

Judecător Boico Victor

9