1ra-747/2017 — Art. 188 al. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 07 iulie 2016, cauza fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, Cornovanu Dorin și Negrii Mihail au fost condamnați în baza art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 5 ani închisoare fiecăruia. În conformitate cu art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei numite cu închisoare, fixîndu-i lui Cornovanu Dorin și Negrii Mihail, un termen de probațiune de 3 ani fiecăruia, cu condiția să nu săvîrșcască noi infracțiuni. A fost încasat de la Cornovanu Dorin și Negrii Mihail în beneficiul lui Stratan Iurie prejudiciul moral în mărime a cîte 20 000 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, a constatat că, Cornovanu Dorin, acționînd de comun acord cu Negrii Mihail, împreună cu alte persoane, în privința căror a fost disjungată cauza penală, la 10 mai 2010, aproximativ la orele 23:00, pe strada centrală a s-lui XXX, r-nul XXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică, intenționat, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, l-au atacat pe Stratan Iurie, aplicîndu-i lovituri cu o piatră în cap, cu mîinele și picioarele peste toate părțile corpului, cauzându- i vătămări corporale grave sub formă de traumă craneo-cerebrală închisă, contuzie cerebrală gravă, edem cerebral, hematom subdural, subacut emisfera dreaptă - 90 ml, dislocarea structurilor mediane, fractura coastei 6 pe stînga, excoriații și echimoză regiunea temporală, frontală dreapta, pleoapa ochiului drept, regiunea nazală, după ce i- au sustras din buzunarul hainelor 700 dolari SUA, echivalentul 8 822,24 lei, 2 000 ruble rusești, echivalentul 829,4 lei și telefonul mobil de model „Motorola C-115” cu costul de 252 lei, cauzându-i prejudiciul considerabil total de 8 803,64 lei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, fapta inculpaților Cornovanu Dorin și Negrii Mihail întrunesc 1 elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, după indicii calificativi: tîlhăria, adică atacul săvirșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violenții periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvirșit de mai multe persoane, cu aplicarea altoi' obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu vătămarea gravă a integrității corporale.

Sentința instanței de fond a fost atacată cu apeluri de către procuror și de avocatul Maria Corolevschi în numele inculpatului Negrii Mihail. - procurorul, a solicitat casarea acesteia în latura stabilirii pedepsei, cuantumului prejudiciului moral și chestiunii ce ține de cheltuielile de judecată, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Negrii Mihail și Cornovanu Dorin să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal și aplicînd prevederile art. 3641 Cod de procedură penală și art. 10 Cod penal, a fi numită fiecăruia cîte 6 ani și 6 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fi admisă acțiunea civilă în partea prejudiciului moral, dispunînd încasarea de la inculpații în beneficiul lui Statan Iurie a cîte 100 000 lei. Cu încasarea de la inculpatul Negrii Mihail a cheltuielilor judiciare în sumă 77 754,84 lei, legate de extrădarea lui din Federația Rusă. În argumentarea poziției sale a indicat că, dispunînd suspendarea executării pedepsei cu închisoarea, instanța a aplicat inculpaților Negrii Mihail și Cornovanu Dorin o pedeapsa prea blîndă. Prin art. 7 al Codului penal, raportând prevederile legale supra la cauza lui Negrii Mihail și Cornovanu Dorin consideră că, caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite dictau aplicarea unei pedepse reale cu închisoarea. Dînșii au săvîrșit o infracțiune gravă, în grup, cu consecințe ireparabile pentru partea vălămată Stratan Iurie, căruia i-au fost cauzate vătămări corporale grave ce au dus la daune majore sănătății acestuia. Prima instanță aplicînd prevederile art. 90 Cod penal, nu a atins scopul de bază a pedepsei de a-i corecta pe Negrii Mihail și Cornovanu Dorin, deoarece prin comportamentul lor au dovedit ignorarea organelor de drept ale statului, cînd cunoscînd cu certitudine că sunt căutați pentru o infracțiune, s-au ascuns pe parcursul a mai multor ani în federația Rusă. Toate circumstanțele prezente în cauza dată, care au stat la baza dispunerii suspendării condiționate a pedepsei închisorii, cu excepția căinței sincere, doar că caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, atitudinea lui Negrii Mihail și Cornovanu Dorin față de fapta comisă prevalează asupra circumstanțelor atenuante, și indică la necesitatea stabilirii unei pedepse sub formă de închisoare cu executare. Faptul recunoașterii vinei, lipsa antecedentelor penale se vor lua în considerare la stabilirea termenului pedepsei, și avînd în vedere art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, modificările survenite în limitele de pedeapsă de la art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal este posibilă aplicarea pedepsei în limitele maxime. Cuantumul prejudiciului moral admis de instanța de judecată în sumă a cîte 20 000 lei de la fiecare inculpat, nu va asigura o satisfacție morală pentru partea vătămată și nu este proporțional cu prejudicial moral cauzat. Totodată, la 07.12.2015 Negrii Mihail a fost extrădat de fapt din Federația Rusă, fiind reținut la ora 13:15 în baza încheierii și mandatului de arest din 05.05.2014, la cererea autorităților naționale. Conform scrisorii nr. 34/5-28 din 13.01.2016 a Direcției Finanțe a IGP cheltuielile de deplasare pentru extrădarea lui Negrii Mihail constituie 77 754,84 lei. În art. 229 Cod de procedură penală este prevăzut că cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. În cazul lui Negrii Mihail este posibilă obligarea acestuia de a achita aceste cheltuieli, nu are persoane la întreținerea sa, este apt de a munci, a cunoscut cu certitudine că este căutat și i s-a 2 acordat posibilitatea de a se prezenta de sine stătător în Republica Moldova pînă a-i aplicat arestul. - avocatul Maria Corolevschi în numele inculpatului Negrii Mihail, a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care lui Negrii Mihail să i se stabilească pedeapsa mai blîndă și în baza art. 90 Cod penal, de a suspenda condiționat executarea pedepsei pe un termen de probațiune de 2 ani, cu condiția să nu săvîrșească noi infracțiuni. Apelantul invocă dezacordul sentinței în partea stabilirii pedepsei penale, motivînd că, prima instanță a examinat cauza superficial, nu a reținut ca circumstanță a cauzei care atenuează răspunderea în fapta săvîrșită; după pronunțarea sentinței de prima instanță inculpatul Negrii Mihail i-a achitat părții vătămate benevol prejudiciul moral în mărime de 20 000 mii lei și a eliberat recipisă, prin care se obligă timp de doi ani să-i plătească părții vătămate Stratan Iurie încă 30 mii lei. Recipisa este anexată la dosar. Inculpatul Negrii Mihal a recunoscut sincer vinovăția sa, a colaborat și a contribuit activ la descoperirea infracțiunii. Prin legea nr. 119 din 23 mai 2013, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova, cu privire la modificarea Codului penal nr.985- XV din 18 aprilie 2002, limitele pedepsei prevăzută la art. 188 alin. (3) au fost modificate de la 7 la 12 ani închisoare, cu limitele pedepsei de la 10 la 12 ani închisoare. Iar potrivit art. 8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Astfel, minimul prevăzut de sancțiunea art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală este de 4 ani și 6 luni.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2016, au fost respinse ca nefondate apelurile procurorului și avocatului Corolevschi Maria în numele inculpatului Negrii Mihail, cu menținerea sentinței instanței de fond fără modificări. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, prima instanță examinând cauza penală în privința lui Cornovanu Dorin și Negrii Mihail a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate pe caz o apreciere legală din punct de vedere a pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor. Prin urmare, instanța de apel a menționat că, prima instanță constatînd ca fiind dovedite faptele penale comise de inculpații Cornovanu Dorin și Negrii Mihail, luînd în considerație gravitatea infracțiunii săvîrșită de inculpați, motivul acestora, personalitatea inculpaților (sunt caracterizați pozitiv la locul de trai), fiind fără antecedente, ținîndu-se cont și de prevederile art. 8, 10, art. 61, art.75 Cod penal și art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, le-a numit o pedeapsă echitabilă. Ținînd cont de dispoziția normelor legale precitate și reieșind din circumstanțele cauzei, de faptul că inculpații Cornovanu Dorin și Negrii Mihail și-au recunoscut vinovăția integral, se căiesc sincer în cele săvîrșite, toate aceste circumstanțe relevă atitudinea conștiincioasă a inculpaților față de fapta comisă și urmările acesteia. De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvîrșite, care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmînd ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvîrșite. Prin urmare, persoanei recunoscute vinovate de săvirșirea linei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în 3 strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvirșirea infracțiunii, se stabilește numai in cazul in care o pedeapsă mai blinda, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Motivele invocate de acuzatorul de stat în apel sunt neîntemeiate, or la emiterea sentinței de către prima instanță nu a fost comisă eroare de fapt și de drept la individualizarea și stabilirea pedepsei inculpaților Cornovanu Dorin și Negrii Mihail. Astfel, prima instanță la stabilirea pedepsei inculpaților Cornovanu Dorin și Negrii Mihail a ținut cont pe deplin de prevederile citate - criteriile generale de individualizare a pedepsei penale și în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei date, și personalitatea inculpaților, corect a ajuns la concluzia despre aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, numind acestora o pedeapsă echitabilă, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal. În acest sens, prima instanță just a ținut cont la individualizarea pedepsei cu închisoarea și dispunerea suspendării executării conform art. 90 alin. (1) Cod penal, de următoarele circumstanțe ale cauzei: - inculpații au recunoscut integral vinovăția sa în sâvârsirca infracțiunii și au dat declarații autodenunțătoare, contribuind astfel activ la descoperirea infracțiunii și desfășurarea urmăririi penale în termen restrâns; - s-au căit sincer de comiterea acestei infracțiuni, fapt care rezultă atât din declarațiile acestora date la urmărirea penală, cât și din declarațiile date în ședință de judecată sub jurământ conform procedurii simplificate prevăzute la art. 3641 Cod de procedură penală, conform probelor administrate la faza urmăririi penale; - rolul inculpaților la săvîrșirca infracțiunii, a fost unul pasiv decît al celorlalți participanți (fiind 5 inculpați), partea vătămată declarînd că lovitura fatală i-a fost aplicată de către o persoană în privința căreia a fost disjungată cauza; - inculpații au contribuit la acordarea pagubei materiale victimei în sumă de 20 000 lei (de la fiecare), obligîndu-se prin recipisă să-l mai ajute pe victimă cu încă 30 000 lei. Sumele bănești acordate în acest sens sunt indicate în recipisele anexate la dosar în ședința de judecată a instanței de apel din 26.10.2016. În ședința instanței de fond partea-vătămată a declarat că prejudiciu material a fost achitat numai de Cornovanu Dorin și Negrii Mihail; - inculpații Cornovanu Dorin și Negrii Mihail sunt caracterizați pozitiv de la locul de trai, anterior nu au fost judecați, la medicul, psihiatru și narcolog nu se află, la evidență, inculpatul Cornovanu Dorin are la întreținere un copil. În acest context, instanța de apel a constatat că, instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpaților Cornovanu Dorin și Negrii Mihail a ținut cont pe deplin de participația fiecărui inculpat la săvîrșirca infracțiunii, fiind 5 inculpați. Reieșind din declarațiile părții vătămate Iurie Stratan, acesta a declarat că lovitura fatală i-a fost aplicată de către o persoană în privința căreia a fost disjungată cauza, iar inculpații Cornovanu Dorin și Negrii Mihail l-au lovit cu mîinile și picioarele. Totodată partea- vătămată a declarat că nu cunoaște dacă anume inculpații Cornovanu Dorin și Negrii Mihail i-au sustras bunurile. În felul acesta s-a delimitat acțiunile fiecărui inculpat și în acest mod, instanța de fond, a individualizat pedeapsa inculpaților. 4 De asemenea neîntemeiate sunt alegațiile acuzatorului de stat precum că, cuantumul prejudiciului moral și chestiuni ce țin de cheltuieli de judecată nu va asigura o satisfacție morală pentru partea vătămată și nu este proporțional cu prejudiciul moral cauzat. Or, conform prevederilor art. 219 alin. (4) Cod penal, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecară ia în considerare suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranței în viață, pierderea onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de decesul rudelor apropiate etc. În temeiul art. 1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea persoanei vătămate. Ținând cont de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei. În acest context, instanța de apel a menționat că, partea vătămată a fost prezentă la ședința instanței de apel, careva pretenții de ordin moral și material nu a invocat, precum și nu a contestat sentința instanței de fond, confirmînd achitarea de către inculpați a sumelor indicate în recipisă. Cu referire la cerința părții acuzării privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare, ce constituie 77 754,84 lei, legate de extrădarea inculpatului Negrii Mihail, instanța de apel a considerat-o neîntemeiată din următoarele considerente. Conform art. 11 alin. (2) ale Legii nr. 371 din 01.12.2006 ,,cu privire la asistența juridică internațională în materie penală”, statul solicitant suportă: - remunerațiile martorilor și experților, cheltuielile lor de călătorie și de ședere în statul solicitant; - cheltuielile de remitere a obiectelor; - cheltuielile de transfer al persoanelor pe teritoriul statului solicitant; - cheltuielile de tranzit al persoanelor de pe teritoriul unui stat terț; - cheltuielile de recurgere la o videoconferință pentru îndeplinirea cererii de asistență juridică; - alte cheltuieli considerate drept extraordinare de statul solicitat în funcție de mijloacele umane și tehnologice utilizate pentru îndeplinirea cererii de asistență juridică. Astfel, argumentul acuzatorului precum că, în cazul lui Negrii Mihail este posibilă obligarea acestuia de a achita aceste cheltuieli, pe motivul că a cunoscut cu certitudine că este căutat și i s-a acordat posibilitatea de a se prezenta de sine stătător în Republica Moldova pînă a-i fi aplicat arestul, este neîntemeiat, din următoarele considerente. Analizînd materialele cauzei penale, instanța de apel a constatat că, conform informației Serviciului Grăniceri al RM (f.d. 171, vol. VI) și a informației cu nr. 59 din 23 mai 2011 (f.d. 175, vol.VI), Negrii Mihail a trecut frontiera de stat: 1) la 13.05.2010 în calitate de pasager pe ruta Chișinău-Moscova; 2) la 17.10.2010 a intrat și a ieșit la 29.10.2010 prin intermediul aeroportului RM. În acest context, numai la 29 iunie 2011 în privința lui Negrii Mihail a fost emisă ordonanța de punere sub învinuire, acesta fiind pus sub învinuire facultativ, iar la 30 iunie 2011, organul de urmărire penală a inițiat investigarea în vederea găsirii învinuitului Negrii Mihail. Deci, alegațiile acuzatorului precum că, Negrii Mihail a cunoscut cu certitudine că este căutat, sunt neîntemeiate și declarative, fapt ce impune respingerea cerința părții 5 acuzării privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare sub formă de cheltuieli în urma extrădării acestuia. Pe marginea apelului avocatului Corolevsehi Maria în numele inculpatului Negrii Mihail, instanța de apel a reținut că criticele formulate de apelant au format obiect de discuție pe marginea apelului declarat de procuror și cărora instanța de apel a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în decizia sa.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorii, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, au atacat cu recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia în latura pedepsei cu pronunțarea unei noi hotărîri cu excluderea prevederilor art. 90 Cod penal și stabilirea unei pedepse de 6 ani și 6 luni închisoare, iar referitor la latura civilă și cheltuielile judiciare să remită cauza penală la rejudecare în instanța de apel. Recurenții invocă aceleași motive declarate în instanța de apel (pct. 3). Totodată, se invocă că, instanța de apel nu s-a condus de dispozițiile art. 75 Cod penal, nu s-a luat în considerație gravitatea infracțiunii săvîrșite, motivul și scopul celor comise, personalitatea inculpaților, caracterul prejudiciabil și mărimea daunei cauzate, astfel instanța a aplicat pedeapsă prea blîndă inculpaților individualizând-o greșit. Recurenții mai invocă dezacordul cu cheltuielile judiciare și daunei morale ca fiind prea mică. 5.1. Inculpații Cornovanu Dorin și Negrii Mihail, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, au depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către procurori, solicitînd respingerea acestuia. Inculpații invocă că, instanța de apel argumentat s-a expus asupra vinovăției inculpaților și just a menținut sentința primei instanțe.

Judecînd recursul în raport cu materialele cauzei și temeiurile invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Din conținutul art. 427 Cod de procedură penală rezultă că, temeiurile pentru recursul ordinar declarat împotriva deciziei instanței de apel nu pot fi decît de drept, fiind determinate expres de lege. Temeiurile menționate pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Astfel, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond. Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără însă a i se agrava situația. Potrivit textului recursului, procurorii invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond și de apel în cazul în care hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 6 Colegiul penal constată că, textul recursului înaintat de procurori nu cuprinde o careva motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiurilor stipulate în pct. 6), 10) alin. (1) ale art. 427 Cod de procedură penală. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii procesuale penală, fiind legală și întemeiată. Mai mult ca atît, potrivit textului recursului, recurenții sunt de acord cu circumstanțele de fapt stabilite de către instanțele ierarhic inferioare, însă, critică hotărîrea instanței de apel doar în partea stabilirii pedepsei, cheltuielile judiciare și daunei morale. Motivul procurorilor, precum că instanța de apel a stabilit o pedeapsă prea blîndă inculpaților, Colegiul penal lărgit îl consideră neîntemeiat, deoarece la stabilirea pedepsei inculpaților instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, care stipulează că persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială a prezentului Cod și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a prezentului Cod, a prevederilor art. 90 Cod penal. Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța trebuie să aleagă și să aplice acel tip și acea mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii. Pedeapsa mai aspră poate fi stabilită numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă nu va asigura atingerea scopului scontat. Aceste prevederi legale întocmai au fost respectate de instanța de apel la stabilirea categoriei și termenului pedepsei în privința lui Cornovanu Dorin și Negrii Mihail. Astfel, la stabilirea pedepsei lui Cornovanu Dorin și Negrii Mihail, instanța de apel rejudecînd cauza a ținut cont pe deplin de prevederile art. 61, 75 și 76 Cod penal, ce prevăd scopul pedepsei penale, criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, luînd în considerație gradul pericolului social al infracțiunii comise, personalitatea celui vinovat, de circumstanțele atenuante ale cauzei, care au permis aplicarea în privința inculpaților a prevederilor art.90 Cod penal. Avînd în vedere atît principiul prevăzut în art. 4 Cod penal – umanismul legii penale, cît și al art. 61 alin. (2) Cod penal – pedeapsa penală are drept scop corectarea inculpatului, iar executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate, precum și posibilitatea obținerii corectării și reeducării vinovatului, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că instanța de apel i-a stabilit lui Cornovanu Dorin și Negrii Mihail, pentru fapta comisă, o pedeapsă echitabilă. De asemenea, Colegiul penal lărgit remarcă și asupra următoarelor aspecte, ce au însemnătate asupra cazului în speță: - dosarul a fost examinat prin prisma prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală; - inculpații au recunoscut vinovăția, se căiesc în cele comise; - rolul inculpaților la săvîrșirca infracțiunii, a fost unul pasiv; - inculpații au contribuit la acordarea pagubei materiale victimei în sumă de 20 000 lei (de la fiecare), obligîndu-se prin recipisă să-l mai ajute pe victimă cu încă 30 000 lei. În ședința instanței de fond partea-vătămată a declarat că prejudiciu material a fost achitat numai de Cornovanu Dorin și Negrii Mihail; 7 - sunt caracterizați pozitiv de la locul de trai, anterior nu au fost judecați, la medicul, psihiatru și narcolog nu se află la evidență, inculpatul Cornovanu Dorin are la întreținere un copil; - executarea pedepsei de 5 ani închisoare poate fi suspendată condiționat, deoarece nu contravine prevederilor art. 90 Cod penal. Cele menționate în ansamblul lor esențial reduc gradul de pericol social al infracțiunii comise. Astfel, la individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare a pedepsei, instanța de apel a respectat toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de inculpați a unei pedepse echitabile, legale și individualizate. Referitor la argumentul recurenților privind acțiunea civilă, Colegiul penal lărgit la fel la respinge ca inadmisibile, or partea vătămată a fost prezentă la ședința instanței de apel, careva pretenții de ordin moral și material nu a invocat, precum și nu a contestat sentința instanței de fond, confirmînd achitarea de către inculpați a sumelor indicate în recipisă. Cu referire la încasarea de la inculpatul Negrii Mihail a cheltuielilor judiciare, Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit art. 11 alin. (2) ale Legii nr. 371 din 01.12.2006 ,,cu privire la asistența juridică internațională în materie penală”, statul solicitant suportă cheltuielile de transfer al persoanelor pe teritoriul statului solicitant. Concomitent, urmează de evidențiat faptul că argumentele invocate în recurs de către procurori au fost deja obiect de judecare în instanța de apel și aceasta, respectînd prevederile art. 414 alin. (3) și art. 417 alin. (1) pct. 7), 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar careva noi argumente în recurs, procurorii nu au indicat. Prin urmare, în baza celor constatate, Colegiul penal lărgit, conchide că instanța de apel, a adoptat o hotărîre legală și întemeiată, astfel recursul ordinar declarat de procurori urmează a fi respins, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de procurorii în Procuratura de circumscripție Bălți, Ion Procopciuc și Liliana Pasat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2016, în cauza penală în privința lui Negrii Mihail XXX și Cornovanu Dorin XXX, cu menținerea hotărîrei atacate. Decizia este irevocabilă. Publicat integral la 23 mai 2017. Președinte: /semnătura/ Nicolae Gordilă Judecători: /semnătura/ Ion Guzun /semnătura/ Elena Covalenco /semnătura/ Liliana Catan /semnătura/ Iurie Diaconu 8