1ra-747/2017 — art. 188 al. 3 CP

1ra-747/2017 — art. 188 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-747/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă

Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan și Iurie Diaconu,

judecînd în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar, declarat de

procurorii din Procuratura de circumscripție Bălți, Ion Procopciuc și Liliana Pasat, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21

decembrie 2016, în cauza penală, în privința lui

Negrii Mihail XXX, născut la XXX, originar și domiciliat în

s. XXX, r-nul XXXX;

și

Cornovanu Dorin XXX, născut la XXXX, originar și

domiciliat în s. XXX, r-nul XXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 23.02.2016 pînă la 07.07.2016;

Instanța de apel de la 02.09.2016 pînă la 21.12.2016;

Instanța de recurs de la 09.03.2017 pînă la 16.05.2017.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în

baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, Cornovanu Dorin și

Negrii Mihail au fost condamnați în baza art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 5 ani

închisoare fiecăruia.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei

numite cu închisoare, fixîndu-i lui Cornovanu Dorin și Negrii Mihail, un termen de

probațiune de 3 ani fiecăruia, cu condiția să nu săvîrșcască noi infracțiuni.

A fost încasat de la Cornovanu Dorin și Negrii Mihail în beneficiul lui Stratan

Iurie prejudiciul moral în mărime a cîte 20 000 lei.

acționînd de comun acord cu Negrii Mihail, împreună cu alte persoane, în privința căror

a fost disjungată cauza penală, la 10 mai 2010, aproximativ la orele 23:00, pe strada

centrală a s-lui XXX, r-nul XXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică, intenționat, cu

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, l-au atacat pe Stratan Iurie, aplicîndu-i

lovituri cu o piatră în cap, cu mîinele și picioarele peste toate părțile corpului, cauzându-

i vătămări corporale grave sub formă de traumă craneo-cerebrală închisă, contuzie

cerebrală gravă, edem cerebral, hematom subdural, subacut emisfera dreaptă - 90 ml,

dislocarea structurilor mediane, fractura coastei 6 pe stînga, excoriații și echimoză

regiunea temporală, frontală dreapta, pleoapa ochiului drept, regiunea nazală, după ce i-

au sustras din buzunarul hainelor 700 dolari SUA, echivalentul 8 822,24 lei, 2 000 ruble

rusești, echivalentul 829,4 lei și telefonul mobil de model „Motorola C-115” cu costul

de 252 lei, cauzându-i prejudiciul considerabil total de 8 803,64 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a

reținut că, în drept, fapta inculpaților Cornovanu Dorin și Negrii Mihail întrunesc

1

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod

penal, după indicii calificativi: tîlhăria, adică atacul săvirșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violenții periculoasă pentru viața și sănătatea

persoanei agresate, săvirșit de mai multe persoane, cu aplicarea altoi' obiecte folosite

în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu vătămarea

gravă a integrității corporale.

avocatul Maria Corolevschi în numele inculpatului Negrii Mihail.

- procurorul, a solicitat casarea acesteia în latura stabilirii pedepsei,

cuantumului prejudiciului moral și chestiunii ce ține de cheltuielile de judecată,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Negrii Mihail și

Cornovanu Dorin să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (3) lit. c) Cod penal și aplicînd prevederile art. 3641 Cod de procedură penală

și art. 10 Cod penal, a fi numită fiecăruia cîte 6 ani și 6 luni închisoare cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fi admisă acțiunea civilă în partea

prejudiciului moral, dispunînd încasarea de la inculpații în beneficiul lui Statan Iurie a

cîte 100 000 lei. Cu încasarea de la inculpatul Negrii Mihail a cheltuielilor judiciare în

sumă 77 754,84 lei, legate de extrădarea lui din Federația Rusă.

În argumentarea poziției sale a indicat că, dispunînd suspendarea executării

pedepsei cu închisoarea, instanța a aplicat inculpaților Negrii Mihail și Cornovanu

Dorin o pedeapsa prea blîndă. Prin art. 7 al Codului penal, raportând prevederile legale

supra la cauza lui Negrii Mihail și Cornovanu Dorin consideră că, caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite dictau aplicarea unei pedepse reale cu închisoarea.

Dînșii au săvîrșit o infracțiune gravă, în grup, cu consecințe ireparabile pentru partea

vălămată Stratan Iurie, căruia i-au fost cauzate vătămări corporale grave ce au dus la

daune majore sănătății acestuia. Prima instanță aplicînd prevederile art. 90 Cod penal,

nu a atins scopul de bază a pedepsei de a-i corecta pe Negrii Mihail și Cornovanu Dorin,

deoarece prin comportamentul lor au dovedit ignorarea organelor de drept ale statului,

cînd cunoscînd cu certitudine că sunt căutați pentru o infracțiune, s-au ascuns pe

parcursul a mai multor ani în federația Rusă. Toate circumstanțele prezente în cauza

dată, care au stat la baza dispunerii suspendării condiționate a pedepsei închisorii, cu

excepția căinței sincere, doar că caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvîrșite, atitudinea lui Negrii Mihail și Cornovanu Dorin față de fapta comisă

prevalează asupra circumstanțelor atenuante, și indică la necesitatea stabilirii unei

pedepse sub formă de închisoare cu executare. Faptul recunoașterii vinei, lipsa

antecedentelor penale se vor lua în considerare la stabilirea termenului pedepsei, și

avînd în vedere art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, modificările survenite în

limitele de pedeapsă de la art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal este posibilă aplicarea

pedepsei în limitele maxime. Cuantumul prejudiciului moral admis de instanța de

judecată în sumă a cîte 20 000 lei de la fiecare inculpat, nu va asigura o satisfacție

morală pentru partea vătămată și nu este proporțional cu prejudicial moral cauzat.

Totodată, la 07.12.2015 Negrii Mihail a fost extrădat de fapt din Federația Rusă, fiind

reținut la ora 13:15 în baza încheierii și mandatului de arest din 05.05.2014, la cererea

autorităților naționale. Conform scrisorii nr. 34/5-28 din 13.01.2016 a Direcției Finanțe

a IGP cheltuielile de deplasare pentru extrădarea lui Negrii Mihail constituie 77 754,84

lei. În art. 229 Cod de procedură penală este prevăzut că cheltuielile judiciare sunt

suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. În cazul lui Negrii Mihail

este posibilă obligarea acestuia de a achita aceste cheltuieli, nu are persoane la

întreținerea sa, este apt de a munci, a cunoscut cu certitudine că este căutat și i s-a

2

acordat posibilitatea de a se prezenta de sine stătător în Republica Moldova pînă a-i

aplicat arestul.

- avocatul Maria Corolevschi în numele inculpatului Negrii Mihail, a solicitat

casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care lui Negrii Mihail să i se

stabilească pedeapsa mai blîndă și în baza art. 90 Cod penal, de a suspenda condiționat

executarea pedepsei pe un termen de probațiune de 2 ani, cu condiția să nu săvîrșească

noi infracțiuni.

Apelantul invocă dezacordul sentinței în partea stabilirii pedepsei penale, motivînd

că, prima instanță a examinat cauza superficial, nu a reținut ca circumstanță a cauzei

care atenuează răspunderea în fapta săvîrșită; după pronunțarea sentinței de prima

instanță inculpatul Negrii Mihail i-a achitat părții vătămate benevol prejudiciul moral în

mărime de 20 000 mii lei și a eliberat recipisă, prin care se obligă timp de doi ani să-i

plătească părții vătămate Stratan Iurie încă 30 mii lei. Recipisa este anexată la dosar.

Inculpatul Negrii Mihal a recunoscut sincer vinovăția sa, a colaborat și a contribuit activ

la descoperirea infracțiunii. Prin legea nr. 119 din 23 mai 2013, adoptată de Parlamentul

Republicii Moldova, cu privire la modificarea Codului penal nr.985- XV din 18 aprilie

2002, limitele pedepsei prevăzută la art. 188 alin. (3) au fost modificate de la 7 la 12 ani

închisoare, cu limitele pedepsei de la 10 la 12 ani închisoare. Iar potrivit art. 8 Cod

penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea

penală în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Astfel, minimul prevăzut de sancțiunea

art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală este de 4 ani și 6 luni.

au fost respinse ca nefondate apelurile procurorului și avocatului Corolevschi Maria în

numele inculpatului Negrii Mihail, cu menținerea sentinței instanței de fond fără

modificări.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, prima instanță

examinând cauza penală în privința lui Cornovanu Dorin și Negrii Mihail a verificat

complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor

administrate pe caz o apreciere legală din punct de vedere a pertinenței, concludentei,

utilității și veridicității lor.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că, prima instanță constatînd ca fiind

dovedite faptele penale comise de inculpații Cornovanu Dorin și Negrii Mihail, luînd în

considerație gravitatea infracțiunii săvîrșită de inculpați, motivul acestora, personalitatea

inculpaților (sunt caracterizați pozitiv la locul de trai), fiind fără antecedente, ținîndu-se

cont și de prevederile art. 8, 10, art. 61, art.75 Cod penal și art. 3641 alin.(8) Cod de

procedură penală, le-a numit o pedeapsă echitabilă.

Ținînd cont de dispoziția normelor legale precitate și reieșind din circumstanțele

cauzei, de faptul că inculpații Cornovanu Dorin și Negrii Mihail și-au recunoscut

vinovăția integral, se căiesc sincer în cele săvîrșite, toate aceste circumstanțe relevă

atitudinea conștiincioasă a inculpaților față de fapta comisă și urmările acesteia.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvîrșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmînd ca celelalte două criterii

alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau

agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia

cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvîrșite.

Prin urmare, persoanei recunoscute vinovate de săvirșirea linei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în

3

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului. La stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră,

din numărul celor alternative prevăzute pentru săvirșirea infracțiunii, se stabilește numai

in cazul in care o pedeapsă mai blinda, din numărul celor menționate, nu va asigura

atingerea scopului pedepsei.

Motivele invocate de acuzatorul de stat în apel sunt neîntemeiate, or la emiterea

sentinței de către prima instanță nu a fost comisă eroare de fapt și de drept la

individualizarea și stabilirea pedepsei inculpaților Cornovanu Dorin și Negrii Mihail.

Astfel, prima instanță la stabilirea pedepsei inculpaților Cornovanu Dorin și Negrii

Mihail a ținut cont pe deplin de prevederile citate - criteriile generale de individualizare

a pedepsei penale și în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei date, și

personalitatea inculpaților, corect a ajuns la concluzia despre aplicarea prevederilor art.

90 Cod penal, numind acestora o pedeapsă echitabilă, în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a Codului penal.

În acest sens, prima instanță just a ținut cont la individualizarea pedepsei cu

închisoarea și dispunerea suspendării executării conform art. 90 alin. (1) Cod penal, de

următoarele circumstanțe ale cauzei:

- inculpații au recunoscut integral vinovăția sa în sâvârsirca infracțiunii și au dat

declarații autodenunțătoare, contribuind astfel activ la descoperirea infracțiunii și

desfășurarea urmăririi penale în termen restrâns;

- s-au căit sincer de comiterea acestei infracțiuni, fapt care rezultă atât din

declarațiile acestora date la urmărirea penală, cât și din declarațiile date în ședință de

judecată sub jurământ conform procedurii simplificate prevăzute la art. 3641 Cod de

procedură penală, conform probelor administrate la faza urmăririi penale;

- rolul inculpaților la săvîrșirca infracțiunii, a fost unul pasiv decît al celorlalți

participanți (fiind 5 inculpați), partea vătămată declarînd că lovitura fatală i-a fost

aplicată de către o persoană în privința căreia a fost disjungată cauza;

- inculpații au contribuit la acordarea pagubei materiale victimei în sumă de 20 000

lei (de la fiecare), obligîndu-se prin recipisă să-l mai ajute pe victimă cu încă 30 000 lei.

Sumele bănești acordate în acest sens sunt indicate în recipisele anexate la dosar în

ședința de judecată a instanței de apel din 26.10.2016. În ședința instanței de fond

partea-vătămată a declarat că prejudiciu material a fost achitat numai de Cornovanu

Dorin și Negrii Mihail;

- inculpații Cornovanu Dorin și Negrii Mihail sunt caracterizați pozitiv de la locul

de trai, anterior nu au fost judecați, la medicul, psihiatru și narcolog nu se află, la

evidență, inculpatul Cornovanu Dorin are la întreținere un copil.

În acest context, instanța de apel a constatat că, instanța de fond la stabilirea

pedepsei inculpaților Cornovanu Dorin și Negrii Mihail a ținut cont pe deplin de

participația fiecărui inculpat la săvîrșirca infracțiunii, fiind 5 inculpați. Reieșind din

declarațiile părții vătămate Iurie Stratan, acesta a declarat că lovitura fatală i-a fost

aplicată de către o persoană în privința căreia a fost disjungată cauza, iar inculpații

Cornovanu Dorin și Negrii Mihail l-au lovit cu mîinile și picioarele. Totodată partea-

vătămată a declarat că nu cunoaște dacă anume inculpații Cornovanu Dorin și Negrii

Mihail i-au sustras bunurile.

În felul acesta s-a delimitat acțiunile fiecărui inculpat și în acest mod, instanța de

fond, a individualizat pedeapsa inculpaților.

4

De asemenea neîntemeiate sunt alegațiile acuzatorului de stat precum că,

cuantumul prejudiciului moral și chestiuni ce țin de cheltuieli de judecată nu va asigura

o satisfacție morală pentru partea vătămată și nu este proporțional cu prejudiciul moral

cauzat. Or, conform prevederilor art. 219 alin. (4) Cod penal, la evaluarea cuantumului

despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecară ia în considerare

suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranței în

viață, pierderea onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de decesul rudelor

apropiate etc.

În temeiul art. 1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de

procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către

instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în

care compensarea poate aduce satisfacerea persoanei vătămate. Ținând cont de aceste

împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se

ajunge la o îmbogățire fără just temei.

În acest context, instanța de apel a menționat că, partea vătămată a fost prezentă la

ședința instanței de apel, careva pretenții de ordin moral și material nu a invocat,

precum și nu a contestat sentința instanței de fond, confirmînd achitarea de către

inculpați a sumelor indicate în recipisă.

Cu referire la cerința părții acuzării privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor

judiciare, ce constituie 77 754,84 lei, legate de extrădarea inculpatului Negrii Mihail,

instanța de apel a considerat-o neîntemeiată din următoarele considerente.

Conform art. 11 alin. (2) ale Legii nr. 371 din 01.12.2006 ,,cu privire la asistența

juridică internațională în materie penală”, statul solicitant suportă:

- remunerațiile martorilor și experților, cheltuielile lor de călătorie și de ședere

în statul solicitant;

- cheltuielile de remitere a obiectelor;

- cheltuielile de transfer al persoanelor pe teritoriul statului solicitant;

- cheltuielile de tranzit al persoanelor de pe teritoriul unui stat terț;

- cheltuielile de recurgere la o videoconferință pentru îndeplinirea cererii de

asistență juridică;

- alte cheltuieli considerate drept extraordinare de statul solicitat în funcție de

mijloacele umane și tehnologice utilizate pentru îndeplinirea cererii de asistență

juridică.

Astfel, argumentul acuzatorului precum că, în cazul lui Negrii Mihail este posibilă

obligarea acestuia de a achita aceste cheltuieli, pe motivul că a cunoscut cu certitudine

că este căutat și i s-a acordat posibilitatea de a se prezenta de sine stătător în Republica

Moldova pînă a-i fi aplicat arestul, este neîntemeiat, din următoarele considerente.

Analizînd materialele cauzei penale, instanța de apel a constatat că, conform

informației Serviciului Grăniceri al RM (f.d. 171, vol. VI) și a informației cu nr. 59 din

23 mai 2011 (f.d. 175, vol.VI), Negrii Mihail a trecut frontiera de stat: 1) la 13.05.2010

în calitate de pasager pe ruta Chișinău-Moscova; 2) la 17.10.2010 a intrat și a ieșit la

29.10.2010 prin intermediul aeroportului RM.

În acest context, numai la 29 iunie 2011 în privința lui Negrii Mihail a fost emisă

ordonanța de punere sub învinuire, acesta fiind pus sub învinuire facultativ, iar la 30

iunie 2011, organul de urmărire penală a inițiat investigarea în vederea găsirii

învinuitului Negrii Mihail.

Deci, alegațiile acuzatorului precum că, Negrii Mihail a cunoscut cu certitudine că

este căutat, sunt neîntemeiate și declarative, fapt ce impune respingerea cerința părții

5

acuzării privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare sub formă de cheltuieli

în urma extrădării acestuia.

Pe marginea apelului avocatului Corolevsehi Maria în numele inculpatului Negrii

Mihail, instanța de apel a reținut că criticele formulate de apelant au format obiect de

discuție pe marginea apelului declarat de procuror și cărora instanța de apel a dat o

motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în decizia sa.

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, au atacat cu recurs

ordinar, prin care solicită casarea acesteia în latura pedepsei cu pronunțarea unei noi

hotărîri cu excluderea prevederilor art. 90 Cod penal și stabilirea unei pedepse de 6 ani

și 6 luni închisoare, iar referitor la latura civilă și cheltuielile judiciare să remită cauza

penală la rejudecare în instanța de apel. Recurenții invocă aceleași motive declarate în

instanța de apel (pct. 3). Totodată, se invocă că, instanța de apel nu s-a condus de

dispozițiile art. 75 Cod penal, nu s-a luat în considerație gravitatea infracțiunii săvîrșite,

motivul și scopul celor comise, personalitatea inculpaților, caracterul prejudiciabil și

mărimea daunei cauzate, astfel instanța a aplicat pedeapsă prea blîndă inculpaților

individualizând-o greșit. Recurenții mai invocă dezacordul cu cheltuielile judiciare și

daunei morale ca fiind prea mică.

5.1. Inculpații Cornovanu Dorin și Negrii Mihail, în conformitate cu prevederile

art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, au depus referință privind opinia sa

asupra recursului declarat de către procurori, solicitînd respingerea acestuia. Inculpații

invocă că, instanța de apel argumentat s-a expus asupra vinovăției inculpaților și just a

menținut sentința primei instanțe.

Colegiul penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din

următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs judecă cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427, fiind în drept

să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

Din conținutul art. 427 Cod de procedură penală rezultă că, temeiurile pentru

recursul ordinar declarat împotriva deciziei instanței de apel nu pot fi decît de drept,

fiind determinate expres de lege. Temeiurile menționate pot fi invocate în recurs doar în

cazul în care au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Astfel, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea

pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod

de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără însă

a i se agrava situația.

Potrivit textului recursului, procurorii invocă ca temei de casare a deciziei instanței

de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanța de fond și de apel în cazul în care hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

6

Colegiul penal constată că, textul recursului înaintat de procurori nu cuprinde o

careva motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiurilor stipulate în pct. 6),

10) alin. (1) ale art. 427 Cod de procedură penală. În fapt, decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii procesuale penală, fiind legală și întemeiată.

Mai mult ca atît, potrivit textului recursului, recurenții sunt de acord cu

circumstanțele de fapt stabilite de către instanțele ierarhic inferioare, însă, critică

hotărîrea instanței de apel doar în partea stabilirii pedepsei, cheltuielile judiciare și

daunei morale.

Motivul procurorilor, precum că instanța de apel a stabilit o pedeapsă prea blîndă

inculpaților, Colegiul penal lărgit îl consideră neîntemeiat, deoarece la stabilirea

pedepsei inculpaților instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, care

stipulează că persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială a prezentului Cod și în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a prezentului Cod, a prevederilor art. 90 Cod

penal.

Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța

trebuie să aleagă și să aplice acel tip și acea mărime a pedepsei care vor fi cele mai

eficiente pentru atingerea scopului legii.

Pedeapsa mai aspră poate fi stabilită numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă

nu va asigura atingerea scopului scontat. Aceste prevederi legale întocmai au fost

respectate de instanța de apel la stabilirea categoriei și termenului pedepsei în privința

lui Cornovanu Dorin și Negrii Mihail.

Astfel, la stabilirea pedepsei lui Cornovanu Dorin și Negrii Mihail, instanța de apel

rejudecînd cauza a ținut cont pe deplin de prevederile art. 61, 75 și 76 Cod penal, ce

prevăd scopul pedepsei penale, criteriile generale de individualizare a pedepsei penale,

luînd în considerație gradul pericolului social al infracțiunii comise, personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele atenuante ale cauzei, care au permis aplicarea în privința

inculpaților a prevederilor art.90 Cod penal.

Avînd în vedere atît principiul prevăzut în art. 4 Cod penal – umanismul legii

penale, cît și al art. 61 alin. (2) Cod penal – pedeapsa penală are drept scop corectarea

inculpatului, iar executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să

înjosească demnitatea persoanei condamnate, precum și posibilitatea obținerii corectării

și reeducării vinovatului, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că instanța de apel i-a

stabilit lui Cornovanu Dorin și Negrii Mihail, pentru fapta comisă, o pedeapsă

echitabilă.

De asemenea, Colegiul penal lărgit remarcă și asupra următoarelor aspecte, ce au

însemnătate asupra cazului în speță:

- dosarul a fost examinat prin prisma prevederilor art. 3641 Cod de procedură

penală;

- inculpații au recunoscut vinovăția, se căiesc în cele comise;

- rolul inculpaților la săvîrșirca infracțiunii, a fost unul pasiv;

- inculpații au contribuit la acordarea pagubei materiale victimei în sumă de 20

000 lei (de la fiecare), obligîndu-se prin recipisă să-l mai ajute pe victimă cu încă 30

000 lei. În ședința instanței de fond partea-vătămată a declarat că prejudiciu material a

fost achitat numai de Cornovanu Dorin și Negrii Mihail;

7

- sunt caracterizați pozitiv de la locul de trai, anterior nu au fost judecați, la

medicul, psihiatru și narcolog nu se află la evidență, inculpatul Cornovanu Dorin are

la întreținere un copil;

- executarea pedepsei de 5 ani închisoare poate fi suspendată condiționat,

deoarece nu contravine prevederilor art. 90 Cod penal.

Cele menționate în ansamblul lor esențial reduc gradul de pericol social al

infracțiunii comise.

Astfel, la individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare

a pedepsei, instanța de apel a respectat toate cerințele prevăzute de legea penală ce

asigură aplicarea față de inculpați a unei pedepse echitabile, legale și individualizate.

Referitor la argumentul recurenților privind acțiunea civilă, Colegiul penal lărgit la

fel la respinge ca inadmisibile, or partea vătămată a fost prezentă la ședința instanței de

apel, careva pretenții de ordin moral și material nu a invocat, precum și nu a contestat

sentința instanței de fond, confirmînd achitarea de către inculpați a sumelor indicate în

recipisă.

Cu referire la încasarea de la inculpatul Negrii Mihail a cheltuielilor judiciare,

Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit art. 11 alin. (2) ale Legii nr. 371 din

01.12.2006 ,,cu privire la asistența juridică internațională în materie penală”, statul

solicitant suportă cheltuielile de transfer al persoanelor pe teritoriul statului solicitant.

Concomitent, urmează de evidențiat faptul că argumentele invocate în recurs de

către procurori au fost deja obiect de judecare în instanța de apel și aceasta, respectînd

prevederile art. 414 alin. (3) și art. 417 alin. (1) pct. 7), 8) Cod de procedură penală, s-a

pronunțat argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar careva noi

argumente în recurs, procurorii nu au indicat.

Prin urmare, în baza celor constatate, Colegiul penal lărgit, conchide că instanța de

apel, a adoptat o hotărîre legală și întemeiată, astfel recursul ordinar declarat de

procurori urmează a fi respins, ca inadmisibil.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de procurorii în Procuratura de

circumscripție Bălți, Ion Procopciuc și Liliana Pasat, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2016, în cauza penală în privința lui

Negrii Mihail XXX și Cornovanu Dorin XXX, cu menținerea hotărîrei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Publicat integral la 23 mai 2017.

Președinte: /semnătura/ Nicolae Gordilă

Judecători: /semnătura/ Ion Guzun

/semnătura/ Elena Covalenco

/semnătura/ Liliana Catan

/semnătura/ Iurie Diaconu

8