1ra-173/2017 — art.287 alin.2 lit.b Cod penal

1ra-173/2017 — art.287 alin.2 lit.b Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul 1ra-173/17

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

29 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Lefter Stela în numele inculpaților Crîșmaru Valeriu, Catrinici

Veaceslav, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Șoldănești din 24

aprilie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28

septembrie 2016, în cauza penală în privința lui

Crîșmaru Valeriu Xxxxx,

născut la xxxxxxxxxx, originar din r-nul Xxxxxxx, s.

Xxxxxx, domiciliat în s.Xxxxx, r-nul Xxxxxxxxxxx,

și

Catrinici Veaceslav Anton,

născut la xxxxxxxxx, originar din or. xxxxxx,

domiciliat în s.Xxxxx, r-nul Xxxxxxxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

20 mai 2016 – până la 28 septembrie 2016 (instanța

de apel);

la 29 noiembrie 2016 - până la 29 martie 2017

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală legal executată.

C O N S T A T Ă :

Valeriu și Catrinici Veaceslav au fost condamnați în baza art. 287 alin.(2) lit.b)

Cod penal la 3 ani închisoare, fiecare.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 3 ani, fiecăruia.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de partea vătămată

Vasluian O. în mărime de 45 000 lei, urmând ca asupra cuantumului

1

despăgubirilor cauzate să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Valeriu și Catrinici Veaceslav la 05 octombrie 2012, aproximativ la ora 05 15,

intenționat au comis un act de huliganism, încălcând grosolan ordinea

publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, amenințând și

aplicând violență fizică asupra a două persoane printr-un cinism și obrăznicie

deosebită în următoarele circumstanțe: ambii, aflându-se în loc public, în

centrul or. Șoldănești, pe str. Prieteniei 3, pe teritoriul ÎM „Piața Șoldănești”,

în urma înțelegerii prealabile și împreună, în prezența la un număr mare de

vizitatori și comercianți ai pieții or. Șoldănești, din intenții huliganice, fără nici

un motiv, i-au înjurat cu cuvinte necenzurate pe concubinii Ciorici Ion și

Vasluian Olesea, înjosându-le premeditat onoarea și demnitatea, apoi, le-au

aplicat cet. Ciorici I. și Vasluian O. mai multe lovituri cu pumnii, picioarele pe

diferite părți ale corpului, inclusiv în regiunile de importanță vitală - cap și

torace, cauzându-le victimelor potrivit rapoartelor de expertiză medico-legală

nr. 126 D și 127 D din 18.03.2013, leziuni corporale ușoare cu dereglarea

sănătății de scurtă durată.

Catrinici Veaceslav, care au solicitat:

- inculpatul Crîșmaru V., casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri

de achitare, menționând că soluția instanței de fond este ilegală. Partea

acuzării nu a prezentat nici o probă care ar dovedi vinovăția sa, precum nici

nu s-a confirmat faptul că a fost săvârșit un act de huliganism. Astfel, nu s-a

indicat care din acțiunile lui pot fi caracterizate ca încălcare a ordinii publice,

exprimate prin lipsa de respect față de societate sau obrăznicie deosebită, în

condițiile în care el nu a folosit expresii și cuvinte indecente, nu a efectuat

careva gesturi obscene, mai mult că acțiunile sale nu au fost îndreptate față de

societate. Prin urmare, acțiunile sale nu au fost orientate spre public sau spre

încălcarea grosolană a ordinii publice, fiind greșit condamnat în baza art. 44,

287 alin.(2) lit.b) Cod penal.

- inculpatul Catrinici V., casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri de

achitare, pe motiv că nu a comis fapta imputată. Instanța de fond l-a

condamnat în lipsa cărorva probe concludente și pertinente, nu a acordat

atenție laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal. Mai

mult ca atât, nici un martor audiat în cadrul instanței de judecată nu a

2

confirmat faptul că el a acționat agresiv față de părțile vătămate, tulburând

liniștea și ordinea publică, inclusiv cu aplicarea cărorva lovituri asupra

victimelor. Totodată, nu s-a luat în considerație relațiile în care se aflau

inculpații cu părțile vătămate, precum nici nu s-a dat aprecierea corectă

declarațiilor participanților la proces.

respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați.

inculpații Crîșmaru Valeriu și Catrinici Veaceslav, care au solicitat casarea

acesteia și pronunțarea unei hotărâri cu aplicarea unei pedepse mai blânde.

Totodată, au invocat că unul din judecătorii instanței de apel și anume

Talpă I., a participat la examinarea recursului privind înlocuirea măsurii

preventive în privința lui Crîșmaru V., astfel nu putea să participe la

examinarea cauzei în apel. La fel, instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor indicate în apeluri, precum și au menționat că ei se caracterizează

pozitiv, însă instanța le-a aplicat o pedeapsă prea aspră.

19 aprilie 2016, recursurile declarate au fost admise, casată total decizia

contestată și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt

complet de judecată.

judecarea cauzei în ordine de apel, judecătorul Talpă I. a fost în situația de

incompatibilitate, prevăzut la art. 33 alin. (3) CPP, deoarece magistratul a

făcut parte din completul de judecată care s-a pronunțat pe calea ordinară, în

privința aplicării măsurii preventive lui Crîșmaru V.

Astfel, rezultă că prevederile cu privire la compunerea instanței de

judecată au fost încălcate de către instanța de apel, din care motiv decizia

contestată urmează a fi casată total.

Bălți din 28 septembrie 2016, au fost respinse, ca nefondate, apelurile

declarate de inculpații Crîșmaru Valeriu și Catrinici Veaceslav.

infracțiunii imputate este dovedită pe deplin prin probele, cercetate în cadrul

ședințelor de judecată, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor.

3

Astfel, s-a constatat cu certitudine prezența în acțiunile inculpaților a

componenței de infracțiune prevăzută de art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal,

fiind neîntemeiate argumentele lui Crîșmaru V. și Catrinici V. precum că, nu

au tulburat liniștea și ordinea publică, nu au acționat agresiv față de părțile

vătămate și nu au aplicat față de ei forța fizică, or, motivele indicate, sunt în

contradicție cu probele anexate la cauza penală, inclusiv cu rapoartele de

expertiză medico-legală nr. 126 D și 127 D din 18 martie 2013, potrivit cărora

părților vătămate Ciorici I. și Vasluian O. le-au fost cauzate vătămări

corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată, precum și cu

procesele-verbale de confruntări petrecute între inculpați și părțile vătămate,

ultimii relatând circumstanțele în care le-au fost aplicate lovituri de către

inculpați.

La fel, instanța a reținut poziția contradictorie a lui Catrinici V., care în

cererea de apel a indicat că cu părțile vătămate a apărut un conflict anterior

faptelor descrise în învinuire, pe motiv de divergențe în prețuri și lipsei unui

loc stabil de comercializare, pe când, potrivit procesului-verbal de confruntare

cu Vasluian O., inculpatul Catrinici V. a invocat că anterior nu a avut conflicte

cu ultima și că are un loc stabil pe piață, lângă Tabuncic Maria.

Referitor la pedeapsa stabilită inculpaților de prima instanță, instanța de

apel a constatat că aceasta este una echitabilă și se încadrează în limitele legii,

la care s-a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, 90 Cod penal,

ținându-se cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gradul

pericolului social al infracțiunii comise, că infracțiunea imputată inculpaților,

conform prevederilor art. 16 Cod penal, face parte din categoria celor mai

puțin grave, de persoana acestora, care sunt încadrați în gradul II de

invaliditate, de faptul că aceștia sunt pentru prima dată atrași la răspundere

penală, caracterizându-se pozitiv la locul de trai, astfel au permis de a stabili

pedeapsa închisorii, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Totodată, instanța a considerat corectă soluția primei instanțe referitor

la acțiunea civilă înaintată, iar cât privește argumentele inculpatului Catrinici

V. precum că nu a fost confirmată mărimea pagubei materiale, instanța a

menționat că, anume din acest motiv fiind necesară administrarea probelor ce

ar confirma mărimea prejudiciului cauzat, astfel, instanța de fond justificat a

lăsat spre soluționare această chestiune în ordinea procedurii civile.

Lefter Stela în numele inculpaților Crîșmaru Valeriu, Catrinici Veaceslav, care,

invocând temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală

4

solicită, casarea hotărârilor judecătorești și pronunțarea unei hotărâri de

achitare, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați.

În argumentarea recursului a invocat că, atât instanța de fond, cât și cea

de apel au dat o apreciere greșită acțiunilor inculpaților, deoarece latura

obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal, constă în fapta

prejudiciabilă exprimată în acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu

aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență reprezentanților

autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită.

Prin încălcarea grosolană a ordinii publice se exprimă o vădită lipsă de

respect față de societate, săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la

regulile sociale și morale de convețuire, care sunt încălcate într-un mod

grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință,

neobrăznicie, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosirea onoarei și

demnității personalității, încălcarea îndelungată și insistentă a ordinii publice

etc., toate acestea fiind exprimate fără careva motive.

Însă, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că atât inculpații, cât și

părțile vătămate își desfășurau legal activitatea de întreprinzător în piața or.

Șoldănești, având un gen de activitate la fel, adică comercializarea legumelor.

Totodată, între inculpați și victime a apărut un conflict anterior faptelor

descrise în învinuire, pe motiv de divergențe în prețuri, lipsei unui loc de

comercializare stabilit oficial de administrația pieței pentru fiecare

comerciant, fapt confirmat atât prin declarațiile inculpaților, părților

vătămate, precum și martorilor acuzării Melnic T., Rotaru V.

Astfel, incidentul între părți a fost o consecință al relațiilor ostile

anterior dintre părțile pe dosar.

Mai mult ca atât, acțiunile lui Catrinici V. sunt în contradicție directă cu

toate probele acumulate la dosar, deoarece nici un martor audiat în ședința de

judecată nu a confirmat că acesta să fi acționat agresiv față de părțile

vătămate, sau că ar fi tulburat liniștea și ordinea publică, precum și faptul că

ar fi aplicat careva lovituri acestora.

De asemenea, la baza hotărârilor de condamnare, s-a pus drept probă

plângerea părții vătămate Vasluian O. către IP Șoldănești din 05.10.2012, în

care menționează că soțul ei a fost agresat de către Crîșmaru Valeriu, însă

despre inculpatul Catrinici V. nici nu spune nimic, doar peste 2 zile, la

5

08.10.2012 mai depune o cerere unde indică că a fost bătută, inclusiv și ea de

ambii inculpați. Prin urmare, acest fapt a fost neglijat de către instanțele

judecătorești, necătând la faptul că în cererea de apel a fost indicat acest

moment.

Declarațiile părților vătămate sunt contradictorii, deoarece inițial Ciorici

I. a declarat că el nu a fost lovit de inculpați, doar soția lui a fost lovită, iar în

cadrul confruntării acest lucru este reconfirmat, prin faptul ce Vasluian O.

inițial depunând plângere că anume Ciorici I. a fost agresat fizic.

La fel, instanțele greșit au admis în calitate de probă raportul de

expertiză medico-legală nr. 127 D din 18.03.2013 în privința lui Ciorici I., care

a fost efectuată în baza actelor medicale, conform cărora Ciorici I. s-a adresat

la medic la 27.11.2012, adică peste 2 luni de la momentul conflictului, alte date

medicale prin care s-ar demonstra legătura cauzală între conflict și

diagnosticul stabilit nu au fost prezentate, însă instanțele nu au luat în

considerație acest fapt.

Instanțele judecătorești nu au apreciat de fapt circumstanțele comiterii

infracțiunii și anume că inculpatul Catrinici V. a venit la locul de muncă, care

a fost ocupat în mod intenționat de către părțile vătămate, fapt confirmat prin

declarațiile părților vătămate, care au relatat că erau amenințați de către

inculpați, că aveau frică de ei și chiar s-au adresat nu o dată la poliție cu

problema dată, adică la 05.10.2012 în mod demonstrativ au ocupat locul din

piață a lui Catrinici V. înarmați cu o țeavă metalică.

Consideră că, contrar prevederilor art. 158 CPP, au fost recunoscute

drept probe și anexate ca corpuri delicte, mai multe obiecte, nefiind de acord

cu faptul că conflictul a avut loc la 05.10.2012, iar ridicare obiectelor ca corpuri

delicte și anume a 2 butoaie de culoare albastră a avut loc la 09.04.2013, adică

peste 6 luni, toată perioadă indicată aflându-se la partea vătămată. Posibil

acestea nefiind acele obiecte care cu adevărat sunt corpuri delicte, sau au fost

substituite de partea vătămată, însă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

acestor motive.

Totodată, instanța nu a acordat nici o atenție la erorile materiale admise

de instanța de fond, indicând că la 12.12.2014 a avut loc ședința de judecată în

prima instanță unde s-au anexat la materialele cauzei un set de acte, fiind

interogați inculpații, la moment ce cauza penală se afla în instanța de apel,

unde se examina recursul acuzatorului de stat referitor la măsura preventivă

în privința lui Crîșmaru V., prin urmare, anexarea actelor și recunoașterea lor

ca probe au avut loc ilegal, pe motivul că cauza penală nu se afla în instanța

6

de judecată.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului ordinar declarat de avocatul Lefter S. în numele inculpaților,

solicitând inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că

recurentul solicită casarea hotărârilor contestate, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că fapta incriminată nu a fost

săvârșită de aceștia, făcând referire la temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1)

pct.6) CPP, însă afirmațiile recurentului nu se încadrează în temeiul

menționat. Prin urmare, judecând cauza, instanțele de fond, just au constatat

circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, corect încadrând acțiunile lui

Crîșmaru V. și Catrinici V. în baza art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal.

11.1. Avocatul Cubcic I. în numele părților vătămate a depus referință,

care a solicitat inadmisibilitatea recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat,

indicând că soluția instanțelor judecătorești inferioare sunt argumentate și

corespunzătoare cumulului de probe administrate și verificate în ședințele de

judecată, în baza cărora cu certitudine s-a stabilit vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunii imputate.

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit

neîntemeiat.

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, totodată acesta critică hotărârea și sub aspectul că acțiunile

inculpaților au fost greșit apreciate, astfel se întrevede temeiul pentru recurs

prevăzut de pct.8) al normei date – nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Reieșind din textul recursului declarat, Colegiul penal conchide că

recurentul își manifestă dezacordul față de modalitatea de apreciere a

probelor efectuată de către instanța de apel, considerând că aceasta a acordat

7

prioritate probelor administrate de către acuzare, fără a acorda eficiență

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

La acest capitol, instanța de recurs ține să menționeze că critica privind

aprecierea incorectă a probelor administrate în cauza data, nu poate fi reținută

de instanța de recurs, din motiv că un asemenea temei nu este prevăzut

pentru a judeca cauza în ordine de recurs, iar procedura de apreciere a

probelor ține de starea de fapt a cauzei, a cărei constatare este de competența

instanțelor de fond.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei

recurentului, în sensul că Crîșmaru V. și Catrinici V. nu au săvârșit

infracțiunea imputată, Colegiul o consideră neîntemeiată.

Astfel, instanța de recurs remarcă prevederile art. 414 alin. (1), (5) Cod

de procedură penală, potrivit căreia, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au

dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Colegiul reține, că instanța de apel examinând apelurile declarate în

prezenta cauză, a cercetat suplimentar probele administrate la dosar, după

cum rezultă din procesul verbal al ședinței de judecată (f.d. 45-47, vol. IV),

astfel ținând cont de prevederile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală,

instanța de apel a evaluat just probele în corespundere cu cerințele art. 101 al

aceluiași Cod, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării reciproce, corect ajungând la concluzia, că vina

inculpaților Crîșmaru V. și Catrinici V. în comiterea infracțiunii imputate și-a

găsit confirmarea.

Având ca suport prevederile legale sus enunțate și analizând textul

deciziei instanței de apel, în raport cu argumentele invocate în apelurile

declarate referitor la nevinovăția lui Crîșmaru Valeriu și Catrinici Veaceslav,

în viziunea instanței de recurs, această instanță și-a motivat soluția adoptată

în sensul oferirii răspunsurilor la motivele apelurilor declarate, iar autorul

recursului, de fapt, nu aduce careva argumente noi, ce ar combate concluzia

8

instanțelor de judecată privind vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii

imputate. În principiu, o bună parte ale argumentelor invocate în recurs, sunt

similare celor invocate în apel, iar instanța de apel a respectat rigorile ce se

regăsesc în dispozițiile art. 414, 417 Cod de procedură penală, pronunțându-se

motivat asupra argumentelor esențiale ale apelului, ceea ce exclude prezența

temeiurilor pentru recurs invocat și de pct. 6) alin.(1) art.427 Cod de

procedură penală.

Totodată, nu este fondată nici critica recurentului, în sensul că nici un

martor nu a confirmat faptul că Crîșmaru V. și Catrinici V. au acționat agresiv

față de părțile vătămate, precum și că au întreprins vre-o acțiune care încalcă

grosolan ordinea publică însoțite de aplicarea loviturilor asupra victimelor.

Astfel, potrivit teoriei penale prin acțiuni care încalcă grosolan ordinea

publică, se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată împotriva ordinii

publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte

acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea

persoanelor.

Însă, huliganismul poate fi săvârșit și în locuri care nu au un caracter

public (apartamente, sedii de întreprinderi, terenuri private, mijloace de

transport personal etc.). În această ordine de idei, comiterea infracțiunii de

huliganism într-un loc public nu este o caracteristică obligatorie a acestei

infracțiuni, obligatoriu este modul public al infracțiunii de huliganism: fie

actele huliganice sunt săvârșite în prezența unor persoane, fie rezultatul

actelor huliganice devine inevitabil cunoscut altor persoane.

Astfel, potrivit art. 131 lit. a) Cod penal, prin fapta săvârșită în public se

înțelege fapta comisă într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este

întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvârșirii faptei în

acel loc nu era prezentă nici o persoană, dar făptuitorul își dădea seama că

fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului.

Prin acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică se înțelege fapta săvârșită

în public, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor

comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității

persoanei.

Instanța de recurs atestă, că faptul încălcării grosolane a ordinii publice

de către inculpați, se confirmă prin probele cercetate și verificate de instanța

de apel și anume: - declarațiile părților vătămate Vasluian I. și Ciorici I. din care

rezultă că la 05.10.2012, aflându-se pe teritoriul pieții din or. Șoldănești,

9

Crîșmaru V. și Catrinici V. au întreprins acțiuni huliganice față de părțile

vătămate și anume de la început i-au amenințat cu răfuială fizică, după care i-

au înjurat cu cuvinte necenzurate și le-a aplicat lovituri cu pumnii și

picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-le leziuni corporale ușoare.

Partea vătămată Vasluian I. a mai menționat că: Ea a reușit să intre în mașină

ca să i-a telefonul și coborându-se a fost lovită cu ușa de către Crîșmaru V.,

astfel fiind lovită la nas de unde a început să curgă sânge, frunte, totodată

fiindu-i strânse degetele la piciorul stâng, amețise. Coborând a început să

plângă, rugându-l ca să-i de-a pace. În acel moment Catrinici V. o ținea de la

spate de haină și de păr, iar Crîșmaru V. i-a aplicat cu pumnul o lovitură în

piept, rămânând fără aer, stigând la ea, „eu știu cine ești tu în Mihuleni!

Crîșmaru V. spunea că, el este polițist (ment), este grupat, legile le cunoaște,

iar toți martorii sunt de partea lui și că o să iasă curat, ce o să le spună el la

martori, aceia o să spună”; - declarațiile martorului Melnic T., care a relatat că în

ziua incidentului a venit la piața din or. Șoldănești unde realizează marfă, iar

la poarta pieții a văzut un grup de persoane și a auzit cum cineva plângea. S-a

apropiat, a văzut 2 sau 3 polițiști și a întrebat-o pe Vasluian O. ce s-a

întâmplat, deoarece ea plângea. Ultima a privit-o și a început să plângă și mai

tare. Martorul nu a văzut ce s-a întâmplat în acea dimineață până a veni la

piață, însă cunoaște circumstanțele care au avut loc cu 2-3 zile mai înainte.

Atunci și-a dat seama că totul a fost pregătit anterior. Ulterior, a auzit de la

persoanele din piață că pe Vasluian O. a lovit-o Crîșmaru V., totodată precum

și că cumnatul lui Crîșmaru V., adică Catrinici V. tot a lovit, însă nu cunoaște

în cine anume din părțile vătămate. De când în piață a venit Crîșmaru V. și

soția lui s-au început conflicte, din cauza prețurilor la marfă. Ultimii sunt cei

mai scandaloși din piață; - declarațiile martorului Tiuliuliuc V., potrivit cărora în

ziua conflictului, în jurul orei 0600, el mergea spre lucru din spatele mașinilor

parcate care se aflau în piața or. Șoldănești. De el s-a apropiat soția lui Ciorici

I. și i-a spus ca să o scape, se auzea certându-se cu cineva, la ce a răspuns că

nu se implică, deoarece pleacă la lucru, el fiind paznic la spital, doamna

plângea. Nu cunoaște ce s-a întâmplat în acea dimineață, dar a auzit că din

cauza pieții a fost un conflict. A observat că cineva a lovit-o pe Vasluian O.,

dar cine anume nu cunoaște; declarațiile martorului Gondrea I., precum și alte

probe.

Deci raportând, considerațiunile teoretice, la circumstanțele cauzei și

10

cumulul de probe, Colegiul constată că din declarațiile părților vătămate și a

martorilor rezultă cert că inculpații au participat la conflictul din 05.10.2012,

unde au întreprins acțiuni huliganice în privința părților vătămate Vasluian I.

și Ciorici I., cauzându-le lovituri.

Acestea fiind menționate Colegiul penal conchide, că afirmațiile

recurentului precum că „nici un martor nu indică la inculpați că au acționat

agresiv față de părțile vătămate, sau că au tulburat liniștea și ordinea publică, precum

și că au aplicat careva lovituri asupra acestora” urmează a fi respinse ca

neîntemeiate, or probele descrise mai sus dovedesc contrariul.

În concluzie Colegiul penal constată că probele administrate în cauză

dovedesc în mod cert, că inculpații Crîșmaru V. și Catrinici V. sunt vinovați

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Așadar, atât instanța de fond, cât și cea de apel au soluționat cazul examinând

toate probele în ansamblu, unele probe fiind motivat respinse, altele

acceptate. Totodată Colegiul statuează, că la aprecierea probelor judecătorii

sunt independenți, nefiind legați de opinia altor persoane, iar dezacordul unei

părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei

hotărâri de condamnare sau de achitare. Colegiul constată că la caz nu este

prezentă nici o discordanță între cele reținute de instanțele de fond și apel și

conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut

drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul

probator o susține.

Cât privește temeiul pentru recurs semnalat de avocat - că instanța nu s-a

expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală, invocând că instanțele judecătorești la baza

hotărârii de condamnare au invocat drept probă plângerea părții vătămate

Vasluian O. din 05.10.2012 adresată IP Șoldănești, unde aceasta menționează

că soțul ei a fost agresat de către Crîșmaru V., însă despre Catrinici V. nu

spune nimic, inclusiv nici de faptul că ea personal a fost agresată, doar la

08.10.2012, depune o altă cerere indicând că a fost lovită și ea de ambii

inculpați, sunt neîntemeiate și declarative, care urmează a fi respinse,

deoarece nu au suport legal și contravin materialelor cauzei.

În acest sens, instanța remarcă că, potrivit materialelor cauzei, la data de

05.10.2012, ora 0640, inspectorul operativ de serviciu al CPR Șoldănești, V.

Golban a primit înștiințarea telefonică la de la Vasluian O., precum că soțul

acesteia Ciorici I. a fost bătut de către Crîșmaru V. Totodată, la data

11

respectivă, Vasluian O. a depus explicații, din conținutul căreia rezultă că și

față de dânsa au fost aplicate acțiuni huliganice, fiind numită cu cuvinte

necenzurate, ulterior lovită. Aceasta a menționat și de persoana cu numele

„Veaceslav” cu automobilul T-4 de culoare alb, care, a aplicat inclusiv și el

lovituri. Mai mult ca atât, prin probele administrate, se confirmă că

automobilul nominalizat aparține lui Catrinici Veaceslav.

La fel, neîntemeiate sunt și argumentele avocatului, precum că

instanțele judecătorești incorect au făcut trimitere la declarațiile martorului

Baidan V. care nu a participat în cadrul judecării cauzei, au apreciat critic

declarațiile martorilor apărării - Rotari V., Pînzari V. care au fost prezenți la

locul conflictului și personal au văzut circumstanțele de fapt, totodată greșit

fiind puse la baza soluției de condamnare doar declarațiile martorilor Melnic

T., Țurcan A., Tiuliuliuc V., aceștia fiind martori indirecți, care nu au văzut

personal ca inculpații să comită faptele incriminate, deoarece nu se aflau la

locul faptei, însă au depus declarații, doar din spusele părții vătămată

Vasluian O., deoarece la adoptarea hotărârilor de condamnare, instanțele de

judecată nu s-au axat doar pe declarațiile martorilor indirecți enumerate mai

sus, ci pe cumulul de probe pertinente și concludente administrate în cauza

penală, astfel probele acumulate dovedesc cu certitudine vina inculpaților în

comiterea infracțiunii imputate. Or, instanța la baza soluției adoptate a

analizat declarațiile martorilor acuzării în cumul cu alte probe și corect a

conchis că acestea urmează a fi apreciate critic, deoarece la data incidentului

05.10.2012 aceștia au fost invitați de către Crîșmaru V. pentru a fi martori ai

conflictului planificat de către ambii inculpați, astfel încât contradictorialitatea

invocată de recurent nu denotă caracterul ilegal al hotărârilor contestate.

Lipsit de temei este și afirmația părții apărării, precum că instanțele de

fond au admis în calitate de probă raportul de expertiză medico-legală nr. 126

D din 18.03.2013 în privința lui Ciorici I., care a fost efectuată în baza actelor

medicale, conform cărora ultimul s-a adresat la medic la 27.11.2012, peste două

luni de la momentul conflictului, astfel, careva date medicale prin care s-ar

demonstra legătura cauzală între conflict și diagnosticul stabilit la partea

vătămată nu au fost prezentate, deoarece după cum rezultă din materialele

cauzei, potrivit proceselor-verbale de comunicare a raportului de expertiză din

28.04.2013 (f.d. 182-183, vol.I), învinuiților Crîșmaru V. și Catrinici V. le-au fost

aduse la cunoștință în conformitate cu prevederile art. 151 Cod de procedură

penală raportul de expertiză nominalizat mai sus efectuat în privința lui

12

Ciorici I., unde atât Crîșmaru V., cât și Catrinici V. au declarat că nu sunt

deacord cu rezultatele expertizei, însă nu au înaintat careva întrebări

suplimentare către expert. Ulterior, învinuiții la 27.05.2013 și respectiv

30.05.2013, au înaintat demersuri, solicitând efectuarea unei expertize în

comisie în privința lui Ciorici I. și Vasluian O., care prin răspunsurile

procurorului adjunct al Procuraturii r-lui Șoldănești, I. Mîrza, din 10.06.2013,

au fost respinse, explicându-le posibilitatea contestării acestora în caz de

dezacord.

Totodată, Colegiul reține, că din raportul de expertiză medico-legală nr.

126 D din 18.03.2013 efectuat în privința lui Ciorici I., rezultă circumstanțele de

fapt ale cauzei petrecute la 05.10.2012, unde sunt reflectate:

consultat de neurolog: Starea pacientului de gravitate medie, acuză cefalee, amețeli. În

anamneză trauma cranio-cerebrală la (05.10.2012), tratament nu a primit. D-L:

Consecințele TCC /05.10.12/ starea aceiași, se recomandă tratament în staționar.

internat în secția de chirurgie al SR Șoldănești, iar la 03.12.2012 externat la

tratament ambulator. D-L definitiv: Consecințele TCCA, comoție cerebrală, sindrom

hipertenziv intracranian în acutizare”.

07, 18.12.2012 a fost consultat de neurolog: “ . . . Starea bolnavului pe fon de

tratament s-a ameliorat relativ. Acuză cefalee, amețeli. Status neurologic cu dinamică

relativă pozitivă. D-L același. Tratament continua.”

Astfel, potrivit concluziei expertizei nominalizate la Ciorici I. s-a

constatat: trauma cranio-cerebrală închisă, comoție cerebrală, care posibil a fost

provocate în rezultatul acțiunii cu un corp dur, contodent, /s-au lovire de el/,

posibil în termenul și circumstanțele descrise în îndreptare, ce se referă la

leziuni corporale ușoare.

Faptul că, inculpații și avocatul acestora nu sunt de acord cu concluziile

expertului, aceasta nu poate servi temei pentru a conchide că leziunile

corporale depistate la partea vătămată Ciorici I. nu au legătură directă cu

conflictul petrecut la data de 05.10.2012, or, din declarațiile părții vătămate

depuse la toate etapele procesului penal, rezultă cert că el necătând la faptul

că avea dureri mari de cap, amețea, având slăbiciuni, nu putea dormi, nu a

avut posibilitatea de a se interna imediat în spital, deoarece îngrijea de soție și

copil mic.

13

De asemenea, instanța consideră ca neîntemeiat argumentul avocatului

referitor la faptul că în speță au fost încălcate prevederile art. 158 alin.(3) Cod

de procedură penală, și anume că probele recunoscute, examinate și anexate

ca corpuri delicte la materialele cauzei au fost ridicate peste o perioadă de 6

luni de zile de la momentul conflictului, făcând referire la două butoaie de

plastic.

La acest capitol, Colegiul penal constată că, fiind întocmit planul

acțiunilor de urmărire penală și măsurilor de investigație care urmau a fi

efectuate în cauza penală, de către ofițerii de urmărire penală, Semen O. și

Dorogan V., a fost emisă ordonanța privind începerea urmăririi penale din

02.11.2012, pe faptul dat, în baza art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Din materialele cauzei și anume procesele-verbale de audiere a părții

vătămate Vasluian O. în cadrul urmăririi penale, precum și din cererile

adresate de avocatul Cupcic I. în numele părților vătămate, rezultă că aceștia

s-au adresat de nenumărate ori organului de urmărire penală cu solicitarea de

a fi ridicate și anexate la cauza penală în calitate de probă mai multe

documente, inclusiv și butoaiele deteriorate în urma acțiunilor comise de

Crîșmaru V. și Catrinici V. Astfel, pe parcursul efectuării acțiunilor de

urmărire penală, la 27 noiembrie 2012, prin ordonanța SUP a CPR Șoldănești,

au fost ridicate de la partea vătămată Vasluian O. următoarelor documente: 2

planuri schiță, cerere, plângere, 2 patente de întreprinzător, 2 contracte civile,

certificatul nr.687565 privind gradul de dizabilitate și capacitate de muncă a

lui Vasluian O., descifrarea convorbirilor telefonice, 12 fotografii.

Potrivit procesului-verbal de examinare a obiectelor din aceiași dată, se

constată că la a XI-a fotografie, se observă un butoi din plastic, care stă jos pe

asfalt. Capacul este scos și pus alături. La a XII-a fotografie se vede un butoi

din plastic de culoare albastră, capacul fiind deteriorat (f.d.197,vol.I).

Astfel, doar după cererea repetată a avocatului în numele părților

vătămate din 08.04.2013, de către organul de urmărire penală al IP Șoldănești,

la 09.04.2013, a fost ridicat de la Ciorici I. două butoaie de plastic de culoare

albastră (f.d.200, vol.I).

Din aceste considerente, până la perioada nominalizată de recurent

(aprilie 2013), organul de urmărire penală a efectuat unele acțiuni de urmărire

penală (audierea părților vătămate, a martorilor, bănuiților, efectuarea rapoartelor de

expertiză medico-legale), ulterior, fiind ridicat, examinat, anexat și recunoscut ca

14

corp delict butoaiele nominalizate.

Prin urmare, temeiul indicat de recurent că a fost încălcat prevederile

art. 158 alin.(3) Cod de procedură penala, nu are nici un suport legal și sunt

declarative, deoarece, în norma art. 158 Cod de procedură penală, nu este

stipulat un anumit termen pentru recunoașterea obiectelor ca corpuri delicte.

Mai mult ca atât, încălcările menționate de avocat urmau a fi puse în

discuție la faza de urmărire penale, sau după ce au făcut cunoștință cu

materialele cauzei, astfel nefiind respectate prevederile art. 251 alin. (4) Cod

de procedură penală.

Totodată, la 27 iunie 2013 și respectiv, 01 iulie 2013, învinuiților

Catrinici V. în prezența apărătorului său, și Crîșmaru V. care a renunțat la

apărător, le-au fost prezentate materialele cauzei penale, iar după ce aceștia

au luat cunoștință cu ele, careva cereri sau demersuri nu au declarat (f.d.252-

253, 257-258,vol. I).

Referitor la temeiul invocat în recurs că instanța de apel nu a dat atenție

la erorile materiale comise de instanța de fond menționând faptul că la

12.12.2014 a avut loc ședința de judecată în prima instanță, unde au fost

anexate un set de acte, fiind interogați inculpații, concomitent ce dosarul se

afla în instanța de apel, unde se examina recursul procurorului privind

aplicarea măsurii preventive față de Crîșmaru V., fapt confirmat prin

scrisoarea de remitere a cauzei în adresa instanței de apel, considerând că

actele menționate au fost anexate la dosar ilegal, instanța de recurs ține să

remarce, că într-adevăr, la 12.12.2014 a avut loc ședința de judecată pe cauza

nominalizată în instanța de fond, care a fost numită anterior, unde în cadrul

ședinței au fost anexate mai multe acte și interogat inculpatul Catrinici V.

Însă, faptul că la acel moment cauza penală nu era parvenită în adresa

instanței de fond, aceasta nu poate servi temei de a concluziona că actele

anexate la ședința din 12.12.2014 precum și interogarea inculpatului Catrinici

V. urmează a fi considerate ilegale, or, instanța de fond corect a petrecut

ședința de judecată preconizată.

Prin urmare, reieșind din cele sus menționate, instanța de recurs

consideră că, deși instanța de apel nu s-a pronunțat detaliat asupra tuturor

argumentelor invocate în apeluri, însă această situație nu influențează esența

soluției în cauză și, ca urmare, nu constituie o eroare gravă ce ar da temei de

casare a hotărârii adoptate.

15

Instanța de recurs menționează că în acțiunile inculpaților sunt prezente

semnele constitutive ale infracțiunii imputate, iar nerecunoașterea vinovăției

de către inculpați în comiterea infracțiunii de huliganism, nu poate servi

temei de achitare, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate

suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovăția lui Crîșmaru V. și

Catrinici V. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit.b) Cod

penal și este apreciată de către instanța de recurs drept o modalitate de

exercitare a dreptului la apărare, urmărind scopul evitării răspunderii penale.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta

este vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Lefter Stela în

numele inculpaților Crîșmaru Valeriu, Catrinici Veaceslav, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2016, în cauza

penală în privința lui Crîșmaru Valeriu și Catrinici Veaceslav, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 aprilie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

16