1ra-236/2017 — art.188 alin.2 lit.b,e,f, 186 alin.2 lit.b,c,d, 287 alin.1, 152 alin.1, 187 alin.1, 186 alin.5 Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.188 alin.2 lit.b,e,f, 186 alin.2 lit.b,c,d, 287 alin.1, 152 alin.1, 187 alin.1, 186 alin.5 Cod penal
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6, 12 CPP
1ra-236/2017 — art.188 alin.2 lit.b,e,f, 186 alin.2 lit.b,c,d, 287 alin.1, 152 alin.1, 187 alin.1, 186 alin.5 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul 1ra-236/17
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
04 aprilie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Petru Moraru,
a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocații
Zamfir Pavel, Barbă Tudor în numele inculpatului Bologa Vasile și de inculpatul
Gordilă Nicolae, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 07 octombrie 2016, în cauza penală în privința lui
Bologa Vasile XXX,
născut la Xxxxxx, originar și domiciliat în r-nul Xxxx,
s. Xxxxx,
Gordilă Nicolae XXX,
născut la Xxxxxx, originar și domiciliat în r-nul Xxxxx,
s. Xxxxx,
și, Cozma Gheorghe XXX,
născut la Xxxxxx, originar și domiciliat în r-nul Xxxxx,
s. Xxxxx.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
de la 01 aprilie 2013 - până la 18 iunie 2015, de la 31
martie 2015 - până la 10 martie 2016 (instanța de fond);
de la 10 iulie 2015, 11 aprilie 2016 - până la 07
octombrie 2016 (instanța de apel);
de la 12 decembrie 2016 - până la 04 aprilie 2017
(instanța de recurs ordinar).
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală legal
executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Bălți din 18 iunie 2015, au fost condamnați:
- Bologa Vasile în baza art.188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 6 ani închisoare
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;
- Cozma Gheorghe în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la 2 ani închisoare
ără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită
activitate și în baza art. 188 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal la 6 ani 6 luni închisoare.
Conform art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani
închisoare.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Bologa Vasile
împreună cu Cozma Gh., la data de 01 ianuarie 2013, aproximativ la ora 0100, prin
înțelegere prealabilă, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în apropierea
1
liceului “M.Gorchii” amplasat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxx, acționând în scopul
sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând un cuțit, au săvârșit un atac asupra
minorului Xxxxxxx, a.n.Xxxxx, însoțit de violență periculoasă pentru viața și
sănătatea persoanei, aplicând multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite
părți ale corpului, fapt în urma căruia au sustras de la acesta un telefon mobil de
model ”Nokia 5300” cu IMEI 356408018528278, în valoare de 500 lei, în care era
instalată cartela SIM Orange nr.069170033, în valoare de 50 lei, prin ce i-au cauzat
părții vătămate Xxxxxxx o daună în proporții considerabile în sumă totală de 550 lei.
Ca rezultat a acțiunilor aplicate de Bologa V. și Cozma Gh., i-au fost cauzate
lui Xxxxxx vătămări corporale ușoare a integrității corporale cu dereglarea sănătății
de scurtă durată nu mai puțin de 6 zile dar nu mai mult de 21 de zile, sub formă de
plagă contuză la degetul 1 a mânii stângi.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Bologa Vasile care a solicitat
casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunile sale să fie
reîncadrate însă fără a menționa în baza cărei norme de drept.
A indicat că sentința este neîntemeiată și ilegală, deoarece în acțiunile sale
lipsesc elementele componenței de infracțiune imputată în baza art. 188 alin.(2)
lit.b),e),f) Cod penal, instanța greșit a calificat acțiunile lui și nu a dat aprecierea
corespunzătoare probelor cercetate în cadrul examinării cauzei, fiind încălcate
normele procedurale.
Astfel, nimeni din cei prezenți la evenimentele petrecute nu au confirmat
intenția inculpatului de a comite sustragerea de bunuri, mai ales cu aplicarea
violenței. Instanța de fond nu a ținut cont de faptul că nu a existat un plan anterior
sau o înțelegere prealabilă între el și Cozma Gh., de a comite atacul tâlhăresc. El nu
cunoștea care erau intențiile lui Cozma Gh., reieșind din personalitatea acestuia și
trecutul său. La acel moment, pentru inculpat era creată situația de a-l ajuta pe
Cozma Gh. de a nu fi maltratat.
În cadrul ședinței de judecată partea vătămată a declarat că a simțit cum era
percheziționat de unul din băieți și a înțeles că este o sustragere de bunuri și că el
transmite totul benevol. Prin urmare, fiind în situația unei sustrageri când victima
predă benevol toate bunurile sale, de ce inculpatul nu a sustras careva bunuri sau
nu a cerut ca acestea să-i fie date.
La fel, martorii oculari au indicat că el a alergat către Cozma Gh. mai târziu,
deja când acesta era doborât la pământ și la inculpat nu au văzut telefonul mobil ce
aparținea victimei.
Totodată, în acea perioadă el era angajat oficial în câmpul muncii, avea surse
de întreținere proprii și respectiv lipsea necesitatea de a risca viitorul pentru un
telefon mobil sau pentru o anumită sumă de bani.
2
Aceste circumstanțe nu au fost elucidate nici în cadrul urmăririi penale,
precum nici de către instanța de fond.
Aprecierea subiectivă a circumstanțelor cauzei, neelucidarea adevăratelor
imbolduri ale participanților la conflict, situația real creată la acea dată, persoana
fiecăruia din participanți, au dus la calificarea incorectă a acțiunilor sale. Or,
acțiunile lui urma să fie încadrate ca un act de huliganism sau cauzării de leziuni
corporale ușoare, dar nicidecum tîlhărie.
Referitor la probele cercetate în cadrul ședinței de judecată a menționat că
declarațiile lui nu au fost combătute, dar confirmate prin probele acuzării și anume:
- prin declarațiile părții vătămate și a tatălui acestuia Xxxxxx, care a declarat că
pentru el prejudiciul nu este considerabil și este de acord să se împace cu el, cele ale
martorilor Guznac V., Ursu T., Costiceanu V., care la fel reflectă lipsa intenției la
subsemnat de a comite o sustragere, precum și prin cele ale lui Cozma Gh. care a
relatat cum l-a chemat pe inculpat să se lămurească cu un băiat, că nu i-a propus de
a sustrage bunuri, și că Cozma Gh. singur a luat de la partea vătămată telefonul.
Astfel, a fost pedepsit ilegal, iar sentința de condamnare a fost emisă cu
încălcarea prevederilor art.6 CEDO – dreptul la un proces echitabil, deoarece aceste
prevederi nu au fost respectate.
Totodată, prin sentința Judecătoriei Rîșcani din 10 martie 2016, au fost
condamnați:
- Gordilă Nicolae în baza art. 186 alin.(2) lit.b), c), d) Cod penal la 3 ani
închisoare, în baza art. 287 alin.(1) Cod penal la 1 an închisoare, în baza art.152
alin.(1) Cod penal la 2 ani închisoare, în baza art.187 alin.(1) Cod penal la 2 ani
închisoare, în baza art. 186 alin.(5) Cod penal la 8 ani închisoare.
În baza art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul
parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 14 ani
închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Prin aceiași sentință a fost condamnat și Cozma Gh. în privința căruia cauza
nu se examinează.
Instanța de fond a constatat că, Gordilă Nicolae, în noaptea spre 12
noiembrie 2011, având înțelegere prealabila și acționând intenționat, împreună cu
Nacladă Gheorghe, în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin deschiderea
forțată a ușii de intrare, au pătruns în casa lui Xxxxx, situată în s. Xxxxxx, r-nul
Xxxxxx, de unde au sustras pe ascuns un leptop de model ”Sony Vaio” la prețul de
19000 lei și bani în sumă de 4800 lei, cauzându-i părții vătămate o daună în proporții
considerabile în sumă totală de 23800 lei.
Tot el, la 22 noiembrie 2013, aproximativ la ora 01 45, fiind în stare de ebrietate
alcoolică, aflându-se în drum, în apropierea barului ”Pradacom-Nord”, situat în
3
centrul s. Xxxxxx, r-nul Xxxxx, acționând intenționat, din intenții huliganice,
încălcând grosolan ordinea publică, ce înseamnă o totalitate de relații sociale ce
asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitatea persoanei,
exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, în prezența mai multor
persoane i-a aplicat lui Xxxxx mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste
diferite părți ale corpului și cu capul în regiunea feței, cauzându-i ultimului
vătămări corporale medii.
Tot el, la 22 noiembrie 2013, aproximativ la ora 01 50, fiind în stare de ebrietate
alcoolică, aflându-se în drum, în apropierea barului ”Pradocom-Nord”, situat în
centrul s. Xxxxxx, r-nul Xxxxx, acționând intenționat, în timpul comiterii actului de
huliganism asupra lui Xxxxx, i-a aplicat ultimului mai multe lovituri cu pumnii și
picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de
expertiză medico-legală nr.5d din 16.01.2014, vătămări corporale medii.
Tot el, la 22 noiembrie 2013, aproximativ la ora 0300, fiind în stare de
ebrietate alcoolică, aflându-se în incinta magazinului situat pe teritoriul stației de
alimentare cu petrol ”Bemol” nr.13, amplasată la intrarea în s. Xxxxxx, r-nul Xxxxx,
acționând intenționat, în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, la refuzul
vînzătoarei Borș D. de a-i vinde băuturi alcoolice, a deteriorat ușa frigiderului și în
prezența ultimei, în mod deschis a sustras o sticlă cu bere ”Carlsberg” în volum de
0,5 litri la prețul de 17,50 lei.
Tot el, în perioada de timp cuprinsă între 15 octombrie 2014 - începutul lunii
noiembrie 2014, având înțelegere prealabilă și acționând împreună cu Cozma Gh. în
scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin mai multe acțiuni infracționale
identice, au sustras pe ascuns din mai multe locuințe din s. Xxxxx și s. Xxxxxx, r-nul
Xxxxxx, bunuri materiale în sumă totală de 114108 lei în următoarele circumstanțe:
La 15 octombrie 2014, aproximativ la ora 1100, acționând intenționat, în acord
comun cu Cozma Gh., în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin
deschiderea forțată a geamului, au pătruns în gospodăria lui Xxxxx, situată în s.
Xxxxxx, r-nul Xxxxx, de unde au sustras pe ascuns un lănțișor cu cruce confecționate
din aur cu prețul de 6600 lei, cauzându-i lui Xxxxx o daună în proporții
considerabile.
Tot el, continuând acțiunile sale criminale, la 18 octombrie 2014, aproximativ
la ora 1100, având înțelegere prealabilă și acționând împreună cu Cozma Gh. în
scopul sustragerii bunurilor altei persoane, știind că stăpânii nu sunt acasă, prin
geamul deschis au pătruns în casa lui Xxxxx, situată în s. Xxxxxx, r-nul Xxxxx, de
unde au sustras pe ascuns bunuri materiale în valoare totală de 9115 lei, cauzându-i
lui Xxxxx un prejudiciu în proporții considerabile.
Tot el, continuând acțiunile sale criminale, la 18 octombrie 2014 aproximativ
4
la ora 1200, având înțelegere prealabilă și acționând împreună cu Cozma Gh., prin
deschiderea forțată a geamului, au pătruns în casa lui Xxxx, din s. Xxxxxx, r-nul
Xxxxx, de unde au sustras pe ascuns bunuri din aur în valoare totală de 18700 lei,
cauzându-i părții vătămate o daună în proporții considerabile.
Tot el, continuând acțiunile sale criminale, la 23 octombrie 2014, aproximativ
la ora 1100, acționând intenționat, în acord comun cu Cozma Gh., în scopul
sustragerii bunurilor altei persoane, prin deschiderea forțată a geamului, au pătruns
în gospodăria lui Xxxxx, din s. Xxxxxx, r-nul Xxxxx, de unde au sustras pe ascuns
banii în numerar în sumă de 48000 lei și 200 euro, echivalentul a 3694 lei, și un
leptop de model ”Acer” la prețul de 6999 lei, cauzînd victimei o daună în proporții
considerabile în sumă totală de 58693 lei.
Tot el, continuând acțiunile sale, la 03 noiembrie 2014, aproximativ la ora 1100,
având înțelegere prealabilă și acționând împreună cu Cozma Gh. în scopul
sustragerii bunurilor altei persoane, prin deschiderea ușii de la intrare, au pătruns în
casa cet. Xxxx din s. Xxxxxx, r-nul Xxxxx, de unde au sustras pe ascuns bunuri
materiale în valoare totală de 20000 lei, cauzîndu-i părții vătămate o daună în
proporții considerabile.
Tot el, într-o zi la începutul lunii noiembrie 2014, aproximativ la ora 1100,
având înțelegere prealabilă și acționând împreună cu Cozma Gh. în scopul
sustragerii bunurilor altei persoane, știind că stăpânii nu sunt acasă, prin
deschiderea forțată a geamului, au pătruns în casa lui Xxxxx, din s. Xxxxxx, r-nul
Xxxxx, de unde au sustras pe ascuns o pereche de cercei din argint cu prețul de 700
lei și un inel de argint cu prețul de 300 lei, cauzându-i părții vătămate o daună în
proporții considerabile în valoare de 1000 lei.
Împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani din 10 martie 2016 au declarat apel
inculpatul Gordilă Nicolae și avocații acestuia Popovschi S., Vangheli V., care au
solicitat, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile lui
Gordilă N. să fie reîncadrare din prevederile art. 186 alin.(5) Cod penal în cele ale
art. 186 alin.(2) lit.b), c), d) Cod penal, pentru infracțiunea prevăzută de art. 187
alin.(1) Cod penal să fie achitat, iar pe 5 episoade de sustragere a bunurilor
materiale de la părțile vătămate Ursu M., Stoica L., Bujor I., Cozma Gh. să fie încetat
procesul penal pe motivul împăcării părților, cu numirea unei pedepse mai blânde.
În argumentarea apelurilor s-a invocat că atât pe parcursul urmăririi penale,
cât și în ședința de judecată vina lui Gordilă N. în săvârșirea infracțiunii de jaf și furt
prevăzută de art. 186 alin.(5) CP, nu a fost dovedită, în acțiunile inculpatului lipsesc
elementele constitutive ale infracțiunilor nominalizate.
Inculpatul vina pe episodul de sustragere deschisă a bunurilor nu a
recunoscut, explicând că a achitat bani pentru sticla de bere pe care a luat-o din
frigiderul magazinului, fapt confirmat prin declarațiile martorului Borș D.
5
Totodată, inculpatul nu este de acord cu faptul că infracțiunile de furt au fost
calificate în baza art.186 alin.(5) Cod penal, astfel fiecare infracțiune urma a fi
calificată separat conform prevederilor art.186 alin.(2) Cod penal, or, nu a avut
intenția de a comite sustragere în proporții mari sau deosebit de mari, sustragerile
au avut loc în perioade, localități și de la persoane diferite.
Referitor la sustragerile de la părțile vătămate Șchiopu A. și Gordilă N.
solicită să fie achitat, deoarece nu au fost prezentate probe care ar confirma
vinovăția inculpatului. Pe celelalte episoade de sustragere a restituit prejudiciul
cauzat părților vătămate, care nu au careva pretenții, solicitând încetarea procesului
penal.
Astfel, la stabilirea pedepsei urmează de aplicat prevederile art. 78 Cod penal,
deoarece instanța de fond nu a luat în considerare că Gordilă N. a conștientizat cele
săvârșite, căindu-se, a restituit paguba materială, este foarte tânăr, mama sa fiind
bolnavă, prin urmare i-a fost stabilită o pedeapsă prea aspră, care nu corespunde
persoanei inculpatului și pericolului social al infracțiunii.
Avocatul Vangheli V. suplimentar a invocat că instanța de fond greșit a
calificat acțiunile inculpatului referitor la sustragerea bunurilor de la părțile
vătămate din s. Corlăteni, r-nul Rîșcani. Inculpatul a refuzat în instanța de judecată
să depună declarații, însă în depozițiile acestuia de la urmărirea penală rezultă că el
nu a participat la toate faptele de sustragere indicate în ordonanța de punere sub
învinuire. Astfel, acțiunile lui Gordilă N. urmau să fie calificate în baza art. 186
alin.(2) lit.c), d) Cod penal și nu în baza art. 186 alin.(5) CP.
În cadrul procesului penal nu a fost prezentată nici o probă care ar confirma
vinovăția inculpatului în baza art. 187 alin.(1) și 287 alin.(1) Cod penal, precum și
instanța nu a luat în considerare că părțile vătămate Stoica L. și Bujor I. s-au împăcat
cu Gordilă N.
În cadrul examinării cauzei penale în ordine de apel împotriva sentinței
Judecătoriei Bălți din 18.06.2015 în privința lui Bologa V. și Cozma Gh., a parvenit o
altă cauză penală în privința lui Cozma Gh. și Gordilă N.
Astfel, apărătorul lui Cozma Gh. pentru a nu înrăutăți situația inculpatului
Cozma Gh. a solicitat conexarea acestor cauze penale într-o singură procedură.
Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 iunie
2016 a fost dispusă conexarea cauzei penale de învinuire a lui Cozma Gh. în baza
art.190 alin.(2) lit.c), 188 alin.(2) lit.b),e),f) CP și a lui Bologa V. în baza art.188 alin.(2)
lit.b),e),f) Cod penal cu cauza penală privind învinuirea lui Cozma Gh. în baza
art.186 alin.(5), 179 alin.(1) CP și Gordilă N. în baza art.186 alin.(2) lit.b), c), d), 287
alin.(1), 152 alin.(1), 187 alin.(1), 186 alin.(5) Cod penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 octombrie 2016,
6
au fost respinse ca nefondate apelurile inculpatului Gordilă N. și avocaților acestuia
Popovschi S., Vangheli V. și al inculpatului Bologa V.
Instanța de apel a conchis că instanțele de fond au dat o apreciere corectă
probelor și circumstanțelor din dosar, au apreciat probele cauzei din punct de
vedere a utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia de vinovăție a lui
Bologa V. în baza art. 188 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal și a lui Gordilă N. în baza art.
186 alin.(2) lit.b), c), d), 287 alin. (1), 152 alin.(1), 187 alin.(1) și 186 alin.(5) Cod penal.
Astfel, instanța a menționat că Bologa Vasile și Cozma Gh. au acționat prin
înțelegere prealabilă, care a avut scopul comiterii atacului tâlhăresc asupra lui
Xxxxx. Faptul că telefonul mobil al victimei a fost ridicat de la Cozma Gh. și ultimul
nu a împărțit telefonul mobil cu Bologa V., precum și nici nu i-a dat în folosință, nu
poate servi temei pentru recalificarea acțiunilor lui Bologa V., or, infracțiunea de
tâlhărie se consideră consumată din momentul atacului asupra persoanei în scopul
sustragerii bunurilor, cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea
persoanei agresate ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe.
Cât privește argumentele lui Bologa V. privind încălcările procedurale admise
de organul de urmărire penală la administrarea probelor, instanța a reținut că
apelantul nu a invocat care anume probe au fost dobândite cu încălcarea de
procedură și care anume prevederi legale nu au fost respectate.
Referitor la învinuirea lui Gordilă N. în baza art. 187 alin.(1) Cod penal, care
solicită achitarea pe învinuirea dată, instanța a menționat că este una neîntemeiată,
deoarece instanța de fond a stabilit cu certitudine vinovăția acestuia în comiterea
jafului de la stația de alimentare cu combustibil “Bemol”. Prin urmare, vinovăția
inculpatului fiind demonstrată prin declarațiile martorului Bologan A., care a
declarat că la stația nominalizată mai sus, din s. Corlăteni, r-nul Rîșcani la data de
22.11.2013 inculpatul a dorit să servească o bere, însă casiera Borș D. i-a comunicat
că după orele 22 00, băuturi alcoolice nu se mai vând, însă, inculpatul a deschis
frigiderul și a luat o bere, tot atunci casiera a chemat paza. Declarații similare a
depus și Borș D. Astfel, declarațiile nominalizate coroborează între ele, confirmând
învinuirea inculpatului. S-a constatat, că Gordilă N. forțând frigiderul, a sustras
sticla de bere în mod deschis și a consumat-o, iar faptul că el ulterior, după ce a fost
alertată paza, a pus suma de bani pe masă nu poate echivala cu procurarea berii, or,
casiera Borș D. a refuzat să-i vîndă produsul alcoolic.
La fel, instanța a reținut ca dovedită vinovăția lui Gordilă N. în comiterea
sustragerilor de la părțile vătămate Șchiopu A. și Gordilă N., iar argumentele
apărării privind nevinovăția inculpatului pe aceste capete de învinuire contravin
probelor administrate și apreciate.
Cu referire la solicitările de achitare pe capătul de învinuire în baza art. 287
7
alin.(1) Cod penal, din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile
inculpatului, instanța a menționat că s-a stabilit cu certitudine faptul că Gordilă N.
în urma unui conflict apărut spontan cu partea vătămată Xxxxx, l-a maltratat, în
prezența mai multor persoane la data de 22.11.2013, aproximativ la ora 0145, care a
avut loc fiind pe drum public în apropierea barului “Pradacom Nord”, din centrul s.
Corlăteni, r-nul Rîșcani. Astfel, în speță, fiind prezente elementele constitutive ale
infracțiunii de huliganism.
Împotriva hotărârilor judecătorești au declarat recurs ordinar avocații
Zamfir P., Barbă T. în numele lui Bologa V. și inculpatul Gordilă N., care au
solicitat:
- avocatul Zamfir P., care invocând temeiul de drept prevăzut la art. 427
alin.(1) pct.6), 12) CPP, solicită casarea acestora și pronunțarea unei noi hotărîri de
reîncadrare a acțiunilor inculpatului, sau dispunerea rejudecării cauzei de către
instanța de apel.
În argumentarea recursului a menționat că în speță a avut loc o încadrare
juridică greșită a acțiunilor lui Bologa V. în baza art. 188 alin.(2) lit.b), e), f) Cod
penal, invocând următoarele:
- cauza penală a fost pornită în baza art. 187 alin.(2) Cod penal, la baza căreia
fiind plângerea tatălui părții vătămate Xxxxxx, care a menționat numai sustragerea
deschisă de la fiul său a telefonului mobil. Ulterior, fiind depusă plângerea mamei
victimei, aceasta a indicat la atacul comis asupra fiului său, avînd ca rezultat
cauzarea durerii fizice și sustragerea telefonului mobil. Astfel, din textul plângerilor
și ordonanța de pornire a urmăririi penale nu rezultă aplicarea de către atacatori, a
cărorva obiecte cu atât mai mult a cuțitului;
- potrivit procesului-verbal al cercetării la fața locului din 01.01.2013, la locul
faptei nu au fost depistate careva obiecte și nici urme de sânge; - în cadrul audierii
lui Cozma Gh. în calitate de bănuit, acesta descrie circumstanțele comiterii faptei,
însă neagă deținerea și aplicarea unor obiecte, inclusiv a cuțitului. Totodată,
menționând că a văzut cum tânărul (partea vătămată) a scos din buzunar un cuțit,
cu care la lovit pe Bologa V. la mână, iar lui fiindu-i tăiați și pantalonii. În cadrul
cercetării judecătorești Cozma Gh. a declarat că el l-a lovit pe Xxxxx din spate, la
doborît jos, după care i-a aplicat mai multe lovituri, apoi i-a sustras telefonul. Până a
ajuns Bologa V. el deja îl bătea pe victimă, astfel, Bologa V. nu a reușit să-i aplice nici
o lovitură. El nu a văzut, când a fost sustras telefonul de la partea vătămată, iar de
telefon se folosea doar el;
- Bologa V. fiind audiat în calitate de bănuit a negat existența cuțitului la el
sau la Cozma Gh., explicând că anume partea vătămată i-a aplicat lui o lovitură cu
cuțitul la mână.
Nici unul din martorii acuzării nu au confirmat prezența la inculpați a unor
8
obiecte tăioase sau cuțite.
Astfel, la dosar lipsește presupusul cuțit, precum și ordonanța de ridicare,
examinare, recunoaștere în calitate de corp delict și atașare la cauza penală, inclusiv
și lipsa unei expertize criminalistice a acestui obiect.
În ipoteza existenței cuțitului la unul din inculpați, nu a fost probată intenția
de aplicare a obiectului. Mai mult că aceasta este confirmată doar de partea
vătămată, care a declarat că atacatorii nu l-au amenințat, or el nu a văzut ca ei să
aibă ceva în mână.
Lipsa cuțitului și calificarea leziunii ca una ușoară nu a fost cauzată victimei
de către inculpați, prin urmare acestora nu le poate fi incriminate componența de
infracțiune prevăzută la art. 188 Cod penal.
La fel, a menționat că în speță, din circumstanțele stabilite, datorită metodei
de operare nu rezultă un pericol real pentru viața sau sănătatea lui Xxxxx. Or, în
cauză nu s-a demonstrat aplicarea de către inculpatul Bologa V. a cuțitului.
În acest sens, s-a făcut referire la pct. 7 din Hotărârea Plenului CSJ nr.12 din
22.12.2014 pentru modificarea și completarea Hotărârii Plenului Curții Supreme de
Justiție nr. 23 din 28.06.2004 ,,Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre
sustragerea bunurilor” unde în pct.7 este prevăzut că:
,,Chestiunea ce ține de prezența în acțiunile persoanei a componenței de jaf
sau tîlhărie în cazurile în care sustragerea este însoțită de amenințarea aplicării
violenței urmează a fi soluționată, ținînd cont de toate circumstanțele cauzei:
caracterul amenințării, obiectele sau arma cu care amenința infractorul, locul și
timpul săvîrșirii infracțiunii, numărul infractorilor etc. Pentru a se stabili gradul de
violență - nepericuloasă sau periculoasă pentru viață sau sănătate - cu care se
amenință, trebuie analizate minuțios toate circumstanțele celor săvîrșite. Totodată,
este necesar a se lua în calcul nu atît percepția subiectivă a victimei asupra celor
comise, cît mai ales orientarea intenției făptuitorului”.
La fel, consideră că instanța de apel a admis abateri de la legislație, deoarece
art. 409 CPP - efectul devolutiv al apelului, se înțelege condiționarea examinării
apelului doar în privința apelantului și calității lui procesuale, cât și examinarea
tuturor aspectelor de fapt și de drept. Însă, în speță, instanța de apel nu a luat în
considerare aceste prevederi și nu a asigurat prezența părții vătămate în procesul
judecării apelului, lipsind avocatul care nu a participat în cadrul ședinței instanței
de fond de a formula întrebări, nefiind înlăturate o serie de contraverse între
declarații, nu a concretizat modul de operare a acestora și modul în care partea
vătămată și-a cauzat plagă degetului.
De asemenea, la fila 11 a deciziei recurate, instanța s-a limitat numai la faptul
că pe baza materialelor cauzei s-a demonstrat cu certitudine înțelegerea prealabilă la
9
comiterea infracțiunii de tîlhărie, făptuitorii fiind înzestrați cu un cuțit. Partea vătămată nu
a văzut nimic în mâinile făptuitorilor. Acest moment se explică prin faptul, că cuțitul cu
care a fost înzestrat Cozma Gh. a căzut jos în momentul când acesta s-a năpustit asupra
părții vătămate.
Astfel, din cele citate, nu rezultă că Bologa V. ar fi avut o înțelegere prealabilă
cu Cozma Gh. de a-l ataca pe Xxxxx.
- avocatul Barbă T. care a solicitat casarea hotărârilor judecătorești și
pronunțarea unei noi hotărâri de reîncadrare a acțiunilor lui Bologa V. din
prevederile art. 188 alin.(2) lit. b),e),f) Cod penal în cele ale art. 287 Cod penal, iar în
baza art.2 al Legii nr. 210 din 29.07.2016 cu privire la amnistie să fie încetat procesul
penal.
A menționat că din declarațiile părții vătămate acesta nu descrie obiectul cu
care s-a comis infracțiunea de tîlhărie. Obiectul nominalizat – cuțitul nu este anexat
la materialele cauzei ca corp delict. Prin urmare, obiectul la care s-a referit partea
vătămată este o presupunere a acestuia și nu poate fi considerat ca armă.
Nu poate fi luat în considerație faptul că Bologa V. i-a aplicat lovituri părții
vătămate, deoarece ultimul a explicat că s-a apropiat de victimă și Cozma Gh.
pentru a-i despărți și în acel moment partea vătămată l-a tăiat la mână cu un obiect,
ducându-se la lumină a văzut tăitura și cum picura sânge. Atunci el s-a dat la o
parte. Faptul tăierii mâinii o confirmă și Xxxxxx.
- inculpatul Gordilă N., invocând temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin.(1)
pct.6) CPP, solicită, casarea hotărârilor judecătorești și pronunțarea unei noi hotărâri
de reîncadrare a acțiunilor sale din prevederile art. 186 alin.(5) Cod penal în cele ale
art. 186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, iar pe infracțiunea de jaf să fie achitat. Astfel,
să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.
A indicat că în legislația penală au survenit modificări la art. 126 alin.(11) Cod
penal privind proporțiile deosebit de mari.
Nu s-a dovedit intenția unică de a săvârși sustragerea în proporții mari sau
deosebit de mari în acțiunile lui pe episoadele incriminate. Mai mult, sustragerea
bunurilor materiale au avut loc în perioade, localități și persoane diferite.
Prin urmare, acțiunile sale urmau a fi calificate în parte pe fiecare epizod în
baza art. 186 alin.(2) lit.b), c), d) Cod penal.
Pe parcursul urmăririi penale și examinării cauzei a restituit integral paguba
materială părților vătămate Xxxx, Xxxx, Xxxx, Xxxx, care au declarat că nu au careva
pretenții materiale sau morale față de el, și au depus cerere de a înceta procesul
penal pe motivul împăcării părților potrivit art. 109 CP.
Consideră că nu sunt confirmate infracțiunile incriminate în sustragerea
bunurilor altei persoane de la părțile vătămate Xxxxx și Xxxx, din care motiv
10
urmează a fi achitat.
Totodată, pe învinuirea adusă în baza art. 187 alin.(1) Cod penal necesită să
fie achitat, din lipsa în acțiunile lui a elementelor infracțiunii. El nu a avut intenția
de a sustrage în mod deschis o sticlă cu bere. Acțiunile sale le-a motivat că până la el
vânzătoarea a eliberat bere altui compărator după orele 2200, dar lui i-a fost refuzat.
Astfel, neacceptând refuzul a forțat ușa frigiderului și a luat o sticlă cu bere și
imediat a achitat-o. Se căiește în cele săvârșite.
La data de 20 decembrie 2016, a parvenit recursul ordinar suplimentar al
inculpatului Gordilă N., indicând că instanța de apel neîntemeiat a respins apelurile
declarate de el și avocatul său, prin ce i-a fost încălcate drepturile și libertățile,
dreptul la un proces echitabil, egalitatea tuturor în fața legii, dreptul la apărare.
Norma art. 1 alin.(2) din Codul de procedură penală prevede că, procesul
penal are ca scop protejarea persoanei, societății și statului de infracțiuni, precum și
protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale persoanelor cu funcții de
răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor presupuse sau
săvîrșite, astfel ca orice persoană care a săvîrșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit
vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală și
condamnată.
Reieșind din cele nominalizate, solicită casarea hotărârilor judecătorești,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în latura stabilirii pedepsei.
În conformitate cu prevederile art.431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare
declarate, menționând că recurenții au invocat precum că faptelor săvârșite de către
inculpați li s-a dat o încadrare juridică greșită, însă instanțele judecătorești just au
constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, corect încadrând acțiunile
făptuitorilor. Astfel, instanță urmează să decidă asupra inadmisibilității recursurilor,
ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.
Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei și
motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră că
recursurile declarate de inculpatul Gordilă N. urmează a fi respinse, iar cele ale
avocaților în numele lui Bologa V. admise, din următoarele considerente.
Cu referire la recursurile inculpatului Gordilă Nicolae.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod
de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Drept temei pentru declararea recursurilor ordinare, inculpatul Gordilă N. a
invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, din care
rezultă că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile
11
de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar sau instanța a admis o eroare
gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Colegiul constată că acest temei pe care s-a bazat autorul în recursurile
declarate, nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că
ultima a analizat obiectiv probele administrate și a dat răspuns la toate motivele
expuse în apeluri.
Cu referire la temeiul pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de
procedură penală, invocat de către inculpat în recursul declarat, Colegiul penal îl
apreciază ca fiind formal indicat, nefiind desfășurat, deoarece nu a indicat care
anume situație, prevăzută la prevederea legală a
temeiului menționat, este incidentă în cauză.
Sub acest aspect, instanța de recurs constată că temeiul pentru recurs
nominalizat a fost indicat pur declarativ și este neîntemeiat, deoarece recurentul nu
a specificat concret în ce constau erorile prevăzute de respectivul temei pentru
recurs.
În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de
procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.
Conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza
oricăror probe noi prezentate instanței de apel, poate da o nouă apreciere probelor
din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
În speță, instanța de apel la examinarea apelurilor declarate a respectat
cerințele art. 414-417 Cod de procedură penală, a verificat și apreciat conținutul
probelor și valoarea lor probatorie, cu expunerea analizei desfășurate și minuțioase
a acestora în textul deciziei instanței de apel, corect concluzionând că vinovăția lui
Gordilă N. în săvârșirea infracțiunilor imputate este pe deplin dovedită.
Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal remarcă faptul că
recurentul solicită: - recalificarea acțiunilor sale din prevederile art. 186 alin.(5) Cod
penal în cele ale art. 186 alin.(2) Cod penal pentru fiecare episod în parte, pe motiv
că în acțiunile lui Gordilă N. lipsește intenția unică de comitere a infracțiunii de
sustragere în proporții mari sau deosebit de mari; - pe episoadele de sustragere de la
parțile vătămate Xxxx, Xxxx, Xxxx și Xxxx, procesul penal urmează să fie încetat pe
motivul împăcării părților; - iar pe episoadele de sustragere din 12.11.2011 de la
Xxxx din 23.10.2014 de la Xxxx și pentru infracțiunea de jaf, să fie achitat, deoarece
12
lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor nominalizate, totodată să fie
pronunțată o nouă hotărâre, cu stabilirea unei pedepse mai blânde.
La acest capitol, Colegiul menționează că, instanța de apel corect a motivat,
prezența în acțiunile inculpatului a intenției unice de comitere a infracțiunii de
sustragere, or, potrivit materialelor cauzei, Gordilă N. în perioade scurte de timp a
comis mai multe sustrageri cu intenții și scopuri de profit, iar unele din bunurile
sustrase și anume, obiectele din aur, el le-a depus la casa de amanet, primind în
schimb sume de bani. Infracțiunea unică reprezintă o acțiune (inacțiune) sau un
sistem de acțiuni care se califică conform dispoziției unei singure norme a legii
penale.
În cauză, Gordilă N. a fost pus sub învinuire pentru săvârșirea sustragerii pe
ascuns a bunurilor altei persoane, în proporții deosebit de mari, în perioada
octombrie - noiembrie 2014, infracțiune prevăzută de art. 186 alin.(5) Cod penal.
Astfel, instanța de fond ținând cont de prevederile art. 325 alin.(1) Cod de procedură
penală (limitele judecării cauzei), care prevede că judecarea cauzei se efectuează
numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii
formulate prin rechizitoriu, precum și de faptul că inculpatului fiindu-i adusă
învinuirea în baza art.186 alin.(5) Cod penal, atât el, cât și apărătorul său nu au
înaintat careva obiecții, instanța de judecată corect l-a condamnat pe inculpat pentru
infracțiunea incriminată. Prin urmare, argumentele recurentului că lui urmează să-i
fie recalificate acțiunile în prevederile art. 186 alin.(2) Cod penal pentru fiecare
episod de sustragere în parte sunt neîntemeiate, corect fiind apreciate de instanța de
apel ca declarative, or, această poziție fiind drept o modalitate de exercitare a
dreptului la apărare, urmărind scopul evitării răspunderii penale.
Lipsit de temei este și afirmația autorului recursului privind încetarea
procesului penal pe episoadele de sustragere de la părțile vătămate Xxxx, Xxxx,
Xxxx și Xxxx, din motivul împăcării părților, or, acțiunile inculpatului sunt calificate
în baza art. 186 alin.(5) Cod penal, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave,
circumstanță care contravine prevederilor art. 109 alin.(1) Cod penal, fiind
imposibilă în speță, aplicarea acestei norme.
În acest sens, instanța reține și cele menționate în doctrina penală, din care
rezultă că, nu poate influența faptul când la judecarea cauzei o parte vătămată ori
toate părțile vătămate au declarat că se împacă cu inculpatul, deoarece infracțiunea
săvârșită, de la bun început, nu se încadra în norma art. 109 alin.(1) CP, precum nici
nu poate fi modificată nici calificarea acțiunilor în baza altei norme penale pe
motivul că o parte vătămată s-a împăcat cu inculpatul în privința epizodului
respectiv.
Argumentele recurentului prin care se invocă că la materialele cauzei nu
13
există probe, care ar confirma că inculpatul a sustras bunurile de la părțile vătămate
Xxxx, Xxxx, precum și că ar fi comis infracțiunea de jaf, Colegiul penal îl consideră
neîntemeiat, menționând că potrivit declarațiilor părții vătămate Xxxx rezultă că, la
data de 23.10.2014 dimineața ea împreună cu soțul ei a plecat în or. Rîșcani, acasă nu
a rămas nimeni, iar când a revenit, ușa de la sarai era descuiată și a observat că
lipsesc banii și laptopul de model „Acer”. La fel, inculpatul Cozma Gh. referitor la
furtul comis din gospodăria cet. Xxxx a explicat că el împreună cu Gordilă N. au
săvârșit infracțiunea dată, victima fiind o rudă de a sa și era convins că la domiciliu
acesteia pot fi bani, el cunoștea locuința, fiind anterior în ospeție. El primul a intrat
în gospodăria părții vătămate, iar Gordilă N. a rămas în drum la pândă. Ulterior,
fiind convins că locatarii lipsesc, l-a strigat pe Gordilă N., care s-a apropiat și
împreună au sustras bunuri. Apoi, după sustragerea bunurilor materiale, au plecat
în or. Bălți, unde au jucat la aparate de noroc. Partea vătămată Xxxx a declarat că la
data de 12.11.2011 întorcându-se la domiciliu a observat că din casă i-au fost
sustrase bunuri materiale. Astfel, bănuiește că vinovat de comiterea furtului sunt
Gordilă N., Cozma D., Năcladă Gh., deoarece în seara de 11.11.2011 între el și
bănuiți a avut loc un conflict, mai mult, numai ultimii cunoșteau că partea vătămată
în seara nominalizată nu se va afla acasă, adică urma să plece la Grițco S.
Declarațiile părții vătămate Xxxx sunt confirmate prin declarațiile lui Gordilă N.
care fiind audiat în calitate de învinuit a explicat că nu a participat la săvârșirea
furtului nominalizat, laptopul părții vătămate a fost sustras de Năcladă Gh. și
Cozma D., iar el i-a ajutat pe ultimii să vândă calculatorul în mun. Bălți.
Totodată, instanța de recurs conchide că necătând la faptul că Gordilă N.
neagă participarea la comiterea furturilor părților vătămate Xxxx, Xxxx, însă prin
probele administrate și cercetate în ședința de judecată rezultă cert că inculpatul a
participat și a contribuit personal la săvârșirea infracțiunilor.
Referitor la infracțiunea de jaf, instanța de recurs ține să menționeze că însăși
inculpatul Gordilă N. fiind audiat asupra învinuirii date a relatat cu lux de
amănunte evenimentele care au avut loc, declarând că, ”a intrat în magazinul stației de
alimentare cu petrol unde a cerut să i se vândă o sticlă de bere. Casiera i-a comunicat că nu
realizează băuturi spirtoase după ora 2200 adică pe timp de noapte. Văzând că nu dorește să-i
vândă o bere, fără permisiunea vînzătoarei, a tras de ușa frigiderului, necătând că aceasta era
încuiată și în prezența acesteia, precum și mai multor persoane a luat o sticlă de bere
„Carlsberg”, pe care a servit-o. Peste câteva minute a venit paza de stat. Casiera i-a
comunicat să achite berea ca să nu-i fie întocmit dosar pentru furt, el fiind de acord, a
achitat-o. Recunoaște faptul că a luat din frigider berea fără permisunea casierului, însă
ulterior a achitat-o”. Mai mult ca atât, martorii Borș D., Bologan A., au relatat că
activează la stația de alimentare cu combustibil „Bemol” din s. Corlăteni, r-nul
Rîșcani. La data de 22.11.2013, Gordilă N. a dorit să servească o bere, însă, martorul
14
Borș D. l-a preîntâmpinat că după orele 2200, băuturi alcoolice nu se vând. Acesta nu
a dorit să asculte, s-a apropiat de frigider și a luat berea, iar ea a apăsat butonul de
alarmă. Inculpatul demonstrativ a servit berea în magazin, iar până a veni poliția a
achitat berea. Ușa frigiderului după ora 2200 se încuie, însă inculpatul a tras de ușă
încât aceasta s-a deschis.
Astfel, s-a constatat cu certitudine, că Gordilă N., forțând ușa frigiderului, a
sustras sticla de bere în mod deschis pe care a consumat-o, iar faptul că ulterior,
după ce a fost alertată paza, a achitat suma de bani pentru aceasta, nu poate fi
echivalat cu procurarea berii, sau casiera Borș D. a refuzat să-i vândă băuturi
alcoolice (berea).
În concluzie instanța de recurs reține că vinovăția inculpatului pe fiecare
capăt de învinuire a fost confirmată prin ansamblul probelor administrate, iar
argumentele invocate de inculpat atât în apel, cât și în cadrul ședințelor instanței de
apel au fost minuțios analizate și combătute conform modalității descrise în pct.10
din prezenta decizie, pentru care motiv instanța de recurs apreciază ca fiind
neîntemeiate argumentele recurentului referitoare la încadrarea greșită a acțiunilor
lui Gordilă N. în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), 186 alin.(5) și 187 alin. (1) Cod
penal.
Ce ține de argumentul că la materialele cauzei nu au fost prezentate probe
concludente care ar demonstra vinovăția lui Gordilă N., instanța specifică că
chestiunea de aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către
instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția
cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea
anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori
grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu
echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau
de achitare.
Colegiul penal consideră că în acțiunile inculpatului sunt prezente semnele
constitutive ale infracțiunilor imputate, iar nerecunoașterea vinovăției de către
inculpat în comiterea infracțiunilor date, nu poate servi temei de achitare, de vreme
ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care confirmă cu
certitudine vinovăția lui Gordilă N. în comiterea infracțiunilor nominalizate mai sus.
Totodată, instanța de recurs relevă, că recurentul critică hotărârile
judecătorești și în partea stabilirii pedepsei, invocând că instanțele incorect au
dispus aplicarea celei mai aspre pedepse. Motivele inculpatului, precum că
instanțele de fond incorect au individualizat pedeapsa și neîntemeiat nu au aplicat
altă pedepsă mai blândă, non privativă de libertate, Colegiul penal le consideră
neîntemeiate, or pedeapsa penală, potrivit art. 61 Cod penal, este o măsură de
constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care are
15
drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților, cât și a altor persoane.
În corespundere cu criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute
de art. 75 Cod penal, instanța de judecată îi stabilește persoanei recunoscute
vinovate de săvârșirea unei infracțiuni o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în
articolul corespunzător din partea specială a Codului penal și în strictă conformitate
cu dispozițiile Părții generale a acestuia.
Colegiul reține că, Gordilă Nicolae a fost condamnat în baza art. 186 alin.(2)
lit.b), c), d) Cod penal la 3 ani închisoare, în baza art. 287 alin.(1) Cod penal la 1 an
închisoare, în baza art. 152 alin.(1) Cod penal la 2 ani închisoare, în baza art. 187
alin.(1) Cod penal la 2 ani închisoare și în baza art. 186 alin.(5) Cod penal la 8 ani
închisoare, pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni fiindu-i stabilită de 14
ani închisoare.
Astfel, instanța de recurs consideră justă concluzia instanței de fond,
menținută de către cea de apel precum că scopul educativ și preventiv al pedepsei în
privința lui Gordilă N. nu poate fi atins, decât prin aplicarea pedepsei închisorii pe un
termen de 14 ani (în temeiul art. 84 alin.(1) Cod penal).
La baza acestei concluzii, instanța reține faptul că, inculpatul Gordilă N. a
comis mai multe infracțiuni, una dintre care este gravă, lipsa circumstanțelor
atenuante și agravante, persoana inculpatului sub aspectul periculozității sociale și
anume rezultând din fapta și împrejurările în care a fost comisă, precum și
atitudinea acestuia față de consecințele infracțiunilor comise.
Avînd în vedere cumulul de împrejurări, Colegiul penal conchide că,
pedeapsa aplicată inculpatului de către instanța de fond și menținută de către cea de
apel, este echitabilă și în limitele prevăzută de lege, în așa fel încît acesta să se
convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor
fapte similare, iar aplicarea unei pedepse mai blânde, poate încuraja pe viitor
săvîrșirea altor infracțiuni, astfel, decizia atacată se consideră legală și întemeiată.
La fel, urmează a fi respins și argumentul autorului precum că i-au fost
încălcate drepturile și libertățile, dreptul la un proces echitabil, inclusiv și egalitatea
tuturor în fața legii, în acest sens, Colegiul penal constată, că recurentul invocă
motivele date pur declarative și examinând materialele cauzei penale nu s-a
identificat nici o circumstanță ce ar putea fi interpretată ca o încălcare a drepturilor
și libertăților inculpatului sau o încălcare a dreptului la un proces echitabil.
Astfel, Colegiul conchide că temei legal pentru admiterea recursurilor
ordinare declarate de inculpatul Gordilă N. nu există și, potrivit legii, se impune
respingerea lor ca inadmisibile, cu menținerea hotărârii atacate.
Cu referire la recursurile avocvaților Zamfir P. și Barbă T. în
numele inculpatului Bologa Vasile.
16
Potrivit art. 427 alin. (1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
această instanță în cazurile când instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt ori faptei săvârșite i s-a dat o
încadrare juridică greșită.
Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrilor atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror
probe noi prezentate instanței de apel, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor
motivelor invocate în apel.
Conform art. 417 alin.(1) pct.7) și 8) CPP, decizia instanței de apel trebuie să
cuprindă fondul apelului, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la
respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Colegiul penal menționează că, hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic
inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu
prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica
corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită de avut în vedere că nu
numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni
generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială
apare astfel ca un viciu de procedură.
Astfel, instanța de recurs conchide că în cauza dată instanța de apel nu a
îndeplinit aceste stricte prevederi ale legii, din sensul cărora rezultă că nerespectarea
acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după
sine casarea deciziei instanței de apel.
În conformitate cu prevederile art.412 alin.(3) Cod de procedură penală,
judecarea apelului se face cu citarea părților și înmânarea copiilor de pe apel.
Conform art. 315 Cod de procedură penală, procurorul, partea vătămată,
apărătorul, inculpatul beneficiază de drepturi egale în fața instanței de judecată în ce
privește administrarea probelor, participarea la cercetarea acestora și formularea
cererilor și demersurilor.
Articolul 24 Cod de procedură penală garantează părților dreptul la un
proces contradictoriu și prevede că părțile participante la judecarea cauzei au
drepturi egale, fiind investite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru
susținerea pozițiilor lor.
Colegiul remarcă că potrivit prevederilor art. 323 alin.(2) și (3) Cod de
procedură penală, judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel se
desfășoară cu participarea părții vătămate, iar în caz de neprezentare motivată a
acesteia, instanța, consultând opiniile părților, decide judecarea cauzei sau amânarea ei în
17
funcție de faptul dacă cauza poate fi judecată în lipsa părții vătămate fără a-i leza drepturile
și interesele.
Instanța de recurs reține, că în instanța de apel partea vătămată Xxxx pe
episodul de tîlhărie, nu s-a prezentat, iar cauza a fost examinată în lipsa acestuia.
În acest sens, Colegiul penal menționează că la 21 martie 2016, potrivit
procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d.241, vol.IX), s-au prezentat procurorul,
avocații Barbă T., Tărîță A. în numele inculpaților Bologa V. și Cozma Gh. și
inculpații, însă nu s-au prezentat părțile vătămate Xxxx. și Xxxx.
Din materialele cauzei rezultă, că instanța de apel a început examinarea
cauzei în lipsa părților vătămate nominalizate, cu toate că acuzatorul de stat a
considerat posibil doar de a se expune asupra apelurilor declarate, ulterior fiind
necesară prezența acestora, iar apărarea a considerat imposibil.
Totodată, instanța verificând dacă părțile prezente au careva cereri sau
demersuri, opinia participanților la proces nu este reflectată în procesul-verbal,
după care s-a trecut la dezbaterile judiciare.
Apoi, după expunerea părților pe marginea apelurilor declarate, instanța
pune în discuție posibilitatea continuării examinării cauzei în lipsa părților
vătămate, unde inculpații Cozma Gh., Bologa V. și avocații acestora, au insistat
asupra necesității prezenței părții vătămate Xxxx cu audierea acestuia, solicitând
amânarea cauzei, iar acuzatorul de stat, referitor la audierea lui Xxxx a declarat că
ultimul la data comiterii infracțiunii era minor, astfel nefiind necesară audierea
suplimentară a lui pentru a nu-l revictimiza, prin urmare ședința de judecată fiind
amânata pentru data de 25.04.2016.
Ulterior, la data fixată, părțile vătămate nu s-au prezentat, iar părțile din
process au rămas la aceiași poziție, apărarea considerând imposibilă examinarea
cauzei, menționând că nu a participat în instanța de fond și are întrebări față de
partea vătămată Xxxx. Instanța ascultând opiniile participanților la proces, a
considerat posibil continuarea examinării cauzei în lipsa părților vătămate Xxxx. și
Xxxx., din motiv că a întreprins toate măsurile necesare în vederea citării acestora,
ultimii neaflându-se la domiciliu, însă anterior au recepționat citațiile dar nu s-au
prezentat. Totodată, a indicat că părțile vătămate au fost audiați în instanța de fond,
iar inculpații au avut posibilitatea de a le adresa întrebări lor.
Prin urmare, Colegiul conchide că prin ignorarea solicitărilor părții apărării și
anume a avocatului Barbă T. care apără interesele inculpatului Bologa V. - privind
imposibilitatea examinării cauzei în lipsa părții vătămate Xxxx, de către instanța de
apel a fost încălcat principiul contradictorialității și dreptul inculpatului la apărare,
avocatul ca parte în proces, fiind lipsit de posibilitatea de a-l apăra pe inculpat prin
declarațiile părții vătămate Xxxx., care în viziunea apărătorului are o importanță
decisivă pentru justa soluționare a cauzei penale și încadrarea corectă a cauzei.
18
Mai mult ca atât, în ședința instanței de apel au fost verificate probele
examinate în instanța de fond pe învinuirea adusă inculpaților Bologa V. și Cozma
Gh. în baza art. 188 alin.(2) lit.b),e),f) Cod penal, precum și declarațiile martorilor
acuzării Guznac V., Costiceanu V., care de fapt îl dezvinovățesc pe Bologa V. însă,
Colegiul constată că, necătând la faptul că instanța de apel le-a reflectat în decizia
recurată, aceasta nu s-a pronunțat asupra lor în nici un mod, fără a le da vre-o
apreciere, menționând doar „că probele puse la baza sentinței de condamnare corespund
cerințelor legale, pe care instanța le-a apreciat obiectiv”.
De asemenea, instanța reține că potrivit cererilor de apel declarate de
inculpatul Bologa V. și avocatul Prodan S. în numele lui Cozma Gh. (f.d.169-172,
vol<), criticându-se legalitatea și temeinicia sentinței, se invocă următoarele motive:
“ – partea vătămată Xxxx a declarat că o persoană necunoscută, cu barbă i-a sărit în
spate și la imobilizat, doborându-l jos, a doua persoană sa apropiat mai târziu, ambele
aplicându-i lovituri. Persoana care a sărit în spate l-a căutat prin buzunar și i-a sustras
telefonul. Când se afla jos a găsit sub dânsul un obiect cu mâner, cu care i-a lovit pe cei doi.
Persoanele care l-au atacat nu aveau cuțit sau alt obiect tăios, nu l-au atacat cu cuțit;
- nici o probă nu indică la faptul că inculpații au acționat prin înțelegere
prealabilă, că au avut scopul de a întreprinde un atac tîlhăresc, periculos pentru viață,
pentru a sustrage în folosul ambilor careva bunuri;
- toate probele cercetate indică la faptul că Cozma Gh. în timpul bătăii a sustras
telefonul părții vătămate, iar Bologa V. a aflat despre acest fapt doar după ce a ajuns în
automobil. Cozma Gh. nu a împărțit bunul sustras cu Bologa V., nu i-a dat acestuia în
folosință, iar telefonul a fost ridicat de la Cozma Gh. Cele menționate exclude înțelegerea
prealabilă a inculpaților;
- partea vătămată în ședința de judecată a declarat că el a simțit cum era
percheziționat de unul din băieți și a înțeles că era o sustragere de bunuri și el (Xxxx) a spus
că dă totul singur. Astfel, fiind în situația unei sustrageri când victima predă benevol toate
bunurile sale, care a fost motivul ca Bologa V. să sustragă careva bunuri, sau să ceară ca
acestea să-i fie transmise;
- aprecierea incorectă a probelor cercetate în timpul examinării cauzei penale;
- calificarea greșită a acțiunilor inculpaților;
- lipsa elementelor componenței de infracțiune imputată lui Bologa V., or, acțiunile
acestuia posibil urmau a fi calificate ca un act de huliganism.”
Lecturînd decizia contestată Colegiul penal constată că, asupra acestor motive
invocate în apelurile declarate, instanța de apel nu numai că nu s-a pronunțat, dar
nici nu le-a reflectat în decizia sa.
Instanța de recurs consideră, că o astfel de abordare a problemei de drept în
cauza dată nu poate fi susținută pe motiv, că de fapt la unele argumente invocate de
inculpatul Bologa V. și avocatul Prodan S. în numele lui Cozma Gh. în apeluri, nu s-
19
a dat un răspuns argumentat, fiind expus printr-o singură frază de ordin general, iar
altele au fost ignorate în totalitate nefiind redate în textul deciziei.
Astfel, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, a
susținut poziția instanței de fond în ce privește aprecierea probelor, acceptând niște
concluzii de ordin general, cu privire la conținutul declarațiilor părții vătămate Xxxx
și a martorilor Guznac V., Costiceanu V., fără a le da o apreciere prin prisma art. 101
alin. (1) Cod de procedură penală. Discordanța între cele reținute de instanță și
conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept
consecință pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate.
Colegiul specifică că instanța de apel fiind sesizată prin apeluri de către
inculpat și apărare, urma să analizeze, să aprecieze și să verifice fiecare probă
aparte, să dezvăluie fiecare concluzie de acceptare sau respingere a probei, fapt ce
pe caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a probelor
și circumstanțelor cauzei penale. În cadrul examinării apelurilor declarate, instanța
de apel nu a înlăturat contradicțiile dintre declarațiile date de partea vătămată Xxxx
și cele depuse de inculpați, nu a clarificat multe circumstanțe și împrejurări cum ar
fi: dacă a avut loc aplicarea cuțitului din partea inculpaților și cine din ei l-a aplicat,
dacă corespunde fapta constatată prin rechizitoriu și prin hotărârile instanțelor
judecătorești cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților.
În cazul dat, instanța de apel urma să se pronunțe asupra fiecărui argument
menționat în cerererile de apel, în baza evaluării proprii, juste, a probelor
administrate în cursul urmăririi penale, a celor readministrate în condiții de
oralitate, nemijlocire și contradictorialitate la etapa cercetării judecătorești și a celor
administrate, cu respectarea dreptului la apărare al părților, în această fază
procesuală, și ca urmare să rețină corect starea de fapt, vinovăția inculpaților și
încadrarea juridică a faptelor comise de către aceștia.
Colegiul penal conchide că, instanța de apel la judecarea cauzei nu a acordat
deplină eficiență prevederilor art. art.414 alin.(5), 417 alin. (1) pct.7) și 8) Cod de
procedură penală, ceea ce echivalează cu erori judiciare, ce s-au soldat cu o hotărâre
neîntemeiată și nemotivată. Erorile judiciare menționate nu pot fi corectate de
instanța de recurs, deoarece țin de desfășurarea legală a procedurii de judecată în
instanța de apel.
În asemenea condiții, Colegiul penal, constatând temeiurile prevăzute de art.
427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, consideră că decizia instanței de
apel urmează a fi casată, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
Totodată, în prezenta cauză penală a fost condamnat și Cozma Gheorghe,
care nu a contestat decizia instanței de apel, dar ținând cont de faptul că încălcările
stabilite se răsfrâng și asupra acestuia precum și de prevederile art. 426 Cod de
20
procedură penală, Colegiul lărgit conchide că prin extindere decizia recurată
urmează a fi casată și în privința acestuia.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile
art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele
acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile
Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de apelanți în apeluri și
ținând cont de motivele casării deciziei atacate să pronunțe o hotărîre legală și
întemeiată.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) și 2) lit.c) Cod
de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de inculpatul
Gordilă Nicolae.
Admite recursurile ordinare declarate de avocații Zamfir Pavel și Barbă
Tudor în numele inculpatului Bologa Vasile, casează parțial decizia Colegiului penal
al Curții de Apel Bălți din 07 octombrie 2016, în cauza penală în privința lui Bologa
Vasile și, prin extindere în privința lui Cozma Gheorghe, în partea condamnării
acestora în baza art. 188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal și aplicării pedepsei definitive
prevăzute de art. 84 alin.(1), (4) Cod penal și dispune rejudecarea cauzei de către
aceeași instanță, în alt complet de judecată.
Celelalte dispoziții ale hotărârii atacate se mențin.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac în partea dispunerii rejudecării
cauzei, în rest, este irevocabilă, pronunțată integral la 04 mai 2017.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Constantin Alerguș
Vladimir Timofti
Nadejda Toma
Petru Moraru
21