1ra-226/2017 — art.201/1 alin.1 CP

1ra-226/2017 — art.201/1 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra- 226/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

22 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Petru Ursache,

Judecători: Nadejda Toma și Vladimir Timofti,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

către inculpat, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 06 octombrie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Petcu Ghenadie xxx, născut la xx.xx.xx,

originar din s. xxx, r-nul xxx, domiciliat

în or. xxx, str. xxx, xx, ap.xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.03.2015 – 27.04.2016;

Instanța de apel: 23.05.2016 – 06.10.2016;

Instanța de recurs: 09.12.2016 – 22.02.2017.

A C O N S T A T A T:

Petcu Ghenadie xxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 201/1

alin. (1) Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei, stabilindu-i inculpatului un termen de probațiune de 2 ani, fiind

obligat ca în termenul de probațiune stabilit, să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului care exercită controlul asupra comportării celui

condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

1

S-a dispus încasarea de la Petcu Ghenadie în beneficiul lui xxx prejudiciul

moral cauzat în sumă de 10000 lei.

Ghenadie, la data de 16.12.2014, în jurul orei 13:00 min., aflându-se pe adresa

mun. xxx, str. xxx xxx, ap. 45, i-a aplicat fiicei sale, xxx multiple lovituri pe

suprafața corpului, astfel provocându-i conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 26/D din 28.01.2015 - vătămare ușoară.

sentinței atacate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care să fie achitat.

În motivarea apelului înaintat, Petcu Ghenadie a indicat:

- instanța de fond nu a dat apreciere declarațiilor inculpatului, care a

explicat că la data de 16 decembrie 2014 a depus o cerere și o explicație la

poliția de sector, în care a indicat că a fost sunat în aceeași zi de către fiica sa

xxx, care e cerut să aibă cu el o întâlnire. Scopul întâlnirii cerute nu a fost clar.

El nu a dorit această întâlnire, dar xxx a insistat și l-a întrebat dacă acesta este

acasă, pentru a putea să vină să ia niște haine.

A indicat că este în conflict cu fosta soție Petcu Natalia, deoarece anterior,

cu patru zile înainte de incident s-a prezentat în apartament împreună cu doi

colaboratori ai poliției, cu care a încercat să-l scoată din casă pe Petcu

Ghenadie, în mod forțat. Petcu Natalia a depus mai multe cereri de chemare în

judecată împotriva lui Petcu Ghenadie. Aceasta a mai depus și o plângere

privind pornirea urmăririi penale împotriva lui Petcu Ghenadie. Astfel,

consideră că atât Petcu Natalia, cât și fiica xxx sunt orientate negativ,

tendențios față de Petcu Ghenadie, considerente din care declarațiile acestora

urmau a fi apreciate critic.

Consideră, că xxx, nu poate da declarații veridice, deoarece are calitate de

reclamant pe o cauză civilă, prin care cere să-i fie admis accesul în imobilul de

pe str. xxx, xx, ap.xx, astfel ea are un litigiu patrimonial cu tatăl ei.

Plângerea a fost depusă foarte târziu, fapt care confirmă că aceasta nu s-a

resimțit în calitate de victimă și în niciun caz nu s-a aflat sub presiunea unei

situații caracteristice și specifice unei victime.

Medicul legist a confirmat că toate concluziile formulate sunt doar pe

baza fișei medicale, xxx nu a fost diagnosticată la careva aparate și este foarte

puțin probabil ca aceasta să fi avut un asemenea comportament, precum fuga

din apartament dacă ar fi suferit leziunile invocate.

2

Totodată, apelantul consideră că de către prima instanță au fost ignorate

și declarațiile fiicei xxx, care a confirmat că Petcu Ghenadie nu a avut niciodată

ieșiri agresive, iar sora și mama au în fapt interese personale de a se răfui cu

tatăl Petcu Ghenadie. Vecinul Grigore Levente a declarat că în momentul

țipătului, Petcu Ghenadie se afla în fața sa, deci țipătul nu a avut nicio legătură

cu vreo lovitură, fiind evident simulat. În plus, inculpatul accentuează că

relațiile dintre el și xxx nu sunt relații de familie, chiar dacă biologic este tată

și fiică.

octombrie 2016, apelul declarat de către inculpat a fost respins ca nefondat cu

menținerea hotărârii atacate fără modificări.

instanță corect a stabilit corect starea de fapt și de drept ce corespunde

probelor din dosar, care au fost apreciate corect, instanța de fond încadrând

just acțiunile inculpatului Petcu Ghenadie în baza dispozițiilor art. 201/1 alin.

(1) Cod penal - violența în familie, adică acțiunile intenționate manifestate

fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al

familiei, care a provocat suferință fizică, soldată cu vătămarea ușoară a

integrității corporale.

Deși inculpatul nu a recunoscut vina în cele incriminate, vinovăția lui în

comiterea infracțiunii, în opinia instanței de apel, se confirmă prin

următoarele probe administrate și cercetate de către instanța de fond, și

cercetate suplimentar si verificate în ședința instanței de apel si anume prin:

- declarațiile părții vătămate xxx depuse în prima instanță și în instanța

de apel, care a relatat că susține integral declarațiile date în cadrul urmăririi

penale și în prima instanță (f.d. 208-210);

- declarațiile martorului Moraru - Seredenco Svetlana, depuse în ședința

instanței de fond, verificate prin citire în ședința instanței de apel (f.d. 214);

- declarațiile martorului Levinte Gheorghe, depuse în ședința instanței de

fond, verificate prin citire în ședința instanței de apel (f.d. 211);

- declarațiile martorului Petcu Natalia, depuse în ședința instanței de

fond, verificate prin citire în ședința instanței de apel (f.d. 212-213);

- declarațiile martorului Balan Aliona, depuse în ședința instanței de fond,

verificate prin citire în ședința instanței de apel (f.d. 222);

- declarațiile expertului Ciorba Constantin, depuse în ședința instanței de

fond, verificate prin citire în ședința instanței de apel (f.d. 221);

3

- declarațiile martorului Petcu Iuliana, depuse în ședința instanței de

fond, verificate prin citire în ședința instanței de apel (f.d. 219-220);

- raportul de constatare medico-legală nr. 3356/D din 31.12.2013 (f.d.

48);

- raportul de expertiză medico-legală nr.26/D din data de 28.01.2015

(f.d.59);

- raportul de evaluare psihologică realizat de specialistul psiholog din

cadrul Centrului de criză Clivadă Alexandru (f.d. 171);

- procesul-verbal de confruntare din 30.01.2015, efectuat între partea

vătămată - xxx și bănuitul Petcu Ghenadie (f.d.79-80).

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Petcu Ghenadie

privind nevinovăția sa în comiterea infracțiunii incriminate, deoarece acestea

sunt combătute prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile si

veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile părții

vătămate, a martorilor nominalizați supra și probele scrise cercetate în

ședința de judecată în prima instanță și în instanța de apel, probe care

coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii de violență în familie.

Nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel a apreciat-o ca o

metodă de apărare și un drept de a nu se autoincrimina garantat de art. 66

Cod de procedură penală și art. 6 CEDO.

În opinia instanței de apel, declarațiile inculpatului Petcu Ghenadie

precum că el nu a aplicat violență fizică față de fiica sa, Petcu Daniela, sunt

combătute prin circumstanțele stabilite cu certitudine în ședința de judecată,

și anume prin declarațiile părții vătămate xxx și raportul de expertiză medico-

legală nr.26/D din data de 28.01.2015, care demonstrează existența laturii

obiective a infracțiunii, manifestată prin fapta prejudiciabilă - aplicarea a

multiple lovituri pe suprafața corpului părții vătămate și legătura cauzală cu

consecințele prejudiciabile - cauzarea vătămărilor ușoare a sănătății.

Declarațiile părții vătămate fiind confirmate și prin: declarațiile

martorului Seredenco Svetlana, care a indicat că „din spusele lui xxx, a aflat că

a fost bătută de tatăl ei, xxx avea vânătăi și i-a spus că a fost lovită cu fierul de

călcat"; declarațiile martorului Petcu Natalia, care a menționat: „când venea la

Chișinău, inculpatul se manifesta foarte agresiv față de fiica mai xxx ... xxx i-a

spus că a fost martor la mai multe mesaje și convorbiri telefonice pe care le

avea Petcu Ghenadie cu persoane de gen feminin și inculpatul își manifesta

nemulțumirea în acest fel ... în decembrie 2013 a impus-o să-i facă plăcinte, nu

4

i-a făcut și a bătut-o .... tatăl său a lovit-o după cap, apoi a simțit lovituri la ochi

și la picior .... xxx avea ochiul vânăt și avea vânătăi pe picior..."; declarațiile

martorului Balan Aliona, care a indicat că „Pe xxx o cunoaște, a stat cu ea la

spital. În relații de rudenie nu se află cu nici unul din ei. La data de 16.12.2014

era internată la spitalul de urgență în secția traumatologie. Se afla în secția de

internare, stătea cu copilul ei când xxx i-a atras atenția, deoarece mama xxx

plângea deasupra ei că aceasta era inconștientă. A doua oară a văzut-o în

coridor, după care au fost internate în același salon ambele. xxx la ochiul drept

avea o vânătaie și pe obraz la fel avea o echimoză vânătă și ochiul era un pic

umflat. Pe picior la fel a văzut că xxx avea echimoze. xxx mereu plângea și

spunea că se teme pentru mama și sora sa, ca tatăl său să nu le facă ceva. Din

spusele ei, tatăl ei a bătut-o și că el a adus-o în așa stare. xxx dorea să scrie

plângere la poliție pentru ca tatăl ei să fie atras la răspundere pentru ce i-a

făcut ei. A ajutat-o pe xxx să întocmească proiectul de plângere, i-a dictat

Danielei ce să scrie. Când îi dicta xxx cum să scrie plângerea, acesta își nota

într-un carnet micuț. Din spusele xxx a înțeles că toată familia sa era

maltratată de tatăl ei, care era foarte violent și agresiv".

Versiunea inculpatului precum că el este pătimit, instanța de apel a

considerat-o ca fiind lipsită de suport factologic, afirmația precum că există o

schemă bine pusă la cale de către Petcu Natalia în interes material și în scop

de a-l deposeda de apartament prin trimiterea lui în închisoare pe nedrept. În

acest context, instanța de fond a menționat just că acest argument nu poate fi

reținut, deoarece toate litigiile patrimoniale existente între soții Petcu sunt

intentate anume de către Petcu Ghenadie, și nu de către alt membru al familiei

soție sau fiică.

Instanța de apel a conchis că, sunt declarative afirmațiile inculpatului

precum că vătămările constatate la xxx nu sunt adevărate, că au fost făcute

artificial în salonul unde activează Petcu Natalia, deoarece: conform raportului

de constatare medico-legală nr. 3356/D din 31.12.2013 (f.d.48), se confirmă

cu certitudine că în rezultatul loviturilor primite de la tatăl ei la domiciliu pe

data de 16.12.2014, lui xxx i-au fost cauzate traumă cranio-cerebrală închisă

manifestată prin comoție cerebrală, echimoze pe față și coapsa dreaptă, care

au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte a unui obiect

contondent dur care a condiționat o dereglare de scurtă durată și în baza

acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare corporală ușoară; raportul

de expertiză medico-legală nr.26/D din data de 28.01.2015(f.d.59) confirmă

cu certitudine că lui Petcu Daniela i-au fost cauzate traumă cranio-cerebrală

5

închisă manifestată prin comoție cerebrală, echimoze pe față și coapsa

dreaptă, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte a unui

obiect contondent dur care a condiționat o dereglare de scurtă durată și în

baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare corporală ușoară.

Totodată a fost exclusă posibilitatea producerii leziunilor corporale constatate

în rezultatul căderii sau prin automutilare; prin documentele medicale care

confirmă faptul că partea vătămată a fost internată în instituție medicală

pentru tratament staționar și a urmat tratamentul cuvenit; prin procesul-

verbal de confruntare din 30.01.2015, efectuat între partea vătămată - xxx și

bănuitul Petcu Ghenadie (f.d.79-80), conform căruia pătimita afirmă cu

certitudine că a fost maltratată, lovită de tatăl său la data de 16.12.2014 în

apartamentul unde locuiesc.

Instanța de apel a conchis că nu poate fi reținut argumentul inculpatului

precum că comiterea infracțiunii de violență în familie nu poate fi imputată

acestuia, deoarece partea vătămată xxx nu era membru al familiei

inculpatului. În acest sens, instanța a menționat, că între inculpat și parte

vătămată există legătură de filiație, care semnifică legătură de rudenie de

gradul I și reprezintă o relație indisolubilă și perpetuă, care nu încetează dat

fiind faptul că părintele și copilul la acel moment locuiau temporar separat

deoarece era nevoită să plece temporar din apartamentul comun datorită

comportamentului agresiv al tatălui față de fiică.

În opinia instanței de apel, prima instanță just a apreciat critic

declarațiile martorului minor Petcu Iuliana, deoarece în ședința de judecată a

declarat că de fapt nu a văzut ce s-a întâmplat între tatăl ei si sora Daniela dar

a declarat că cunoaște cele relatate în ședință din spusele tatălui său și din

discuțiile telefonice ale tatălui său, Petcu Ghenadie.

Instanța de apel a evidențiat, că caracterul agresiv al inculpatului Petcu

Ghenadie a fost confirmat și în ședințele de judecată, atât prin declarațiile

peroanelor audiate, xxx, Petcu Natalia, Seredenco Svetlana, cât și prin

circumstanțele obiectiv stabilite. Caracterul agresiv al inculpatului fiind

confirmat și prin comportamentul inculpatului în ședința de judecată a

instanței de fond, care manifestându-se obraznic care a generat repetate

atenționări din partea instanței, iar declarațiile sale le-a făcut cu luare în de

râdere a persoanelor care l-au contrazis cu utilizarea unor aprecieri nedemne

în adresa lor.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul apărării precum că urmează

să fie recunoscută nulitatea unor acte procedurale, deoarece toate actele de

6

procedură i-au fost aduse la cunoștință inculpatului, fiindu-i explicate

drepturile și obligațiile, însă, necăutând la aceasta, inculpatul nu a contestat

careva acte procedurale, invocând nulitatea abia în ședința instanței de apel,

fără a aduce vreun argument probant în sprijinul afirmațiilor sale, motiv

pentru care instanța le-a respins ca fiind declarative si neîntemeiate.

Din considerentele menționate mai sus, instanța de apel a conchis că sunt

neîntemeiate solicitările inculpatului de pronunțare a unei sentințe de

achitare în privința sa, deoarece vinovăția lui Petcu Ghenadie în comiterea

infracțiunii de violență în familie a fost demonstrată.

Cu referire la stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului de

către prima instanță, în opinia instanței de apel aceasta a fost individualizată

conform prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținându-se cont de circumstanțele

cauzei în acest sens.

de apel a declarat recurs ordinar inculpatul, solicitând casarea deciziei

instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel,

invocând drept temei de recurs prevederile art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală.

În motivarea recursului inculpatul invocă:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra faptului dacă inculpatul și

partea vătămată erau sau nu membri de familie;

Potrivit conținutului recursului, recurentul critică modalitatea de

apreciere a probelor, înfăptuită de către instanța de apel.

Menționează că, instanța nu s-a pronunțat asupra cererii sale privind

reluarea cercetării judecătorești pentru a-i oferi posibilitatea să prezinte

probe noi din care reiese că de fapt conflictul e înscenat.

declarat, solicitând declararea inadmisibilității acestuia ca fiind vădit

neîntemeiat, deoarece consideră că recurentul critică modalitatea de

apreciere a probelor.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

7

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Colegiul penal consideră că criticile aduse de recurent în baza art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume: instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sunt identice cu argumentele

invocate în apelul declarat, acestea au constituit obiect de discuții în instanța

de apel, asupra lor instanța de apel s-a expus detaliat și motivat, așa cum este

indicat în pct. 5 al prezentei decizii, motivare pe care instanța de recurs și-o

însușește și repetarea căreia nu o consideră necesară.

Colegiul penal constată, că prima instanță, conform prevederilor art. 314

Cod de procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate

aspectele probele prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ce

au format convingerea instanței de a-l condamna pe Petcu Ghenadie deoarece

acțiunile lui întrunesc elementele infracțiunii incriminate.

Instanța de apel la rândul său, examinând cauza, a respectat prevederile

art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile

declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

8

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul penal atestă că instanța de apel la pronunțarea deciziei s-a

condus de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, dând apreciere

probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, ajungând la concluzia corectă, că este întemeiată soluția

primei instanțe, privind condamnarea lui Petcu Ghenadie în baza art. 201/1

alin. (1) Cod penal.

Cu referire la motivele recursului privind aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în baza probelor din dosar, Colegiul penal

menționează, că aceasta este o competență și prerogativă legală a instanțelor

de fond și care nu constituie un temei de drept prevăzut în art. 427 Cod de

procedură penală, de aceea invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar

este lipsită de suport legal.

Colegiul penal consideră, că nu poate fi reținut nici argumentul

recurentului, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cererii inculpatului

din ultimul cuvânt anexat în scris la materialele cauzei penale, privind

reluarea cercetării judecătorești pentru a prezenta probe suplimentare prin

care se confirmă existența unei situații analogice în privința martorului Balan

Aliona, însă instanța nu s-a pronunțat pe marginea cererii în cauză și a

pronunțat decizia, deoarece potrivit prevederilor art. 383 alin. (1) Cod de

procedură penală, dacă în cursul deliberării instanța constată că o anumită

circumstanță necesită concretizare pentru justa soluționare a cauzei, instanța

poate relua cercetarea judecătorească prin încheiere motivată.

Astfel, Colegiul penal menționează că, potrivit sensului legii, instanța de

judecată nu este obligată să reia cercetarea judecătorească, însă poate să o

reia, dacă în cursul deliberării constată, că o anumită circumstanță necesită

concretizare pentru justa soluționare a cauzei. În speță, instanța de apel în

urma deliberărilor a pronunțat decizia.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile

invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de

drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este

legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind

vădit neîntemeiat.

9

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Petcu

Ghenadie xxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

06 octombrie 2016, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 martie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecători Nadejda Toma

Vladimir Timofti

10