1ra-701/2016 — Art.42, art. 361 alin.2 lit. b, c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art.42, art. 361 alin.2 lit. b, c CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-701/2016 — Art.42, art. 361 alin.2 lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-701/2016
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
14 iunie 2016 mun. Chișinău
Colegiul lărgit în următoarea componență:
Președinte: Ursache Petru
Judecători:Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie, Timofti Vladimir și Moraru Petru
judecînd, fără citarea părților recursul ordinar, declarat de inculpatul
Ianghe Eduard Alexandru și avocatul acestuia, Nani Ana, prin care se solicită
casarea sentinței Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 22 mai 2015 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2015, în
cauza penală în privința lui
Ianghe Eduard Alexandru, născut la
22.10.1987, originar și domiciliat în mun.
Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, 3, ap. 133.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 20.11.2014 – 22.05.2015;
Instanța de apel: 07.07.2015 – 30.10.2015;
Instanța de recurs: 15.02.2016 –14.06.2016.
A C O N S T A T A T:
Prin sentinta Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 22 mai 2015,
Ianghe Eduard Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.
42, art. 361 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare.
În conformitate cu art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat
pedeapsa aplicată lui Ianghe Eduard, fixîndu-i un termen de probă de 3 (trei)
ani, dacă în termenul de probă el nu va săvârși o nouă infracțiune și prin
comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a
acordat, cu obligarea de a nu-și schimba domiciliul fără acordul organului de
control a executării pedepsei.
Măsura preventivă aplicată în privința lui Ianghe Eduard Alexandru,
obligarea de a nu părăsi localitatea, de menținut până la intrarea sentinței în
vigoare.
Pentru a pronunța sentința, instanța a stabilit, că în anul 2011, data și
1
ora nu a fost stabilită, Ianghe Eduard, acționînd cu scopul obținerii ilegale a
unui document de importanță deosebită și anume a diplomei de licență și a
suplimentului la diplomă, prin înțelegere prealabilă cu persoană necunoscută
organului de urmărire penală numită ”Andrei”, i-a transmis acestuia datele
personale din buletinul său de identitate seria A nr. 01076240, contribuind
astfel la falsificarea documentului oficial - blancheta diplomei de licență seria
AL II nr. 000019421 și nr. de înregistrare 511442324455 și a suplimentului la
diploma seria AL II nr. 000019421, eliberată de Universitatea de Stat din
Moldova la 24 noiembrie 2011 pe numele acestuia.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Ianghe Eduard a săvîrșit
infracțiunea prevăzută de art. 42, 361 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, adică
participație la confecționarea unui document oficial fals, care acordă drepturi și
eliberează de obligații, acțiuni săvîrșite de mai multe persoane și referitor la un
document de importanță deosebită.
Nefiind de acord cu sentința nominalizată a declarat apel avocatul
Nani Ana în interesele inculpatului Ianghe Eduard, solicitînd casarea sentinței
și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie achitat.
În motivarea apelului a invocat următoarele argumente:
- cu referire la învinuirea adusă, că Ianghe Eduard a comunicat organului
de urmărire penală cît și instanței de judecată că ”nu s-a adresat la nici o
persoană terță care să-i perfecteze careva diplomă precum că a finisat USM...Pe
Gori Denis și pe ”Andrei” persoană necunoscută organului de urmărire penală
nu-i cunoaște”;
- conform probelor existente, consideră că pe deplin se demonstrează că
Ianghe Eduard nu a săvîrșit infracțiunea imputată;
- învinuirea adusă lui Ianghe Eduard, se bazează numai pe presupunerea
că anume acesta ar fi comandat diploma de licență și suplimentul la aceasta;
- unicul martor existent pe această cauză, nu a putut comunica instanței
de judecată dacă Ianghe Eduard a fost acela care a comandat diploma, sau o
altă persoană;
- Gori Denis a comunicat că o persoană pe nume ”Andrei” i-a transmis
buletinul de identitate a lui Ianghe Eduard, însă în instanța de judecată și pe
parcursul urmăririi penale nu a putut fi stabilit: cum a ajuns acest buletin de
identitate la Andrei; dacă lui Andrei, Ianghe E. i-a transmis copia buletinului de
identitate și dacă Ianghe E. a fost acela care a dat comandă de diplomă și
suplimentul la aceasta;
- consideră, că odată ce persoana pe nume ”Andrei” nu a putut fi
identificată pentru a clarifica toate aceste circumstanțe, atunci și declarațiile lui
Gori Denis nu pot fi luate ca probă care să confirme vinovăția inculpatului
Ianghe Eduard;
2
- instanța de judecată, în sentința de condamnare nu a indicat în ce
calitate a acționat Ianghe Eduard la săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 361
Cod penal, autor, organizator, instigator sau complice. Or, nici nu a putut fi
stabilită calitatea lui Ianghe Eduard, deoarece acesta nici nu a participat la
săvîrșirea infracțiunii nominalizate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30
octombrie 2015, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Nani
Ana în interesele inculpatului Ianghe Eduard, fiind menținută sentința fără
modificări.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că la baza
sentinței de condamnare, au fost puse următoarele probe, verificate și în
ședința instanței de apel:
- declarațiile martorului Gori Denis, care a declarat că a fost cercetat
penal în comiterea infracțiunii de falsificare a diplomei, diploma era pe numele
lui Ianghe. Comanda a primit-o de la Andrei. A primit copia buletinului de
identitate și informațiile pentru diplomă. Diploma trebuia perfectată pentru
altă persoană, nu pentru Andrei. Nu a întrebat cine a dat comanda de diplomă,
i-a comunicat a cui este copia buletinului de identitate. Domnul Andrei i-a
transmis copia buletinului de identitate și i-a comunicat ca să perfecteze
diploma și în așa mod a înțeles pentru cine urmează să perfecteze diploma;
- procesul-verbal de percheziție din 15 septembrie 2011 la domiciliul cet.
Jechiu Feodosii, amplasat pe bd. Dacia,40/2, ap. 16, unde au fost depistate
corpurile delicte: o diplomă de licență nr. de înregistrare 511442324455 pe
numele cet. Ianghe Eduard, un supliment la diploma seria AL II nr. 000019421
pe numele cet. Ianghe Eduard pe 9 pagini ( f. d. 32 Vol. I);
- raportul de expertiză nr. 8713 din 27 octombrie 2014, conform căruia
manuscrisul plasat pe verso filei cu copia buletinului de identitate a cet. Ianghe
Eduard, probabil a fost executat de către Gori Denis ( f. d. 174-176 Vol. I);
- adeverința eliberată de către Prorectorul pentru activitate didactică,
potrivit căreia, cet. Ianghe Eduard a fost înmatriculat la Universitatea de stat
din Moldova, prin ordinul nr. 322-st din 10.08.2005, la Facultatea Istorie și
Psihologie, domeniul de formare profesională „322 Psihologie", specialitatea
„322.1 Psihologie" în bază de contract cu plată, învățământ cu frecvență la zi. În
anul 2007, prin ordinul nr. 450-st din 08.10.2007 fiind exmatriculat din anul 2,
pentru restanțe academice. Prin ordinul nr. 478-st din 04.12.2007, dl. Ianghe
Eduard a fost restabilit în anul 2. Prin ordinul nr. 464-st din 18.11.2008, fiind
exmatriculat din anul 2, pentru restanțe academice și lipse nemotivate ( f. d. 44
Vol. I);
3
Instanța de apel a conchis, că probele expuse supra, confirmă că atît
diploma falsificată, cît și suplimentul la ea, au fost executate de către Gori Denis
și sunt pe numele inculpatului Ianghe Eduard.
Instanța de apel a reținut că din declarațiile lui Gori Denis, rezultă că el a
efectuat actele falsificate în baza buletinului de identitate ale lui Ianghe Eduard.
Faptul că Ianghe Eduard nu recunoaște transmiterea buletinului său de
identitate pentru a fi efectuată diploma falsificată și suplimentul la aceasta, nu
egalează cu lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii imputate în acțiunile
lui.
Instanța de apel a considerat că versiunea inculpatului este una
inventată, în scop de apărare și evitare a răspunderii meritate, avînd în vedere
că doar o singură persoană putea să fie cointeresată în deținerea unui astfel de
document, pe care el nu l-a putut obține în mod legal.
Astfel, instanța de apel a conchis că nu sunt temeiuri pentru achitarea
inculpatului Ianghe Eduard în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, 361
alin. (2) lit. b), c) Cod penal.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 29.12.2015 inculpatul
Ianghe Eduard Alexandru și avocatul acestuia Nani Ana declară recurs ordinar,
solicitînd casarea deciziei instanței de apel cu rejudecare cauzei și pronunțarea
unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
inculpatul să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat.
În motivarea recursului ordinar declarat, inculpatul și avocatul său,
invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, drept
temei pentru declararea recursului, că instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel, a indicat următoarele argumente:
- concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot
fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi
înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea
bănuitului, învinuitului, inculpatului;
- judecătorul nu trebuie să fie predispus să accepte concluziile date de
organul de urmărire penală în defavoarea inculpatului sau să înceapă o
judecată de la ideea preconcepută că acesta a comis o infracțiune ce constituie
obiectul învinuirii. Sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine
procurorului;
- nu sunt probe, care ar demonstra vinovăția lui Ianghe Eduard în
comiterea infracțiunii imputate, iar instanța de judecată urma să aprecieze
probele din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității
ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor;
4
- consideră că din probele existente la materialele cauzei penale, pe
deplin se demonstrează faptul că Ianghe Eduard nu a săvîrșit infracțiunea
imputată;
- învinuirea adusă inculpatului Ianghe Eduard se bazează numai pe
presupunerea că anume acesta ar fi comandat diploma de licență și
suplimentul la aceasta;
- consideră că declarațiile martorului Gori Denis nu demonstrează
faptele imputate, acesta comunicînd că ,,o persoană pe nume Andrei i-a
transmis copia buletinului de identitate cu datele lui Ianghe Eduard” și a
comunicat că există o comandă a unei diplome pe această persoană.”;
- menționează că Ianghe Eduard este încadrat în cîmpul muncii și nu a
avut necesitate să obțină această diplomă, deoarece activează în alt domeniu
decît cea pentru care era perfectată diploma falsă de studii.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de
procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra
recursului declarat, solicitînd declararea inadmisibilității acestuia.
Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele cauzei Colegiul
penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din
următoarele considerente.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd
recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii
atacate.
Instanța de recurs ordinar verifică legalitatea hotărîrilor atacate în
limitele motivelor invocate de recurent în baza temeiurilor prevăzute de art.
427 Cod de procedură penală.
Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul
normei vizate.
Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante,
erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept
material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect
legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost
constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală
instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii
atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor
din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.
Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că
instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
5
Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia
instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus,
după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării
soluției date.
În recursul declarat inculpatul Ianghe Eduard Alexandru și avocatul
acestuia, Nani Ana invocă drept temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală, că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel …”, Colegiul lărgit constată că, de fapt, recurenții
critică modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel.
În acest sens Colegiul penal menționează, că criticele formulate au
format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel și cărora
aceasta le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în
pct. 5 al prezentei decizii, referindu-se la toate motivele invocate în cererea de
apel, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei
reluare nu se mai impune, avînd în vedere și faptul că hotărîrea atacată a fost
verificată și în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
în sensul că nu s-au identificat și alte motive care să condiționeze casarea
acesteia.
Totodată, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile
prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel, criticile
formulate de recurenți nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării
hotărîrii contestate, ca fiind ilegală.
Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursului, nu se
încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie
asupra probelor care au fost puse la baza hotărîrii instanței de fond, apoi
verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu
poate servi temei pentru reexaminarea cauzei, astfel, constatîndu-se lipsa
temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală.
În concluzia celor expuse, Colegiul penal lărgit atestă, că temeiurile de
drept invocate de recurenți, prescrise la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de
erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărîrea atacată
este legală și întemeiată, iar la judecarea cauzei în ordine de apel instanța a
respectat prevederile legale relevante, motiv pentru care Colegiul penal
conchide, că asupra recursului în cauză urmează să pronunțe soluția prevăzută
de la art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală – respingerea
recursului ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.
6
În temeiul art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de inculpatul Ianghe
Eduard Alexandru și avocatul acestuia, Nani Ana, cu menținerea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2015, în cauza
penală în privința lui Ianghe Eduard Alexandru.
Decizia este irevocabilă.
Decizia integrală pronunțată la data de 08 iulie 2016.
Președinte Ursache Petru
Judecători Toma Nadejda
Nicolaev Ghenadie
Timofti Vladimir
Moraru Petru
7