1ra-109/2017 — art. 248 alin. 5 lit. d Cod penal

1ra-109/2017 — art. 248 alin. 5 lit. d Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-109/2017

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

07 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Toma Nadejda, Moraru Petru,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie

2016, în cauza penală privindu-l pe

Talmaci Nicolae Xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în mun. xxx, loc. xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, pe motiv că

fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

2.Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Talmaci Nicolae este

învinuit în faptul că, la 10 decembrie 2013, aproximativ la ora 00.35, pe sensul „intrare”

al postului vamal „Leușeni-Albița” (auto), în cadrul controlului vamal al mijlocului de

transport de model „Mercedes- Benz” cu n/î IS 88 TTI, care tracta remorca cu n/î IS

89 TTI, ce se deplasa din Italia în R. Moldova, aflîndu-se la volanul acestei unități de

transport, acționînd cu intenție directă în scop cupidant, urmărind trecerea peste

frontiera vamală a R. Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, dîndu-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările și admițînd în

1

mod conștient survenirea lor, contrar prevederilor art.art.4 și 5 al Legii cu privire la

modul de introducere și scoaterea bunurilor de pe teritoriul R. Moldova de către

persoanele fizice, nr. 1569-XV din 10.12.2002, art. 175-178 Cod vamal, intenționat nu

a declarat în declarația vamală și nu a prezentat controlului vamal mărfuri de larg

consum în asortiment și anume: Rulou de polietilenă -1 buc; Generator electric „CMI

750W” - 1 buc; Dispozitiv de închidere a porților „Genius G-det” -1 buc; Telefon mobil

de model „Samsung Galaxy Star” - 2 buc; Burghiu electric de model „Bosh PSR 14.4-

2” - 2 buc; Set de albituri - 1 set; Boxe de model „Crenius SP-M200” -1 set;

Încălțăminte de marca „Polo Ralph Lauxent” - 5 perechi; Aparat de fotografiat de

model „NX I 100” – 1buc; Bobine de ață - 50 buc; Robot de bucătărie de model

„Philips” - 1 buc; Piesă motor KTO 0109” - 1 buc; Cuptor microunde de model

„Daewoo KOR GL35” - 1 buc; Sistem de alarmă de model „2300 GSM” -1 set; Set

domofon de model „Comeht” -1 set; Microscheme de model „Genius” - 3 buc; Lacăt

de model „Genius” - 2 buc; Calorifer electric de model Kennex” – 1 buc; Blander de

model „Braun Multicquick MR300M” -1 buc; Dulap pentru încălțăminte de model

„Livarno” - 1 buc; Termo-ventilator de model „Conex-Silver TC-SP2000” - 1 buc; Set

jucărie tren de model „MotoramaKids” - 1 set; Vopsea pentru păr de model „Seta

culori” - 63 buc; Gel-lac pentru păr - 6 buc; Televizor LED de model „LG 47 LAG

41S” - 1 buc; Paltoane pentru dame de model „H&M” - 3 buc; Paltoane pentru dame

de model „Knowman” - 2 buc; Scurtă pentru bărbați de model „Quechoe” - 1 buc;

Șurubelniță electrică de model „Blak80” - 1 buc; Set de chei compusă din 94 de piese

- 2 set; Touchpad de model „Logitech”’ - 1 buc; Căști audio - 6 buc; Computer auto de

model Bosh C3” - 1 buc; Aspirator de model „Rowenta Ciclonic” - 1 buc; Măsurător

digital cu laser de model „Stanley TLM99” - 1 buc; Video card de model „Sapphice

md 7970” - 1 buc; Plată de model „PC MSI ZH77A-G43” - 1 buc; Rochii pentru dame

- 8 buc; Bluze pentru dame - 23 buc; Costum sportiv pentru dame - 2 buc; Procesor de

model „Intel Pentium 2,8 GHZ” - 1 buc; Pantaloni pentru copii - 4 buc; Procesor de

model „Intel Pentium 4 3.0 GHZ” - 3 buc; Procesor de model „Intel Celeron 1.6 GHZ”

-1 buc; Procesor de model „Intel Celeron 1.8 GHZ” -1 buc; Bluze pentru copii - 6 buc;

Căciulițe pentru fete - 2 buc; Plată de model „MSI H77MA-G43” - 5 buc; Plată de

model „PC ASUS FI A55-M” - 1 buc; Plată de model „PC M57 FM2 -A75IA” - 1 buc;

Procesor de model „AMD Athlon-2” -1buc; Procesor de model „AMD Athlon G4x2”

-2 buc; Plată de model PC ASUS MSA97” - 1 buc; Plată de model „M57 277A-G45”

– l buc; Plată de model „ASUS P8Z77-VLX”- 1 buc; Plată video de model „Radeon

HD 5970” - 1 buc; Set dormitor pentru copii - 1 set; Blender de model „Russel Hobbs”-

1 buc; Scurtă pentru bărbați - 4 buc; Rochie pentru dame - 9 buc; Pantaloni pentru

dame - 2 buc; Șorți pentru dame - 3 buc; Costum de noapte pentru dame - l buc;

Panetoane - 95 buc; Praf pentru spălat - 16 buc; Praf pentru spălat lichid - 7 sticle.

Conform raportului de evaluare nr. 2317 din 20.12.2013, emis de către Secția

venituri și valoare în vamă, s-a constatat că valoarea în vamă a mărfurilor menționate

2

constituie suma de 106976,12 lei.

prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri,

prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal la 3 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și de a încasa din

contul lui Talmaci Nicolae în beneficiul statului contravaloarea mărfurilor ce a

constituit obiectul de contrabandă în sumă de l06976,12 lei.

În argumentarea apelului procurorul a invocat că:

instanța de fond la pronunțarea sentinței nu a dat apreciere corectă probelor

-

cercetate și a pus la baza sentinței declarațiile făcute de inculpat în ședința de judecată

și anume că, în momentul traversării frontierei de stat la volanul mijlocului de transport

sa aflat conducătorul auto Iațco Gheorghe, însă acesta fiind audiat la etapa urmăririi

penale, niciodată nu a declarat că s-a aflat la volanul microbuzului și doar în instanța

de judecată a făcut această declarație cu scopul de a-1 absolvi de răspunderea penală

pe inculpat, astfel invocînd două mijloace probatorii importante și anume, informația

din sistemul informațional „Frontiera” prezentată de către Poliția de Frontieră și

informația din sistemul informațional „Unipas” prezentată de Serviciul Vamal, unde în

ambele cazuri este înregistrat în calitate de conducător auto anume Talmaci Nicolae și

nu Iațco Gheorghe;

instanța de fond a pus la baza sentinței declarațiile martorilor Iațco Gh., Pușca

-

Al., Tataroi Vl. cît și declarațiile inculpatului, care au indicat că, în momentul

traversării frontierei de stat, ei nu s-au eschivat de la controlul vamal și nici nu au

tăinuit marfa prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, dar

dimpotrivă, au declarat integral toată marfa în scris și verbal;

instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că, conform rechizitoriului

-

inculpatul a fost învinuit pentru trecerea peste frontiera Republicii Moldova a

mărfurilor în proporții deosebit de mari, tăinuindu-le de controlul vamal prin

nedeclarare și nicidecum prin eludare sau prin ascundere în locuri special pregătite în

acest sens;

instanța nu a dat absolut nici o apreciere declarațiilor inspectorilor vamali, care

-

sunt veridice și pertinente, fapt ce a dus la emiterea unei hotărîri cu încălcarea

prevederilor art. 394 alin.(3) pct. 2) Cod de procedură penală care prevede că, sentința

de achitare trebuie să cuprindă motivele pentru care instanța respinge probele aduse în

sprijinul acuzării;

declarațiile martorilor Armeanu Constantin, Jitari Alexandru, Puntea Igor și

-

Popenco Artiom în coroborare cu alte probe corespund circumstanțelor stabilite în

cauză și indică la faptul că prin acțiunile inculpatului a fost realizată fapta intenționată

îndreptată spre trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova prin contrabandă

a mărfurilor, prin nedeclarare;

cu referire la motivul precum că mărfurile transportate au fost pentru necesitățile

-

3

personale și în cantități pentru care nu se achită taxa de import și care nu depășește 200

euro, instanța de fond nu a luat în calcul faptul că, bunurile ce i se încriminează

inculpatului și au fost trecute fără a fi declarate nu se regăsesc nici în declarația vamală

a inculpatului, nici în declarațiile vamale completate de pretinșii martori Pușca Al.,

Tataroi Vl. și Iațco Gh., iar instanța în motivarea expusă s-a limitat doar la transcrierea

Hotărîrii Plenului CSJ nr.5 din 24.12.2010 și a Legii nr. 1569, fără careva argumente.

a fost admis apelul declarat, casată sentința instanței de fond și pronunțată o nouă

hotărîre potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care Talmaci Nicolae a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 248 alin. (1) Cod penal la amendă în

mărime de 200 unități convenționale - 4000 lei.

ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău,

Gavriliță Vitalie, de către avocatul Talmaci Mariana în numele inculpatului Talmaci

Nicolae, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26

noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Talmaci Nicolae, fiind dispusă

rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

a fost respins ca nefondat apelul procurorului Clevadî Grigore și menținută sentința

primei instanțe.

6.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, în urma

examinării și verificării suplimentare a probelor administrate în cursul urmăririi penale

și instanței de fond, suplimentar în apel, că acestea n-au demonstrat săvîrșirea

infracțiunii de către inculpatul Talmaci Nicolae în contextul învinuirii înaintate.

Instanța de apel a considerat necesar de a menține sentința de achitare a inculpatului,

pe motiv că fapta incriminată de acuzatorul de stat nu întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii.

Deși acuzarea pretinde că inculpatul Talmaci Nicolae a săvârșit infracțiunea de

contrabandă, în proporții deosebit de mari, fapta încriminată nu a fost demonstrată

conform cerințelor Codului penal, instanța de apel, susținând argumentele instanței de

fond în acest sens.

În calitate de probe administrate la faza de urmărire penală și cercetate în ședința

instanței de fond, de către procuror, dar și suplimentar în apel, au fost indicate

următoarele : declarațiile martorilor : Puntea Igor; Jitari Alexandru; Iațco Gheorghe;

Pușca Alexandru; Tataroi Veaceslav; Dihtearenco Anatolie; Marandiuc Ludmila;

Sălcuțav Victor; Patlanciuc Andrei; Popenco Artiom; Armeanu Constantin; precum și:

- raportul-denunț al inspectorului principal al SCFV Artiom Popenco din

20.12.2013 (f. d. 7, vol. I);

- sesizarea inspectorului superior al SEM „Centru” DSO SV, Jitari Alexandru din

10.12.2013 (f. d. 10, vol. I);

4

- procesul-verbal privind efectuarea controlului de către echipa mobilă nr. 334/2013

din 10.12.2013, cu anexele nr. 1 și 2 (f. d. 12-14, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a mijlocului de transport de model „Mercedes

Sprinter” cu n/î IS 88 TTI / IS 89 TTI din 10.12.2013 (f. d. 16, vol. I);

actul de transmitere a mărfurilor la păstrare responsabilă din 10.12.2013 (f.d.18

-

vol. I);

chitanța seria AB nr. 872238 din 10.12.2013, privind perceperea obligațiilor

-

vamale de la persoane fizice (f. d. 25 vol. I);

ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 10.12.2013 (f. d. 26

-

vol.1);

raportul de evaluare a Secției venituri, valoare în vamă și clasificarea mărfurilor

-

nr. 2317 din 20.12.2013, conform căruia valoarea în vamă totală a lotului de marfa

depistat în mijlocul de transport cu n/î IS 88 TTI cu remorca cu n/î IS 89 TTI, enumerat

în actul de învinuire constituie suma de 106976.12 lei (f. d. 50-53, vol. I);

declarația vamală DV 6 din 26.05.2014 întocmită de Talmaci Nicolae (f. d. 56,

-

vol. I);

procesul-verbal de examinare din 02.05.2014 în cadrul căruia a fost examinat

-

formularul tipizat TV-14, chitanța seria AB nr. 872238 (f. d, 137 vol. I);

procesul - verbal de examinare din 02.05.2014 în cadrul căruia a fost examinată

-

declarația vamală DV 6 completată de Talmaci Nicolae, ulterior a fost recunoscută ca

corp delict și anexată la materialele cauzei (f. d. 141 vol. I).

Fiecare probă este apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, astfel instanța de apel a menționat că concluziile primei instanțe cu

privire la achitarea inculpatului Talmaci Nicolae sunt formate în urma cercetării și

examinării probelor prezentate de părți, în cumul, sub toate aspectele, complet și în

mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

Instanța de apel, alăturat celei de fond, a constatat că la data de 10.12.2013, prin

postul vamal „Leușeni-Albița” (auto), au traversat frontiera vamală Talmaci Nicolae,

Iațco Gheorghe, Pușca Alexandru și Tataroi Veaceslav care se aflau împreună în timpul

traversării frontierei de stat cu microbuzul de model „Mercedes Benz” cu n/î IS 88 TTI,

care tracta remorca cu n/î IS 89 TTI, ce se deplasa din Italia în R. Moldova.

Pasagerilor și șoferului le-au fost înmânate declarațiile vamale DV6, care au fost

completate de ultimii, declarînd și verbal despre restul bunurilor aflate în transport,

ulterior fiind efectuat controlul fizic al microbuzului de către vameșul A. Deahterenco.

Potrivit învinuirii, anume inculpatul Talmaci Nicolae se afla la volanul

microbuzului de model „Mercedes Benz” cu n/î IS 88 TTI, fapt care n-a fost confirmat

prin probe certe în cadrul ședinței instanței de fond și cea de apel.

Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului Talmaci Nicolae, a martorilor Iațco

Gheorghe, Pușca Alexandru la momentul traversării frontierei în vama Leușeni la

5

volanul microbuzului se afla Iațco Gheorghe.

Martorul Dihtearenco Anatolie a declarat că, nu-și aduce aminte cine se afla la

volanul microbuzului, însă presupune că Tataroi Veaceslav.

Martorii Puntea Igor, Popenco Artiom, Armeanu Constantin au declarat că la

momentul stopării microbuzului la volan se afla Talmaci Nicolae.

Însă instanța de apel a constatat că, potrivit procurii eliberată de către S.C. MOLD

NIV SRL, în calitate de șoferi ai microbuzului de model „Mercedes Benz” cu n/î IS 88

TTI erau împuterniciți Talmaci Nicolae și Iațco Ion (f. d. 63, vol. I).

Mai mult ca atît, potrivit actului de însoțire a mijlocului de transport din 10.12.2013,

întocmit de către inspectorii Armeanu Constantin, Puntea Igor, Jitari Alexandru în

calitate de șofer a fost indicată o altă persoană decît șoferii împuterniciți prin procură,

și anume, Pușcă Alexandru (f. d.11, vol. I).

În cadrul ședinței instanței de apel, martorii Puntea Igor, Jitari Alexandru n-au putut

explica de ce în Actul de însoțire a mijlocului de transport din 10.12.2013 este indicat

în calitate de șofer al microbuzului Pușcă Alexandru, dar nu Talmaci Nicolae.

Astfel, dubiile apărute la probarea învinuirii precum că Talmaci Nicolae la

momentul traversării frontierei vamale Leușeni se afla la volanul microbuzului de

model „Mercedes Benz” cu n/î IS 88 TTI, n-au fost înlăturate în cadrul instanței de

apel și respectiv, au fost interpretate în favoarea inculpatului Talmaci Nicolae.

Potrivit învinuirii, lui Talmaci Nicolae i se încriminează săvîrșirea contrabandei

prin nedeclararea în declarația vamală și neprezentarea controlului vamal a mărfurilor

de larg consum transportate din Italia cu microbuzului de model „Mercedes Benz” cu

n/î IS 88 TTI.

Inculpatul Talmaci Nicolae în cadrul ședinței instanței de fond și de apel a

menționat că toate bunurile transportate au fost indicate în declarația vamală, cît și

declarate verbal inspectorului vamal de către el și celelalte persoane care au traversat

frontiera în vama Leușeni : Iațco Gheorghe, Pușca Alexandru, Tataroi Veaceslav.

Potrivit declarației vamale DV6 întocmită de către Talmaci Nicolae sunt indicate

următoarele mărfuri: set dormitor pentru copii- 1 set; burghiu electric -1 buc; radiator

electric -1 buc; telefon mobil -1 buc; sistem de alarmă și domofon -1 set; pompe

electrice pentru porți -1 buc (f. d. 56 vol. I).

Deși această marfă a fost inclusă în declarația vamală întocmită de către Talmaci

Nicolae, s-a constatat că ulterior, sunt incluse și în lista de mărfuri nedeclarate,

reflectate în anexele nr. l și nr.2 la procesul-verbal privind efectuarea controlului de

către echipa mobilă, nr. 334/2013 din 10.12.2013 (f.d.13-14 vol. I), constituind obiectul

infracțiunii de contrabandă.

Situație similară, s-a constatat și în privința celorlalți declaranți Iațco Gheorghe,

Pușca Alexandru, Tataroi Veaceslav, care la fel au completat declarațiile vamale DV

6, iar mărfurile incluse în declarațiile vamale DV 6 acestora (f.d.39,40,46 vol. I), la fel

ulterior, au fost incluse și în lista de mărfuri nedeclarate tot de către inculpatul Talmaci

6

Nicolae, reflectate în anexele nr. l și nr. 2 la procesul-verbal privind efectuarea

controlului de către echipa mobilă, nr. 334/2013 din 10.12.2013 (f.d.13-14 vol.1),

constituind obiectul infracțiunii de contrabandă, încriminată inculpatului Talmaci

Nicolae.

La fel, o parte din bunuri a fost declarată în scris de către Pușca Alexandru în

calitate de bagaj neînsoțit, fiind supusă devamării, cu întocmirea chitanței pentru

achitarea drepturilor de import TV-14, seria AB nr. 872238 din 10.12.2013 (f.d. 25 vol.

I).

Astfel, ignorând declarațiile vamale DV 6 întocmite de către Talmaci Nicolae, Iațco

Gheorghe, Pușca Alexandru, Tataroi Veaceslav, fiecare menționând despre bunurile

sale, organul de urmărire penală i-a incriminat totalitatea bunurilor aflate în microbuz

doar lui Talmaci Nicolae.

Astfel, instanța de apel a conchis că vinovăția lui Talmaci Nicolae n-a fost probată

prin probe certe și pertinente, în măsură să reflecte învinuirea adusă, iar în acțiunile lui

Talmaci Nicolae nu se regăsește componența de infracțiune de contrabandă, cu

certitudine stabilindu-se că, Talmaci Nicolae n-a avut nici o intenție de nedeclarare a

bunurilor la trecerea frontierei de stat, bunurile sale fiind declarate în declarația vamală

DV6, cît și verbal potrivit legislației în vigoare expuse mai sus în p.20-21 din prezenta

Decizie.

Instanța de apel, alăturat celei de fond a considerat că, urmărirea penală a fost

înfăptuită superficial, învinuirea fiind abstractă, neconcretă și bazată doar pe

presupuneri, iar instanța de judecată nu este în drept să completeze din oficiu învinuirea

cu circumstanțe în fapt care ar justifica-o și care ar agrava situația inculpatului și să-și

întemeieze soluțiile pe presupuneri și dubii.

În cazul dat, instanța de apel a făcut referire la practica CEDO, în cauza Adrian

Constantin împotriva României, potrivit căruia Curtea a statuat că, actul de acuzare

joacă un rol determinat în cadrul urmăririi penale, având în vedere semnificația sa,

persoana vizată este oficial informată în scris de temeiul juridic și factural al

infracțiunilor care îi sunt imputate. Art. 6 par. 3 recunoaște acuzatului dreptul de a fi

informat nu numai asupra cauzei acuzației, adică în privința faptelor materiale care îi

sunt imputate și pe care se fundamentează acuzația, ci și a calificării juridice care a fost

dată acestor fapte într-o manieră detaliată.

Curtea nu trebuie să aprecieze mijloacele pe care reclamantul le-ar fi folosit dacă ar

fi avut posibilitatea să dezbată schimbarea încadrării juridice. Ea remarcă simplul fapt

că este plauzibil de susținut că aceste mijloace ar fi fost diferite celor folosite pentru

contestarea încadrării inițiale.

Rezumînd aceste circumstanțe, instanța de apel a ajuns la ferma convingere, că

organul de urmărire penală, n-a înlăturat pe deplin toate dubiile apărute în cauză,

prezumția de nevinovăție n-a fost răsturnată cu efecte „erga omnes”, motiv pentru care

soluția de achitare în privința inculpatului a fost menținută.

7

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care indicînd temeiul

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

acesteia, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

instanța de apel, în mod repetat incorect a concluzionat asupra legalității sentinței

-

de achitare adoptate în prezenta cauză de către instanța de fond în privința cet. Talmaci

Nicolae Xxx, fapt în temeiul căruia greșit a menținut acest act procesual;

art. 427 al. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece hotărârea atacată nu

-

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate de procuror în apel;

instanța de apel, a acționat în derogarea de la prevederile procesual - penale

-

precum și nu s-a condus de recomandările Plenului Curții Supreme de Justiție expuse

în pct. 14 al Hotărîrii nr. 22 din 12.12.2015 cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel, conform căreia nerespectarea acestor cerințe ale legii

echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei

pronunțate;

- instanța de apel, nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor ce dovedesc

vinovăția cet. Talmaci Nicolae Xxx, în mod greșit a respins probele administrate de

către acuzarea de stat, fără a fi constatate încălcarea normelor procesuale invocate, a

apreciat în mod superficial aceste probe, fără a fi evidențiate acele derogări evidente

invocate;

- în motivarea recursului ordinar, cît și în dovedirea că în acțiunile lui Talmaci

Nicolae Xxx se conțin elementele faptei prevăzute de art.248 al. (5) lit. d) Cod penal,

acuzarea de stat consideră a invoca următoarele probe: declarațiile martorilor Armeanu

Constantin, Jitari Alexandru, Puntea Igor, Popenco Artiom, cît și materialele cauzei : -

sesizarea inspectorului superior al SEM Centru Jitari Al. din 10.12.2013 (f. d. 10 vol.

I);

- procesul-verbal privind efectuarea controlului de către echipa mobilă nr.

334/2013 din10.12.2013, cu anexele nr.1 și 2 (f. d. 12 - 14 vol. I);

- procesul-verbal de examinare a mijlocului de transport de model ”Mercedes

Sprinter” cu n/î 1S 88 TTI/IS 89 TTI din 10.12.2013 (f. d. 16 vol. I);

- actul de transmitere a mărfurilor la păstrare responsabilă din 10.12.2013 (f. d. 18

vol. I);

- chitanța seria AB nr. 872238 din 10.12.2013, privind perceperea obligațiilor

vamale de la persoane fizice (f. d. 25 vol. I);

- raportul de evaluare a Secției venituri, valoare în vamă și clasificarea mărfurilor

nr. 2317 din 20.12.2013, conform căruia valoarea în vamă totală a lotului de marfă

8

depistat în mijlocul de transport cu n/î IS 88 TTI / IS 89 TTI, enumerat în actul de

învinuire constituie suma de 106976,12 lei (f. d. 50 - 53 vol. I);

- declarațiile vamale întocmite de Talmaci, Iațco și Tataroi prin care se confirmă

că fiecare a indicat cîte 1 unitate în 6 - 7 poziții (f. d. 38 -40 vol. I);

- declarația vamală DV 6 din 26.05.2014 întocmită de Talmaci Nicolae (f. d. 56

vol. I);

- procesul-verbal de examinare din 02.05.2014 în cadrul căruia a fost examinat

formularul tipizat TV-14, chitanța seria AB nr. 872238 (f. d. 135 vol. I);

- procesul - verbal de examinare din 02.05.2014 în cadrul căruia a fost examinată

declarația vamală DV 6 completată de Talmaci Nicolae, ulterior a fost recunoscută ca

corp delict și anexată la materialele cauzei (f. d. 147 vol. I);

- informația prezentată de Biroul vamal Leușeni prin care se dovedește că la data

de 10.12.2013 la intrarea în Republica Moldova, Talmaci Nicolae a fost înregistrat ca

conducător al microbuzului (f. d. 20 vol. II);

în astfel de circumstanțe, acuzarea constată că concluzia instanței de apel,

-

contravine prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală care stipulează

expres că „Fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor.”;

recurentul consideră că s-a admis o eroare gravă, deoarece nu este indicat nici

-

un motiv plauzibil ce ar combate sau care ar indica că în acțiunile inculpatului nu sunt

prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, nefiind

combătute motivat în acest sens motivele apelului procurorului;

astfel, instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa valoare

-

probele administrate de către acuzare, probe care dovedesc cu certitudine vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate;

din contra, analizînd probele administrate și cercetate pe caz recurentul

-

menționează că cu certitudine nu sunt prezente careva dubii în probarea învinuirii,

motivarea instanței de apel reprezintă doar niște versiuni din oficiu înaintate de către

instanță în favoarea inculpatului, care nu au nici un suport probatoriu;

astfel la calificarea faptei inculpatului, instanța de apel nu a ținut cont de intenția

-

directă a lui Talmaci Nicolae, care a dorit și a importat prin nedeclarare toate bunurile

indicate în rechizitoriu.

că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

9

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate

de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel

și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sânt obligatorii, nu

au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-

a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate

la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ

au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele

invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărîrii pronunțate cu legea. Necesită a se avea

în vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

Revenind la textul recursului ordinar declarat de către procurorul Scutelnic

Cătălin se constată că recurentul invocă temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, evidențiind faptul că prin decizia instanței de apel

nu s-a dat răspuns la motivele specificate de către apelant în apelul lui.

8.1. Verificând criticile expuse în recursul declarat de procurorul Scutelnic

Cătălin, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sânt

întemeiate, deoarece instanța de apel la judecarea cauzei nu a examinat-o sub toate

aspectele și nu a dat răspuns la motivele esențiale invocate în apelul procurorului.

Instanța de recurs a statuat asupra acestor concluzii în urma analizei hotărârii

judecătorești contestate, în raport cu motivele invocate de procuror în apel (vol. II, f.

d. 102-106) în prezenta speță, unde au fost invocate în instanța de apel, inclusiv câteva

argumente principale cum ar fi:

„ - instanța de apel a preluat și a pus la baza deciziei declarațiile făcute de inculpat

în ședința de judecată, și anume că, în momentul traversării frontierii de stat, la volanul

10

mijlocului de transport s-a aflat conducătorul auto Iațco Gheorghe, ceea ce vine în

contradicție cu informația prezentată de Biroul vamal Leușeni prin care se dovedește

că la data de 10.12.2013 la intrarea în Republica Moldova, Talmaci Nicolae a fost

înregistrat ca conducător auto al microbuzului (f. d. 20 vol. II);

- instanța de apel a admis o eroare gravă, deoarece nu este indicat nici un motiv

plauzibil ce ar combate sau care ar indica că în acțiunile inculpatului nu sunt prezente

elementele infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, nefiind

combătute motivat în acest sens motivele apelului procurorului;

instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa valoare probele

-

administrate de către acuzare, probe care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului

în comiterea infracțiunii incriminate;

cu certitudine nu sunt prezente careva dubii în probarea învinuirii, motivarea

-

instanței de apel reprezintă doar niște versiuni din oficiu înaintate de către instanță în

favoarea inculpatului, care nu au nici un suport probatoriu;

- instanța de fond a pus la baza sentinței declarațiile martorilor Iațco Gh., Pușca

Al., Tataroi Vl., cît și declarațiile inculpatului Talmaci N.. Aceștia în ședința de

judecată unanim au declarat că, în momentul traversării frontierii de stat, ei nu s-au

eschivat de la controlul vamal și nici nu au tăinuit marfa, prin ascundere în locuri

special pregătite sau adaptate în acest scop, dar dimpotrivă, au declarat integral toată

marfa în scris și verbal. Cu părere de rău, instanța de judecată nu a ținut cont de faptul

că, conform învinuirii aduse inculpatului, acesta a fost învinuit pentru trecerea peste

frontiera Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, tăinuindu-le

de controlul vamal, prin nedeclarare și nicidecum prin eludare sau prin ascundere în

locuri special pregătite în acest sens”.

În opinia Colegiului penal lărgit, argumentele enunțate mai sus constituie

fondul apelului procurorului și asupra cărora instanța de apel nu s-a pronunțat

sau s-a pronunțat superficial fără o motivare clară.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de a-și

motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces

echitabil, iar potrivit considerentelor CEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al

Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite

în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și alții c.

Rusiei (2007) § 85).

Deci, Colegiul penal lărgit notează, pentru a demonstra că părțile au fost auzite în

prezenta cauză, instanța de apel urma să dea răspunsuri argumentate în hotărârea sa

asupra motivelor decisive invocate de procuror în apel și nu este suficient doar a prelua

motivele hotărârii primei instanțe, sau a răspunde superficial la motive, dar și a efectua

propriile completări în sensul aprecierii temeiniciei acestei hotărârii, prin prisma

criticilor invocate de părți, care în viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare

legalitatea soluției adoptate la caz.

11

Așadar, în decizia sa instanța de apel urma să analizeze argumentele importante

invocate de procuror în apel și menționate mai sus, motivându-și temeiurile de fapt și

de drept, ce conduc la admiterea sau la respingerea fiecăruia din aceste motive invocate

de procuror. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate

echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi

casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cer prevederile art. 435 Cod de procedură

penală, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de

apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat

răspuns la motivele din apelul procurorului, alegațiilor de bază invocate de către

procuror, care în opinia lui au importanță în cauză, prin ce a admis eroarea de drept

prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Alt aspect ce necesită a fi nominalizat la analiza hotărârii contestate, este faptul

ignorării indicațiilor stipulate de instanța ierarhic superioară, de către instanța de apel.

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție din 15 martie 2016, au fost admise recursurile ordinare declarate

de către procurorul Gavriliță Vitalie și de către avocatul Talmaci Mariana în numele

inculpatului Talmaci Nicolae, în prezenta speță, fiind casată total decizia instanței de

apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată. La adoptarea soluției sale Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție a indicat explicit că: „La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se

conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează

procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în

strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate de procuror în apel și cele invocate în prezenta decizie, să verifice și să

aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță, să le dea apreciere

cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe

examinate, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile

admise și să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art. 417 Cod de procedură penală”.

Analizând textul deciziei instanței de apel din 16 septembrie 2016, Colegiul penal

lărgit atestă faptul ignorării prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală,

unde este stipulat că „pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sânt

obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea

recursului”.

Reieșind din faptul neschimbării situației faptice la momentul rejudecării cauzei,

instanța de apel a neglijat indicațiile specificate de către instanța de recurs, nu a motivat

convingător motivele invocate în apelul procurorului, repetând practic erorile efectuate

de către instanța de apel la judecarea cauzei anterior în ordine de apel, schimbînd

12

soluția cu o motivare ce contravine probelor.

Colegiul penal lărgit atrage atenția instanței de apel, că conform procedurilor

stabilite la ghișeul vamal se apropie șoferul, care prezintă documentele de identitate,

pe autocamion și pe marfă, după ce este înregistrat ca conducător al mijlocului de

transport de model „Mercedes Benz” cu n/î IS 88 TTI (f. d. 21, vol. II).

Un alt aspect total ignorat de instanța de apel în speța dată, sunt probele decisive

ignorate, cum ar fi :

- actul de reținere a mijlocului de transport (f. d. 11, vol. I);

- procesul-verbal privind efectuarea controlului cu anexele Nr. 1 și Nr. 2 pe marfa

depistată, care constă din 66 de poziții (f. d. 12-15, vol. I);

- declarațiile vamale întocmite de inculpatul Talmaci Nicolae, martorii Iațco

Gheorghe și Tataroi Veaceslav, care în total au declarat 17 poziții (f. d. 38-40, vol. I),

pe restul mărfii nefiind aduse documente care ar confirma declararea ei în vamă;

- raportul privind evaluarea mărfii în vamă (f. d. 50-53, vol. I), în care-s indicate

prețul mărfii reținute în vamă.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel

în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către această

instanță, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, neavând

atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelul cu încălcarea

prevederilor procesual penale.

8.2. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și

limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual - penale asupra motivelor esențiale invocate în apelul

procurorului, nominalizate și în prezenta decizie; să cerceteze amănunțit aspectele

învinuirii înaintate; să verifice și să aprecieze profund probele administrate și

examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea apreciere

cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe

examinate; să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunilor

imputate; să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei

date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de

practica relevantă a CEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează total decizia Colegiului penal al

13

Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2016, în cauza penală privindu-l pe Talmaci

Nicolae Xxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 09 martie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Toma Nadejda

Moraru Petru

14