1ra-461/16 — art. 248 alin. 1 CP

1ra-461/16 — art. 248 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-461/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Liliana Catan, Elena Covalenco, Iurii Diaconu și Ion Guzun,

judecînd fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță, de către avocatul

Talmaci Mariana în numele inculpatului Talmaci Nicolae, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2015, în cauza

penală în privința lui

Talmaci Nicolae Grigore, a.n.

20.03.1983, originar și domiciliat în mun.

Chișinău, loc. Bacioi,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 16.10.204-06.04.2015;

- instanța de apel: 04.05.2015-26.11.2015;

- instanța de recurs: 20.01.2016-15.03.2016;

C O N S T A T Ă :

fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, pe motiv

că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Nicolae este învinuit în faptul că, la 10.12.2013, aproximativ la ora 00.35, pe sensul

„intrare" al postului vamal „Leușeni-Albița" (auto), în cadrul controlului vamal al

mijlocului de transport de model „Mercedes- Benz" cu n/î IS 88TTI, care tracta remorca

cu n/î IS89TTI, ce se deplasa din Italia în R. Moldova, aflîndu-se la volanul acestei

unități de transport, acționînd cu intenție directă în scop cupidant, urmărind trecerea

peste frontiera vamală a R. Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, dîndu-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările și admițînd în

mod conștient survenirea lor, contrar prevederilor art.art.4 și 5 a Legii cu privire la

modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul R. Moldova de către

persoanele fizice, nr. 1569-XV din 10.12.2002, art. 175-178 Cod vamal, intenționat nu a

declarat în declarația vamală și nu a prezentat controlului vamal mărfuri de larg consum

în asortiment și anume:

1

- Rulou de polietilenă -1 buc;

- Generator electric „CMI 750W” - 1 buc;

- Dispozitiv de închidere a porților „Genius G-det” -1 buc;

- Telefon mobil de model „Samsung Galaxy Star” - 2 buc;

- Burghiu electric de model „Bosh PSR 14.4-2” - 2 buc;

- Set de albituri - 1 set;

- Boxe de model „Crenius SP-M200” -1 set;

- Încălțăminte de marca „Polo Ralph Lauxent” - 5 perechi;

- Aparat de fotografiat de model "NX I 100" - 1 buc;

- Bobine de ață - 50 buc;

- Robot de bucătărie de model „Philips” - 1 buc;

- Pisă motor „KTO 0109” - 1 buc;

- Cuptor microunde de model „Daewoo K.OR GL35” - 1 buc;

- Sistem de alarmă de model „2300GSM” -1 set;

- Set domofon de model „Comeht” -1 set;

- Microscheme de model „Genius” - 3 buc;

- Lacăt de model „Genius” - 2 buc;

- Calorifer electric de model „Kennex” — I buc;

- Blander de model „Braun Multicquick MR300M” – l buc;

- Dulap pentru încălțăminte de model „Livamo” - 1 buc;

- Rearmo-ventilator de model „Conex-Silver fC-SP2000” - 1 buc;

- Set jucărie tren de model "MotoramaKids" - 1 set;

- Vopsea pentru păr de model „Seta culori” - 63 buc;

- Gel-lac pentru păr - 6 buc;

- Televizor LED de model „LG 47 LAG4IS” - 1 buc;

- Paltoane pentru dame de model „H&M” - 3 buc;

- Paltoane pentru dame de model „Knowman” - 2 buc;

- Scurtă pentru bărbați de model „Quechoe” - 1 buc;

- Șurubelniță electrică de model „Blak80” - 1 buc;

- Set de chei compusă din 94 de piese - 2 set;

- Touchpad de model „Logitech” - 1 buc;

- Căști audio - 6 buc;

- Computer auto de model „Bosh C3” - 1 buc;

- Aspirator de model „Rowenta Ciclonie” - 1 buc;

- Măsurător digital cu laser de model „Stanley TLM99” - 1 buc;

- Video card de model „Sapphice md 7970” - 1 buc;

- Plată de model „PC MSI ZH77A-G43” - 1 buc;

- Rochii pentru dame - 8 buc;

- Bluze pentru dame - 23 buc;

- Costum sportiv pentru dame - 2 buc;

2

- Procesor de model „Intel Pentium 2,8 GHZ” - 1 buc;

- Pantaloni pentru copii - 4 buc;

- Procesor de model „Intel Pentium 4 3.0 GHZ” - 3 buc;

- Procesor de model „Intel Celeron 1.6 GHZ”- 1 buc;

- Procesor de model „Intel Celeron 1.8 GHZ” - 1 buc;

- Bluze pentru copii - 6 buc;

- Căciulițe pentru fete - 2 buc;

- Plată de model „MSI H77MA-G43” - 5 buc;

- Plată de model „PC ASUS FI A55-M” - 1 buc;

- Plată de model „PC M57 FM2-A75IA” - 1 buc;

- Procesor de model „AMD Athlon-2” - 1 buc;

- Procesor de model „AMD Athlon G4x2” - 2 buc;

- Plată de model „PC ASUS MSA97” - 1 buc;

- Plată de model „M57 277A-G45” - 1 buc;

- Plată de model „ASUS P8Z77-VLX” - 1 buc;

- Plată video de model „Radeon HD 5970”- 1 buc;

- Set dormitor pentru copii - 1 set;

- Blender de model „Russel Hobbs” - 1 buc;

- Scurtă pentru bărbați - 4 buc;

- Rochie pentru dame - 9 buc;

- Pantaloni pentru dame -2 buc;

- Șorți pentru dame - 3 buc;

- Costum de noapte pentru dame - 1 buc;

- Panetoane - 95 buc;

- Praf pentru spălat - 16 buc;

- Praf pentru spălat lichid - 7 sticle.

Conform raportului de evaluare nr. 2317 din 20.12.2013, emis de către Secția

venituri și valoare în vamă, s-a constatat că valoarea în vamă a mărfurilor menționate

constituie suma de 106976,12 lei.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie condamnat

în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis și de a încasa din contul lui Talmaci Nicolae în beneficiul

statului contravaloarea mărfurilor ce a constituit obiectul de contrabandă în sumă de

106976,12 lei.

În argumentarea apelului a invocat că:

- instanța de fond la pronunțarea sentinței nu a dat apreciere corectă probelor

cercetate și a pus la baza sentinței declarațiile făcute de inculpat în ședința de judecată și

anume că, în momentul traversării frontierei de stat la volanul mijlocului de transport s-

a aflat conducătorul auto Iațco Gheorghe, însă acesta fiind audiat la etapa urmăririi

3

penale, niciodată nu a declarat că s-a aflat la volanul microbuzului și doar în instanța de

judecată a făcut această declarație cu scopul de a-l absolvi de răspunderea penală pe

inculpat, astfel invocînd două mijloace probatorii importante și anume, informația din

sistemul informațional „Frontiera” prezentată de către Poliția de Frontieră și informația

din sistemul informațional „Unipas” prezentată de Serviciul Vamal, unde în ambele

cazuri este înregistrat în calitate de conducător auto anume Talmaci Nicolae și nu Iațco

Gheorghe;

- instanța de fond a pus la baza sentinței declarațiile martorilor lațco Gh., Pușca

Al., Tataroi VI., cît și declarațiile inculpatului, care au indicat că, în momentul

traversării frontierei de stat, ei nu s-au eschivat de la controlul vamal și nici nu au tăinuit

marfa prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, dar

dimpotrivă, au declarat integral toată marfa în scris și verbal;

- instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că, conform rechizitoriului

inculpatul a fost învinuit pentru trecerea peste frontiera Republicii Moldova a mărfurilor

în proporții deosebit de mari, tăinuindu-le de controlul vamal prin nedeclarare și

nicidecum prin eludare sau prin ascundere în locuri special pregătite în acest sens;

- instanța nu a dat absolut nici o apreciere declarațiilor inspectorilor vamali, care

sunt veridice și pertinente, fapt ce a dus la emiterea unei hotărîri cu încălcarea

prevederilor art. 394 alin.(3) pct. 2) Cod de procedură penală care prevede că, sentința

de achitare trebuie să cuprindă motivele pentru care instanța respinge probele aduse în

sprijinul acuzării;

- declarațiile martorilor Armeanu Constantin, Jitari Alexandru, Puntea Igor și

Popenco Artiom în coroborare cu alte probe corespund circumstanțelor stabilite în cauză

și indică la faptul că prin acțiunile inculpatului a fost realizată fapta intenționată

îndreptată spre trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova prin contrabandă a

mărfurilor, prin nedeclarare;

- cu referire la motivul precum că mărfurile transportate au fost pentru necesitățile

personale și în cantități pentru care nu se achită taxa de import și care nu depășește 200

euro, instanța de fond nu a luat în calcul faptul că, bunurile ce i se încriminează

inculpatului și au fost trecute fără a fi declarate nu se regăsesc nici în declarația vamală

a inculpatului, nici în declarațiile vamale completate de pretinșii martori Pușca Al.,

Tataroi VI. și lațco Gh., iar instanța în motivarea expusă s-a limitat doar la transcrierea

Hotărîrii Plenului CSJ nr.5 din 24.12.2010 și a Legii nr. 1569, fără careva argumente.

2015, a fost admis apelul declarat, casată sentința instanței de fond și pronunțată o nouă

hotărîre potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care Talmaci Nicolae a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 248 alin. (1) Cod penal la amendă în

mărime de 200 unități convenționale - 4000 lei.

4.1. Instanța a constatat că, la 10.12.2013, aproximativ la ora 00.35, pe sensul

„intrare” al postului vamal „Leușeni-Albița" (auto), în cadrul controlului vamal al

4

mijlocului de transport de model „Mercedes-Benz” cu n/î IS 88TTI, care tracta remorca

cu n/î IS89TTI, ce se deplasa din Italia în R. Moldova, Talmaci Nicolae aflîndu-se la

volanul acestei unități de transport, acționînd cu intenție directă și în scop cupidant,

urmărind trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a mărfurilor în proporții deosebit

de mari, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările

lor prejudiciabile, admițînd în mod conștient survenirea acestor urmări, contrar

prevederilor art. art. 4 și 5 al Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a

bunurilor de pe teritoriul R. Moldova de către persoanele fizice, nr. 1569-XV din

20.12.2002, art. art. 175-178 Cod vamal, intenționat nu a declarat în declarația vamală și

nu a prezentat controlului vamal mărfuri de larg consum în asortiment și anume:

- Telefon mobil de model „Samsung Galaxy Star” - 2 buc – 3200 lei;

- Burghiu electric de model „Bosh PSR 14.4-2” - 2 buc – 2100 lei;

- Încălțăminte de marca „Polo Ralph Lauxent” - 5 perechi – 4250 lei;

- Bobine de ață - 50 buc – 400 lei;

- Vopsea pentru păr de model „Seta culori” - 63 buc – 4410 lei;

- Gel-lac pentru păr - 6 buc – 420 lei;

- Paltoane pentru dame de model „H&M” - 3 buc - 2400 lei;

- Paltoane pentru dame de model „Knowman” - 2 buc – 1800 lei;

- Căști audio - 6 buc – 900 lei;

- Rochii pentru dame - 8 buc – 4400 lei;

- Bluze pentru dame - 23 buc – 6900 lei;

- Costum sportiv pentru dame - 2 buc – 1600 lei;

- Procesor de model „Intel Pentium 2,8 GHZ” - 1 buc – 916 lei;

- Pantaloni pentru copii - 4 buc – 1600 lei;

- Procesor de model „Intel Pentium 4 3.0 GHZ” - 3 buc – 760 lei;

- Procesor de model „Intel Celeron 1.6 GHZ”- 1 buc – 572 lei;

- Procesor de model „Intel Celeron 1.8 GHZ” - 1 buc – 333 lei;

- Bluze pentru copii - 6 buc - 900 lei;

- Căciulițe pentru fete - 2 buc – 400 lei;

- Plată de model „MSI H77MA-G43” - 5 buc – 650 lei;

- Plată de model „PC ASUS FI A55-M” - 1 buc – 600 lei;

- Plată de model „PC M57 FM2-A75IA” - 1 buc – 700 lei;

- Procesor de model „AMD Athlon-2” - 1 buc – 700 lei;

- Procesor de model „AMD Athlon G4x2” - 2 buc – 700 lei;

- Plată de model „PC ASUS MSA97” - 1 buc – 681 lei;

- Plată de model „M57 277A-G45” - 1 buc – 1176 lei;

- Plată de model „ASUS P8Z77-VLX” - 1 buc – 865,92 lei;

- Plată video de model „Radeon HD 5970”- 1 buc – 3206,4 lei;

- Scurtă pentru bărbați - 4 buc – 1800 lei;

- Rochie pentru dame - 9 buc – 3600 lei;

5

- Pantaloni pentru dame -2 buc – 600 lei;

- Șorți pentru dame - 3 buc - 750 lei;

- Panetoane - 95 buc – 5700 lei;

- Praf pentru spălat - 16 buc – 480 lei;

- Praf pentru spălat lichid - 7 sticle – 420 lei, în total bunuri în sumă de 60

890,32 lei, fapt stabilit conform raportului de evaluare nr. 2317 din 20.12.2013, emis de

către Secția venituri și valoare în vamă.

Colegiul penal a reîncadrat acțiunile inculpatului în baza art. 248 alin. (1) Cod

penal, reieșind din faptul că bunurile în număr a cîte 1 bucată, nu sunt probe care ar

dovedi că sunt cu statut comercial, or, restul de marfă, care este într-un singur exemplar

și a fost inclus în actul de învinuire ca obiect al contrabandei, nu poate fi introdus în

volumul învinuirii, deoarece nu a fost dovedită introducerea acestor mărfuri în scop de

contrabandă și deși inculpatul nu și-a recunoscut vina, atît la urmărirea penală, în cadrul

cercetării judecătorești în instanța de fond, cît și în instanța de apel, vinovăția acestuia

este demonstrată integral prin probele acumulate legal în cadrul urmăririi penale,

precum și prin cele examinate în instanța de judecată, recercetate și verificate în cadrul

instanței de apel, și anume:

- declarațiile martorilor Popenco Artiom, Puntea Igor, Dihterenco Anatolie,

Armeanu Constantin și Jitari Alexandru;

- raportul de autosesizare din data de 27.12.2013 (f.d. 4, vol. I);

- raportul-denunț al inspectorului principal al SCFV, Artiom Popenco, din

10.12.2013 (f.d. 7, vol. I);

- sesizarea inspectorului superior al SEM „Centru” DSO SV, Alexandru

Jitari, din 10.12.2013 (f.d. 10, vol. I);

- act de însoțire a mijlocului de transport din 10.12.2013 (f.d. 11, vol. I);

- procesul-verbal privind efectuarea controlului de către echipa mobilă nr.

334/2013, din 10.12.2013, cu anexele nr. 1 și 2 (f.d. 12-14, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a mijlocului de transport de model

„Mercedes- Sprinter” cu n/î IS 88 TTI și IS 89 TTI din 10.12.2013 (f.d. 16, vol. 1);

- declarația vamală a lui Talmaci Nicolae (f.d. 38, vol. I);

- raportul de evaluare a Secției venituri, valoare în vamă și clasificarea

mărfurilor nr. 2317 din 20.12.2013, conform căruia valoarea în vamă totală a lotului de

marfă depistat în mijlocul de transport cu n/î IS 88 TTI și IS 89 TTI, enumerat în actul

de învinuire, constituie suma de 106 976,12 lei (f.d.50-53, vol. I);

- declarația vamală DV6 întocmită de Talmaci Nicolae (f.d. 56, vol. I);

- procese-verbale de examinare a obiectului (f.d. 137-139, vol. I);

- extras privind traversarea frontierei, potrivit căreia în calitate de șofer este

indicat Talmaci Nicolae (f.d. 147, vol. I).

Colegiul penal a statuat că probele enumerate dovedesc vinovăția inculpatului și

infirmă afirmațiile ultimului privind nevinovăția sa. Astfel, instanța de apel a constatat

6

că prima instanță incorect l-a achitat pe Talmaci Nicolae de săvîrșirea infracțiunii

incriminate, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat.

Referitor la motivul precum că inculpatul nu s-a aflat la volanul microbuzului,

Colegiul penal a reținut că, incorect instanța de fond a pus la baza sentinței declarațiile

inculpatului și anume că, în momentul traversării frontierei de stat, la volanul mijlocului

de transport s-a aflat Iațco Gheorghe, faptul dat fiind combătut prin declarațiile

inculpatului din cadrul urmăririi penale cît și prin informația din sistemul informațional

„Frontiera” prezentată de Poliția de frontieră și informația din sistemul informațional

„Unipas” prezentată de serviciul vamal, în ambele cazuri fiind înregistrat în calitate de

conducător auto anume inculpatul și nu Iațco Gheorghe.

De asemenea, Colegiul a mai reținut că, instanța de fond la baza sentinței de

achitare a indicat că marfa transportată nu a fost ascunsă sau tăinuită în locuri special

adaptate, în argumentarea acestuia indicînd declarațiile martorilor Iațco Gh., Pușca Al.,

Tataroi VI., cît și declarațiile inculpatului, neluînd în considerație faptul că, conform

învinuirii inculpatul a fost învinuit pentru trecerea peste frontiera Republicii Moldova a

mărfurilor în proporții deosebit de mari, tăinuindu-le de controlul vamal, prin

nedeclarare și nicidecum prin eludare sau prin ascundere în locuri special pregătite în

acest sens.

Cu referire la argumentul instanței precum că mărfurile transportate au fost pentru

necesități personale și în cantități pentru care nu se achită taxe de import și nu depășesc

200 euro, instanța de apel a menționat că, bunurile ce i se incriminează inculpatului și

au fost trecute fără a fi declarate, nu se regăsesc nici în declarația vamală a inculpatului,

nici în declarațiile vamale completate de martorii Pușca Al., Tataroi VI. și Iațco Gh., or,

instanța de fond limitîndu-se doar la transcrierea Hotărîrii Plenului CSJ nr. 5 din

24.12.2010 și a Legii nr. 1569.

Din cele relatate s-a dovedit cu certitudine că inculpatul aflîndu-se la volanul

mijlocului de transport de model „Mercedes-Benz” a trecut peste frontiera de stat

mărfuri, obiecte și alte valori în proporții mari prin nedeclararea în documentele vamale

sau în alte documente de trecere a frontierei.

Analizînd materialele dosarului penal și apreciindu-le în cumul cu probele

menționate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, veridicității și coroborării lor acțiunile inculpatului a fost încadrate în baza

art. 248 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative: contrabandă, adică trecerea peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții mari, tăinuindu-le de

controlul vamal prin nedeclarare.

La stabilirea pedepsei, Colegiul penal a ținut cont de prevederile art. 75, 76, 77

Cod penal, iar circumstanțe ce atenuează, ori agravează răspunderea penală în privința

inculpatului nefiind stabilite și luînd în considerație principiile prevăzute de art. 4, 61

alin. (2) Cod penal, Colegiul penal a ajuns la concluzia că este rațional și oportun ca

inculpatului să-i fie aplicată pedeapsă sub de amendă în mărime de 200 (două sute)

7

unități convenționale, adică 4 000 lei.

alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei

menționate, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

În motivarea solicitării recurentul a invocat că:

- decizia instanței de apel este neîntemeiată și pasibilă a fi casată, deoarece

este contrară stării de fapt stabilite în baza probelor examinate în cadrul cercetării

judecătorești și contravine prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală;

- din textul deciziei instanței de apel se constată că s-a admis o eroare gravă,

deoarece nu este indicat nici un motiv plauzibil ce ar combate sau care ar indica că în

acțiunile inculpatului nu sunt prezente elementele infracțiunii încriminate, nefiind

combătute în acest sens motivele apelului procurorului;

- la calificare faptei inculpatului instanța de apel nu a ținut cont de intenția

directă a lui Talmaci Nicolae, care a dorit și a importat prin nedeclarare toate bunurile

indicate în rechizitoriu, potrivit căruia, a trecut peste frontiera Republicii Moldova

mărfuri în proporții deosebit de mari, tăinuindu-le de controlul vamal prin nedeclarare;

- instanța de apel nu a dat aprecierea corespunzătoare declarațiilor

inspectorilor vamali, care în coroborare cu alte probe corespund circumstanțelor

stabilite în cauză și conchid că acțiunile inculpatului au fost realizate cu intenție;

- conform raportului de evaluare nr. 2317 din 20.12.2013, emis de către

Secția venituri și valoare în vamă, s-a constatat că valoarea în vamă a mărfurilor

menționate supra constituie suma de 106976,12 lei ce constituie proporții deosebit de

mari, astfel, motivul invocat de către instanța de apel pentru a exclude din învinuire

mărfurile, precum și mărfurile netransportate au fost pentru necesități personale și în

cantități pentru care nu se achită drepturi de import și care nu depășesc 200 euro, este

unul nefondat;

- instanța de apel nu a luat în considerație că bunurile care i se încriminează

inculpatului și au fost trecute fără a fi declarate nu se regăsesc nici în declarația vamală

a ultimului, nici în declarațiile completate de Pușca Al., Tataroi Vl. și Iațco Gh. Chiar

dacă bunurile importate de către inculpat erau pentru scopuri personale, totuși valoarea

acestora depășește cu mult 300 de euro și prin urmare obligatoriu trebuiau să fie

declarate în scris;

- instanța de apel nu s-a expus și asupra solicitării indicate în apelul

procurorului referitoare la încasarea din contul lui Talmaci Nicolae în beneficiul statului

contravaloarea mărfurilor ce au constituit obiectul de contrabandă în mărime de

106976,12 lei.

5.1. Împotriva deciziei a depus recurs ordinar și avocatul Talmaci Mariana,

invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, prin care

8

solicită casarea acesteia pe motiv că apelul a fost greșit admis, cu menținerea sentinței

instanței de fond.

În motivarea recursului a menționat că:

- instanța de apel nu a ținut cont de principiul contradictorialității procesului

penal și neîntemeiat a pronunțat o hotărîre de recunoaștere a vinovăției inculpatului

bazîndu-se exclusiv pe probele cercetate în prima instanță în temeiul cărora Talmaci

Nicolae fusese achitat, neîntemeiat procedînd la o nouă interpretare a declarațiilor

martorilor, care în instanța de apel au fost identice celor din instanța de fond;

- instanța de apel greșit a reținut că inculpatul a fost achitat de către instanța

de fond, pe motivul că fapta nu a fost comisă de inculpat, concluzionînd că probele

cercetate demonstrează contrariul, pe cînd în realitate conform sentinței Judecătoriei

Hîncești din 06.04.2015, Nicolae Talmaci a fost achitat pe art. 248 alin.(5) lit. d) Cod

penal, din motivul că fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii;

- deoarece bunurile au fost restituite proprietarilor nu există corpuri delicte,

adică obiectul infracțiunii, ceea ce a fost total ignorat de către Curtea de Apel;

- în baza acelorași probe și anume procesul-verbal privind efectuarea

controlului de către echipe mobile nr. 332/2013, actul de însoțire a mijlocului de

transport, declarațiile vamale tip DV6 în nr de 4, Procuratura Generală, prin ordonanța

din 31.12.2013, s-a refuzat în pornirea urmăririi penale, din motivul că în acțiunile lui

Talmaci Nicolae, Iațco Gheorghe, Pușcă Alexandru și Tataroi Veceslav nu se întrunesc

elementele infracțiunii de contrabandă și bunurile menționate au fost restituite

persoanelor;

- declarațiile lui Jitari A., Armeanu C., Puntea I. și Popencu A. nu pot fi luate

în considerații, deoarece ei însăși au instrumentat cazul, fiind agenți vamali care s-au

sesizat la ordinul telefonic, adică persoane cointeresate;

- în pofida declarațiilor martorului A. Dehtearenco date și în instanța de apel,

ultima în pct.16 din decizie, în mod arbitrar totuși a reținut că inculpatul nu a declarat și

nici n-a prezentat controlului vamal lotul de marfă depistat, astfel, concluzia contravine

declarațiilor martorului.

Talmaci Mariana, prin care s-a expus pentru respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat,

deoarece careva probe noi de către acuzator nu au fost prezentate în instanța de apel, iar

critica privind aprecierea probelor nu este temei prevăzut de lege pentru a judeca cauza

în ordine de recurs.

lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, cu casarea deciziei instanței de

apel și trimiterea cauzei la rejudecare.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

9

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

În corespundere cu art. 448 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecînd

recursul verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza materialului din

dosarul cauzei și a oricăror documente noi prezentate. De asemenea, instanța de recurs

poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci cînd se

constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărîri ilegale,

totodată verificînd dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată

și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Prin urmare, Colegiul lărgit menționează că declanșînd o continuare a judecării

cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucît o dată

exercitat produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral

atît în fapt, cît și în drept în privința persoanelor care l-au declarat.

În susținerea acestei statuări vin și prevederile pct. 14.7 a Hotărîrii Plenului Curții

Supreme de Justiție nr.22 din 12.12.2005 cu privire la practica judecării cauzelor penale

în ordine de apel cu modificările și completările ulterioare, care stipulează că, în sensul

cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvîrșită

ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă,

în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există

circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în

ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de

drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect

aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărîrea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea

cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Deci, statuînd asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției sale, care a fost

10

expusă pe larg în punctul 4.1. din prezenta decizie, nu a respectat întocmai prevederile

legale enunțate supra, interpretînd eronat prevederile legii penale și procesual penale,

prin urmare aceasta fiind afectată de erori de drept prescrise de pct. 6) alin. (1) art.427

Cod de procedură penală și anume că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii.

În primul rînd, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de fond a adoptat o

soluție de achitare pe art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, în privința lui Talmaci Nicolae,

pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, care ulterior a

fost casată de către instanța de apel, recunoscîndu-l vinovat și condamnîndu-l pe acesta

în baza art. 248 alin. (1) Cod penal.

Astfel, instanța de apel recalificînd acțiunile inculpatului a constatat că, „la

10.12.2013, aproximativ la ora 00.35, pe sensul „intrare” al postului vamal „Leușeni-

Albița" (auto), în cadrul controlului vamal al mijlocului de transport de model

„Mercedes-Benz” cu n/î IS 88TTI, care tracta remorca cu n/î IS89TTI, ce se deplasa

din Italia în R. Moldova, Talmaci Nicolae aflîndu-se la volanul acestei unități de

transport, acționînd cu intenție directă și în scop cupidant, urmărind trecerea peste

frontiera vamală a R. Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, dîndu-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor

prejudiciabile, admițînd în mod conștient survenirea acestor urmări, contrar

prevederilor art. art. 4 și 5 al Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a

bunurilor de pe teritoriul R. Moldova de către persoanele fizice, nr. 1569-XV din

20.12.2002, art. art. 175-178 Cod vamal, intenționat nu a declarat în declarația vamală

și nu a prezentat controlului vamal mărfuri de larg consum în asortiment și anume

bunuri în sumă de 60 890,32 lei, fapt stabilit conform raportului de evaluare nr. 2317

din 20.12.2013, emis de către Secția venituri și valoare în vamă”.

Ulterior, contrar celor menționate instanța de apel motivează că, „analizînd

materialele dosarului penal și apreciindu-le în cumul cu probele menționate prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

veridicității și coroborării lor acțiunile inculpatului a fost încadrate în baza art. 248

alin. (1) Cod penal, după semnele calificative: contrabandă, adică trecerea peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții mari, tăinuindu-le de

controlul vamal prin nedeclarare.”

Prin urmare, este evidentă contradicția în soluția instanței de apel, ceea ce duce la

încălcarea prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, care stipulează

că partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei

criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei,

forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, or, conform art. 419

Cod de procedură penală rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară

11

potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică

în mod corespunzător.

Situația descrisă mai sus servește drept temei pentru casarea hotărîrii și nu poate

fi corectată în recurs, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei. Eroarea

comisă nu oferă posibilitatea instanței de recurs de a trage concluzii privitor la

corectitudinea aprecierii probelor de către instanța de apel.

Motivarea soluției adoptată de instanța de apel, contrazice dispozitivul hotărîrii,

deoarece acesta este expus neclar, temei ce se încadrează în prevederile art. 427 alin.(1)

pct. 6) Cod de procedură penală și se soldează cu casarea deciziei recurate și remiterea

cauzei la o nouă judecare în ordine de apel.

La o nouă judecare a cauzei, este necesar a se ține cont că una din condițiile

adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele

constatate în ședința de judecată, iar la întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească

cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute

în art. 385 Cod de procedură penală potrivit cărora, instanța își întemeiază sentința

numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată. Această prevedere se

referă și la adoptarea deciziei de către instanța de apel

În al doilea rînd, Colegiul penal lărgit menționează că, dacă instanța de apel a

admis apelul procurorului, decizia trebuia să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat

instanța pronunțînd hotărîrea respectivă, să indice din ce motive ele urmează a fi

reapreciate, admise ori respinse ca probe.

La fel, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar și poate

administra, la cererea părților, orice probe noi pe care le consideră necesare, fiind

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul reține că deși textul recursului declarat de procuror repetă motivele

apelului, în decizia instanței de apel cu adevărat nu și-au găsit reflectare răspunsul la

toate motivele invocate în apel, or potrivit art.414 alin. (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Astfel, pornind de la motivele recursului ordinar declarat de procuror, care au fost

indicate de către ultimul și în apelul său rezultă că, prin decizia recurată, la examinarea

cauzei instanța de apel fără a face o apreciere determinată și detaliată a probelor

administrate în cauza penală, a ajuns apriori la concluzia condamnării inculpatului, deși

procurorul potrivit apelului și reieșind din probele acumulate în cadrul urmării penale și

cercetate în cadrul actului de judecată, a redat situația de fapt conform prevederilor art.

252 și alin. (1) art. 254 Cod de procedură penală, la care instanța de apel nu s-a expus

sau s-a expus confuz.

Deci, de către acuzare a fost invocat că:

- instanța de fond a pus la baza sentinței declarațiile martorilor Iațco Gh., Pușca

Al., Tataroi VI., cît și declarațiile inculpatului, care au declarat că, în momentul

traversării frontierei de stat, ei nu s-au eschivat de la controlul vamal și nici nu au

12

tăinuit marfa, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, dar

dimpotrivă, au declarat integral toată marfa în scris și verbal și în cazul dat nu s-a ținut

cont de faptul că conform rechizitoriului, inculpatul este învinuit pentru trecerea peste

frontieră a mărfurilor în proporții deosebit de mari, tăinuindu-le prin nedeclarare.

Aici, Colegiul remarcă că, instanța de apel a plagiat motivul procurorului fără a-și

argumenta poziția proprie asupra acestuia și fără a ține cont de probele prezentate de

procuror în susținerea învinuirii.

- instanța de fond a relatat că, mărfurile transportate au fost pentru necesitățile

personale și în cantități pentru care nu se achită drepturi de import și care nu depășesc

200 euro, însă nu a luat în calcul că bunurile care i se încriminează inculpatului au fost

trecute fără a fi declarate și nu se regăsesc nici în declarația vamală a inculpatului, nici

în declarațiile vamale completate de pretinșii martori Pușca Al., Tataroi VI. și Iațco

Gh.

Instanța de recurs menționează că, instanța de apel a prescris temeiul dat în

motivarea deciziei sale, însă fără a-i oferi careva argumentare personală și fără a face

trimitere la probele existente în cauza dată prezentate de către procuror.

Astfel, art. 173 Cod vamal prevede că, mărfurile și mijloacele de transport care

trec frontiera vamală, mărfurile și mijloacele de transport a căror destinație vamală se

modifică, alte mărfuri și mijloace de transport în cazurile stabilite în condițiile legii

sunt declarate organului vamal, iar Legea nr. 1569-XV din 20.12.2002, cu privire la

modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de

către persoane fizice, prin articolele 4 și 5 stipulează modul de declarare a bunurilor și

introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova.

Prin urmare, instanța de apel urma să ia în calcul prevederile menționate precum

și destinația mărfurilor deplasate și să-și expună opinia vis-a-vis de destinația lor - dacă

ele sunt introduse în exclusivitate pentru a fi utilizate de către persoană ori de către

membrii familiei acesteia și dacă persoana fizică care deplasează marfa a prezentat

obligațiune prin care se confirmă că marfa nu este destinată activității comerciale sau,

dacă bunurile introduse pe teritoriul țării sunt pentru uz personal valoarea acestora nu

trebuie să depășească suma de 300 euro, în caz contrar, este obligatoriu ca acestea să fie

declarate în scris.

Mai mult ca atît, instanța de apel a constatat că inculpatul nu a declarat în

declarația vamală doar o parte din bunurile indicate în rechizitoriu, valoarea cărora

constituie suma de 60890,32 lei, ceea ce a dus la recalificarea acțiunilor inculpatului de

la art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal la art. 248 alin. (1) Cod penal, însă fără a-și

argumenta soluția și a concretiza poziția bunurilor în valoare de 46085,8 lei, limitîndu-

se doar la formularea că: bunurile în număr a cîte 1 bucată, nu sunt probe care ar

dovedi că sunt cu statut comercial, or, restul de marfa, care este într-un singur

exemplar și a fost inclus în actul de învinuire ca obiect al contrabandei, nu poate fi

13

inclus în volumul învinuirii, deoarece nu a fost dovedită introducerea acestor mărfuri

cu scop de contrabandă.

Totodată, instanța de apel urma a se expune asupra faptului că bunurile în valoare

de 106976,12 lei, care i se incriminează lui Talmaci Nicolae prin rechizitoriu, nu se

regăsesc în declarația vamală a inculpatului sau a martorilor Pușca Al., Tataroi Vl. și

Iațco Gh. De aici reiese că, Colegiul penal a efectuat o analiză superficială probelor

administrate la cauza penală, iar din textul deciziei instanței de apel se subînțelege o

susținere clară a învinuirii și cu toate că a recalificat acțiunile acestuia, nu-și exprimă

dezacordul asupra probelor acuzării prezentate pentru confirmarea vinovăției în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal.

Decizia mai cuprinde o contradicție și în sensul că, instanța de apel inițial indică

că, prima instanță incorect l-a achitat pe Talmaci Nicolae de săvîrșirea infracțiunii

incriminate, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat, cu toate că acesta a fost

achitat pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii, iar ulterior casează

soluția instanței de fond și motivează că în acțiunile inculpatului sunt prezente

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal.

În aceiași ordine de idei, Colegiul penal remarcă că, instanța de apel nu s-a expus

asupra solicitării indicate în apelul procurorului prin care s-a cerut încasarea din contul

lui Talmaci Nicolae în beneficiul statului contravaloarea mărfurilor ce au constituit

obiectul de contrabandă în mărime de 106976,12 lei, or, în cazul dat instanța urma să i-a

în considerație că bunurile introduse pe teritoriul țării a căror valoare depășește

cuantumul neimpozabil, adică suma de 300 euro și care nu sunt destinate activității

comerciale sau de producție, drepturile de import se vor percepe reieșind din valoarea

bunului în vamă.

La fel, instanța de apel nu a luat în calcul raportul nr. 2317, din 20.12.2013, prin

care s-a efectuat evaluarea vamală a mărfurilor importate conform prevederilor art. 7

din Capitolul I, al Acordului privind aplicarea art. VII al Acordului General pentru tarife

și comerț din 1994, care prevede regulile de evaluare în vamă și totodată, călăuzitoare în

sensul dat sunt și prevederile Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste

frontiera Republicii Moldova de către persoane fizice.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată, că totalitatea circumstanțelor menționate în

prezenta decizie confirmă necesitatea casării totale a deciziei instanței de apel cu

remiterea la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată în cadrul căreia

urmează a fi apreciate de instanța de apel în cumul cu toate probele la justa lor valoare

pentru adoptarea unei soluții juste și corecte.

De asemenea, Colegiul consideră necesar de a atenționa, că motivarea soluției

pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect

discreționar în realizarea justiției, acordînd părților din proces posibilitatea să-și

formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar

instanțelor de recurs elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc.

14

Motivarea hotărîrilor de către instanțele naționale constituie o obligație impusă acestora

și prin prevederile art. 6 din CEDO.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de procuror în apel și cele invocate

în prezenta decizie, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate

în instanță, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, ținînd cont de motivele casării deciziei

atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță, de către avocatul Talmaci Mariana în numele

inculpatului Talmaci Nicolae, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 26 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Talmaci Nicolae,

dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia publicată integral la 05 aprilie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurii Diaconu

Ion Guzun

15