1ra-1582/2015 — art. 27,248 alin. 5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 27,248 alin. 5 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 16 CPP
1ra-1582/2015 — art. 27,248 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-1582/2015
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
16 decembrie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Ion Vicol în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei
Hîncești din 24 aprilie 2015 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
17 septembrie 2015, în cauza penală în privința lui:
Gălățeanu Dumitru Ion, născut la 29
septembrie 1976, originar și locuitor în
mun. Chișinău, com. Grătiești, str. Ștefan
cel Mare 4A,
Termenul de examinare a cauzei:
- prima instanță: 02.02.2015 – 24.04.2015;
- instanța de apel: 08.06.2015- 17.09.2015;
- instanța de recurs: 30.11.2015- 16.12.2015;
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 24 aprilie 2015, Gălățeanu Dumitru
a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal la 4
(patru) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Conform art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepsei aplicate pe un termen de probă de 3 (trei) ani.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, la 04.11.2014,
aproximativ la ora 00.35, pe sensul „intrare" al postului vamal Leușeni- Albița (auto), în
cadrul controlului vamal al mijlocului de transport de model „Mercedes Benz" tip
„Sprinter 310D" cu n/î GL 12 HTG care tracta remorca de model „Boekmann" cu n/î C
293 RA, ce se deplasa din Italia în R. Moldova Gălățeanu Dumitru, aflîndu-se la volanul
acestei unități de transport, acționînd cu intenție directă în scop cupidant, urmărind
scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții
deosebit de mari, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd
urmările lor prejudiciabile și admițînd în mod conștient survenirea acestor urmări,
1
contrar prevederilor art. art. 4, 5 a Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a
bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice, nr. 1569-XV
din 20.12.2002, art. art. 175-178 Cod vamal, intenționat nu a declarat în declarația
vamală și nu a prezentat controlului vamal piese de schimb destinate pentru ferestraie de
tăiat cu lanț și pentru mașini de tăiat iarbă în asortiment, după cum urmează: Pro Steel
Drive Chain Saw Sprocket Stens - 12 buc; Professional Center Drive Chain Saw
Sprocke - 3 buc; Professional Steel Drive Chain Saw Sprocket - 5 buc; Herr Ez Drive
Rim Sprocket Systems - 15 buc; Oregon Power Mate - 20 buc; Pignone Motosega Con
Anello Autoallineante - 4 buc; Pignone Motosega Con Rocchetto Fisso - 9 buc;
Campana Frizione Motosega Alpina Sermac – 4 buc; Oregon Spur - 9 buc; Pignone
dentato - 40 buc; Pistone completo husqvarna Brumar - 25 buc; Segment de piston de
diferite mărimi - 50 buc; accesorii și piese de schimb - 650 buc; sfoară de pornire - 400
m.; bloc motor uzat - 1 buc, însă din cauze independente de voința lui, fiind depistate în
cadrul controlului vamal, aceasta nu și-a produs efectul.
Conform raportului de evaluare nr. 80 din 04.11.2014, întocmit de Secția
venituri, valoare în vamă și clasificarea mărfurilor, valoarea în vamă a tuturor bunurilor
menționate constituie suma de 118 232,83 lei.
Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Ion Vicol în numele
inculpatului, solicitînd casarea acesteia rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărîri de achitare.
În argumentarea apelului a indicat că:
- raportul nr. 80 prezentat instanței prin care se prezumă săvîrșirea infracțiunii
cu calificativul proporții deosebit de mari nu are relevanță probatorie;
- se constată lipsa mijlocului de probă prin care fapta inculpatului a fost
încadrată ca contrabandă săvîrșită în proporții deosebit de mari;
- instanța de fond nu a stabilit prezența stării de pericol care nu poate fi
înlăturată prin aplicarea unei pedepse penale și prezența stării de pericol ce determină
temerea justificată că în viitor făptuitorul va săvîrși fapte încadrate în legea penală;
- bunurile materiale transportate de către inculpat nu au fost dobîndite prin
infracțiune, ori vor fi utilizate la săvîrșirea infracțiunii și confiscarea specială reprezintă
o ingerință în dreptul de proprietate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie
2015, a fost respins apelul declarat ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.
4.1. Colegiul penal și-a motivat soluția prin faptul că, instanța de fond a stabilit
în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a
efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor.
Cu toate că Gălățeanu Dumitru nu recunoaște vina în comiterea infracțiunii
încriminate, vinovăția lui se dovedește prin probele acumulate legal în cadrul urmăririi
penale, care au fost cercetate și verificate în cadrul ședinței instanței apel și anume:
declarațiile inculpatului, a martorilor Ciobanu Ion și Pavliuc Artur, precum și prin
materialele cauzei, inclusiv:
2
- ordonanța de începere a urmăririi penale din 28.11.2014 (f.d. 1);
- denunțul inspectorului SPC a BV Leușeni, Vitalii Dmitrașco din
06.11.2014 (f.d. 5);
- proces-verbal de examinare din 04.11.2014, prin care a fost supusă
examinării unitatea de transport de model „Mercedes Sprinter 310 D" n/î GL 12 HTG/C
293 RA, cu anexa ( f.d. 7-13);
- ordonanța din 04.11.2014 de recunoaștere în calitate de corp delict la cauza
penală (f.d. 15);
- ordonanța de ridicare din 04.11.2014, prin care s-a dispus a ridica de la
Gălățeanu Dumitru piese de schimb și accesorii pentru ferestraie de tăiat cu lanț
(conform anexei nr. 1), microbuzul de model „Mercedes Benz" cu n/î GL 12 HTG VIN:
WDB9034631P678680, remorca de model „Boekmann" cu n/î C 293 RA VIN
WB0HT2AAA00200847 (f.d. 16);
- raport nr. 80 din 04.11.2014 prin care se stabilește valoarea în vamă și
clasificarea mărfurilor, potrivit căruia valoarea mărfurilor reținute a fost estimată la
suma de 118 232,83 lei ( f.d. 27);
- ordonanța procurorului din 05.12.2014, prin care s-a dispus restituirea
corpurilor delicate - microbuzul de model „Mercedes Benz", tipul „Sprinter” cu n/î GL
12 HTG VIN: WDB9034631P678680, remorca de model „Boekmann" cu n/î C 293 RA
VIN WB0HT2AAA00200847 - proprietarului Igor Garabagiu ( f.d. 31);
- proces- verbal de examinare a obiectelor din 16.01.2015, prin care au fost
examinate mărfurile ridicate de organul vamal la 04.11.2014 ce nu au fost declarate
organului vamal, cu fototabel în anexă ( f.d. 34-45);
- declarația vamală DV-6 depusă de Gălățeanu Dumitru la 03.11.2014, din
conținutul căreia rezultă că nu sunt indicate spre declarare bunurile reținute (f.d. 48).
Au fost apreciate critic argumentele apărătorului prin care-și manifestă
dezacordul cu raportul nr. 80 din 04.11.2014 emis de Secția venituri, valoare în vamă și
clasificarea mărfurilor, potrivit căruia bunurile ridicate - piese de schimb destinate
pentru ferestraie de tăiat cu lanț și pentru mașini de tăiat iarba în asortiment au fost
apreciate la suma de 118232,83 lei, cît și poziția inculpatului precum că „bunurile sus
menționate nu le-a indicat în declarația vamală, din motiv că erau diferite piese și nu
cunoștea la sigur cum urmează să fie indicate pentru a fi devamate", deoarece inculpatul
fiind angajat în calitate de șofer al mijlocului de transport care transporta inclusiv bagaje
și colete neînsoțite și respectiv intrînd pe teritoriul vamal al R. Moldova, la momentul
preluării bagajului neînsoțit, avea obligația să se informeze deplin despre bunurile care
urmează a fi declarate și supuse vămuirii, la prezentarea acestora organului vamal,
precum și să verifice integritatea, autenticitatea și conținutul bagajelor neînsoțite
preluate spre transportare.
Colegiul a menționat că intenția inculpatului este combătută prin șirul de probe
enumerate, ce coroborează între ele și careva divergențe între declarațiile martorilor, cît
și în materialele cauzei care ar trezi dubii, nu au fost reținute.
3
La aplicarea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art.7, 75 Cod penal, că
inculpatul se caracterizează pozitiv, antecedente penale nu are, la întreținere are trei
copii minori. În conformitate cu art. 76-77 Cod penal circumstanțe atenuante și
agravante nu au fost stabilite, de aceea Colegiul a concluzionat că, reieșind din scopul
pedepsei penale, ținînd cont de personalitatea inculpatului precum și circumstanțele
cauzei, instanța de fond corect a ajuns la concluzia aplicării în privința inculpatului a
pedepsei sub formă de 4 ani închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,
stabilindu-i un termen de probă de 3 ani.
Împotriva hotărîrii menționate avocatul Ion Vicol în numele inculpatului a
declarat recurs ordinar, solicitînd casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri de
achitare.
În motivarea recursului avocatul fără a face referire la prevederile art. 427 alin.
(1) Cod de procedură penală, indică motive identice cu cele din apel expuse în pct. 3 din
prezenta decizie.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza
materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia,
din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă
asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit
neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Din textul recursului declarat de către avocat, deși acesta nu se expune expres
asupra nici unui temei prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, se
prezumă că dînsul invocă temeiuri prevăzute în pct. 6) și 16) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, menționînd că instanța de recurs s-a pronunțat eronat asupra
motivelor invocate în apel și norma de drept aplicată în decizie și sentință contravine
recomandărilor Curții Supreme de Justiție.
Totodată, recurentul solicită achitarea inculpatului considerînd că acesta este
nevinovat, temei încadrat la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.
Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de apel
și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală
astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la menținerea sentinței
instanței de fond, or în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor
legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.
Mai mult ca atît, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la
examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod
de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat
4
minuțios, dîndu-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția inculpatului în
săvîrșirea infracțiunii prevăzute în art. 27, 248 alin. (5) Cod penal.
Totodată, conform art. 414 Cod de procedură penală la judecarea apelului
instanța a verificat probele și înscrisurile anexate la cauza penală și a celor suplimentare
invocate de către părți, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f. d.
160-163).
Colegiul penal menționează că instanța de apel a dat răspuns la toate
argumentele invocate în apel și corect s-a expus asupra acestora, făcînd trimitere la
probele cercetate pe parcursul examinării cauzei dîndu-le o apreciere justă, iar motivele
aduse de recurent ține de starea de fapt și au fost obiectul judecării în instanța de apel,
iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea temeiurilor de fapt și de
drept care au adus la pronunțarea hotărîrii judiciare.
Din aceste considerente, Colegiul menține concluzia instanței de apel, iar careva
eroare prevăzută în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu a fost admisă
argumentele recurentului fiind lipsite de suport probatoriu de drept, fiind considerate
declarative, cu atît mai mult, autorul recursului referindu-se la pct. 6) din norma
menționată nu indică care anume eroare de la acest punct a fost comisă de către instanța
de apel la adoptarea soluției sale.
Cu referire la cele invocate de avocat în sensul prevederilor art. 427 alin. (1) pct.
8) Cod de procedură penală care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi
supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de
apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal respinge
acest argument, ca fiind neîntemeiat, din următoarele considerente:
Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”se înțeleg acele
cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia nu întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii respective.
Recurentul invocă faptul că nu a fost prezentată nici o probă ce ar confirma
existența laturii obiective și a laturii subiective, însă Colegiul penal constată că în speță
acest temei de casare nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului menționat.
Totodată, instanța de recurs relevă că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate
elementele infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (5) Cod penal, fiind dovedită vina
acestuia prin întreg cumulul de probe cercetate și invocate în prezenta decizie.
Astfel, Colegiul susține poziția instanței de apel prin care s-a expus că instanța
de fond corect și legal a constatat prezența în acțiunile inculpatului a elementelor
constitutive ale infracțiunii și concluziile la care au ajuns instanțele ierarhic inferioare
privitor la vinovăția inculpatului sunt corecte și corespund materialului probator, iar
careva încălcări nu au fost comise de către instanțele de judecată.
Referitor la eroarea invocată prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de
procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în
5
cazul în care norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de
aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, Colegiul
concluzionează, că acest temei pentru declararea recursului ordinar de asemenea nu și-a
găsit confirmare la examinare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de
recurent, mai mult ca atît, în motivarea recursului avocatul nu face o careva
argumentare ce ar ține de eroarea respectivă.
Astfel, Colegiul penal ajunge la concluzia că recursul este declarativ, motivele
invocate nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs în art. 427 Cod de procedură penală.
Totodată, aceste motive au fost invocate și în apel, au fost obiectul judecării în instanța
de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea temeiurilor de fapt
și de drept care au dus la pronunțarea hotărîrilor judecătorești.
În acest context, Colegiul conchide că temeiurile pentru recursul ordinar declarat
de recurent nu și-au găsit confirmarea în instanța de recurs și din aceste considerente
este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ion Vicol în numele
inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17
septembrie 2015, în cauza penală în privința lui Gălățeanu Dumitru, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată publicată la 15 ianuarie 2016.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
6