1ra-83/2017 — de art. 287 alin. 1 Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- de art. 287 alin. 1 Cod penal
- Temei legal
- art. 6 CEDO
1ra-83/2017 — de art. 287 alin. 1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-83/2017
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE
08 februarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Ursache Petru,
judecători - Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Volcovschi Ion în numele inculpatului Ipatii Alexei, prin care se solicită
casarea sentinței Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 06 octombrie 2015 și a
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2015, în cauza
penală privindu-l pe
Ipatii Alexei Xxx, născut la xxx, originar din xxx,
domiciliat în xxx xxx.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
08.12.2014 - 06.10.2015 (prima instanță);
30.11.2015 - 11.12.2015 (instanța de apel);
22.09.2016 - 08.02.2017 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 06 octombrie 2015, în
procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Ipatii Alexei a fost
recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal
și i s-a aplicat pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în
mărime de 120 ore.
A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Soroceanu Sergiu împotriva lui
Ipatii Alexei privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune.
S-a încasat din contul lui Ipatii Alexei în beneficiul lui Soroceanu Sergiu suma de
8449,32 MDL (opt mii patru sute patruzeci și nouă) lei 32 bani cu titlu de daună
materială.
S-a încasat din contul lui Ipatii Alexei în beneficiul lui Soroceanu Sergiu suma de
2000 MDL (două mii) lei cu titlu de daună morală.
1
S-a încasat din contul lui Ipatii Alexei în beneficiul lui Soroceanu Sergiu suma de
3000 MDL (trei mii) lei cu titlu de cheltuieli de judecată legate de acordarea
asistenței juridice.
În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Ipatii Alexei, la
data de 13 septembrie 2014 aproximativ la ora 13.00 min., deplasîndu-se la volanul
automobilului de model „VW Bora” cu n/î xxx, pe str. Petricani, 5/1, mun. Chișinău,
spre str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, nefiind de acord cu manevra efectuată de
conducătorul automobilului de model „Mercedes 410” cu n/î xxx, deja ajungînd la
stația de trenuri „Visterniceni”, a efectuat depășirea automobilului indicat, după care
brusc a staționat în fața acestuia, așa încît să fie imposibilă continuarea deplasării,
unde coborînd din automobil s-a apropiat de celălalt automobil staționat, exprimîndu-
se cu cuvinte necenzurate într-un loc public, acționînd din intenții huliganice, a
aplicat cîteva lovituri cu pumnii și palmele peste fața cet. Soroceanu Sergiu, a. n. x,
aflat la volanul automobilului de model „Mercedes 410” cu n/î xxx, căruia, conform
raportului de expertiză medico-legală nr.4677, din 15.09.2014, i-a cauzat echimoze
cu excoriații la nivelul feței, iar conform criteriilor stabilite au fost calificate ca
vătămare corporală neînsemnată.
Aceste acțiuni ale inculpatului Ipatii Alexei au fost încadrate în baza art. 287
alin.(l) Cod penal, după semnele calificative: huliganism, adică acțiunile intenționate
care încalcă grosolan ordinea publică și care, prin conținutul lor, se deosebesc
printr-o obrăznicie deosebită, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei.
Sentința menționată a fost atacată cu apel de către avocatul Volcovschi Ion în
numele inculpatului Ipatii Alexei, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței și
stabilirea pedepsei inculpatului sub formă de amendă prevăzută de norma imputată,
casarea parțială a sentinței în partea acțiunii civile privind încasarea din contul
inculpatului Ipatii Alexei a prejudiciului moral în mărime de 1000 lei, casarea parțială
a sentinței în partea acțiunii civile privind încasarea din contul inculpatului Ipatii
Alexei a cheltuielelor de asistență juridică acordată în mărime de 1500 lei, casarea în
întregime a sentinței în partea acțiunii civile privind încasarea de la inculpatul Ipatii
Alexei a sumei prejudiciului material de 8449,32 lei cu lăsarea fără soluționare,
urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea
procedurii civile.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie
2015, a fost admis apelul declarat de avocatul Volcovschi Ion în numele inculpatului
Ipatii Alexei, casată sentința parțial, în partea pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre,
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, în partea respectivă:
Ipatii Alexei Xxx, recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.
287 alin.(l) Cod penal, prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură
penală, a fost pedepsit cu amendă în mărime de 525 (cinci sute douăzeci și cinci)
unități convenționale, ce constituie 10500 (zece mii cinci sute) lei.
2
În rest, au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Conform art. 64 alin. (31) Cod penal, Ipatii Alexei a fost în drept să achite
jumătate din mărimea amenzii stabilite în cazul în care o plătește în cel mult 72 de
ore de la data cînd hotărârea devine executorie, fapt ce determină că pedeapsa penală
este executată integral.
4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, la soluționarea
chestiunii cu privire la pedeapsa penală, prima instanță n-a acordat deplină eficiență
prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,
astfel, în consecință, neîntemeiat a aplicat pedeapsa cu muncă neremunerată în
folosul comunității.
Sancțiunea art. 287 alin. (l) Cod penal prevede amendă, muncă neremunerată în
folosul comunității sau închisoare.
Conform art. 75 alin. (2) Cod penal o pedeapsă mai aspră, din numărul celor
alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în
care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea
scopului pedepsei.
Instanța de apel a menționat că sentința nu cuprinde motive pentru stabilirea
pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității, dacă sancțiunea art. 287
alin.(l) Cod penal prevede și pedeapsa cu amendă.
În opinia instanței de apel s-a evidențiat, că pedeapsa cu muncă neremunerată în
folosul comunității, potrivit legislației, se aplică numai în cazul în care există acordul
inculpatului.
Din materialele cauzei penale, precum și din conținutul apelului, rezultă că în
speță lipsește acordul inculpatului la muncă neremunerată în folosul comunității.
În atare situație, instanța de apel a considerat ilegală și neîntemeiată soluția primei
instanțe cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului Ipatii Alexei.
Prin urmare, instanța de apel a menționat că în partea pedepsei, sentința atacată
este lovită de nulitate absolută, impunându-se casarea părții respective și pronunțarea
unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, în partea respectivă.
Soluționând chestiunea cu privire la pedeapsa penală, instanța de apel a aplicat
dispozițiile art. 7, 61, 75 Cod penal și cele din art. 3641 alin. (8) Cod de procedură
penală.
Inculpatul a săvârșit o infracțiune care, potrivit art. 16 Cod penal, se clasifică ca
mai puțin gravă, are la întreținere și educație doi copii minori (f. d. 118), a recunoscut
vina în săvârșirea infracțiunii imputate și se căiește, circumstanțe agravante nu s-au
constatat.
În speță, în baza circumstanțelor, exclusive atenuante, menționate supra, raportate
la împrejurările cazului, sânt întrunite condițiile prevăzute de lege, care justifică
aplicarea pedepsei cu amenda, prevăzute în sancțiunea art. 287 alin.(l) Cod penal și,
pe această linie de gîndire, instanța de apel a considerat că este oportună și rezonabilă
aplicarea pedepsei cu amendă, care va asigura atingerea scopului prevăzut la art. 61
3
alin.(2) Cod penal.
În conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,
inculpatul beneficiază de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă - amendă, iar
conform prevederilor art. 64 alin. (31) Cod penal, el este în drept să achite jumătate
din mărimea amenzii stabilite în cazul în care o plătește în cel mult 72 de ore de la
data când hotărârea devine executorie, fapt ce determină că pedeapsa este executată.
Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul, prin cerere scrisă, a declarat
că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei
pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform procedurii
prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală.
Instanța de judecată, prin încheierea protocolară, a admis cererea inculpatului,
astfel judecata s-a desfășurat, pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.
Instanța de apel a menționat că starea de fapt și de drept constatată de prima
instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în
cuprinsul sentinței.
Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de art. 394 alin.(l)
și (2) Cod de procedură penală.
Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute
legal, sânt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală.
În viziunea instanței de apel este corectă starea juridică a corespunderii exacte
între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței
infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (l) Cod penal, după indicii: huliganismul, adică
acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și care, prin conținutul lor,
se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, însoțită de aplicarea violenței asupra
persoanei.
Acțiunea civilă a fost soluționată conform prevederilor art. 387 Cod de procedură
penală, astfel motivele invocate în apel au fost nefondate în partea respectivă.
Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recurs ordinar de către avocatul
Volcovschi Ion în numele inculpatului Ipatii Alexei, prin care fără a indica vreun
temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, dar indicînd art. 6
CEDO, a solicitat casarea acestora, în partea acțiunii civile privind încasarea de la
inculpatul Ipatii Alexei a sumei prejudiciului material și moral cu lăsarea fără
soluționare, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în
ordinea procedurii civile.
Recurentul a invocat în cererea sa de recurs următoarele motive :
- cît privește examinarea acțiunii civile în prima instanță, această acțiune a lipsit
inculpatul Ipatii Alexei de posibilitatea prevăzută de principiul contradictorialității
prevăzut de art. 26 alin. (1) Cod procedură civilă, care indică că, procesele civile se
desfășoară pe principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile
procedurale;
4
- totodată, potrivit prevederilor art. 27 alin. (1) Cod procedură civilă, indică alt
principiu, care n-a fost respectat de către nici o instanță de judecată, care arătă că,
disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în
primul rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul
legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege
modalitatea și mijloacele procedurale de apărare. (2) Instanța nu admite dispunerea
de un drept sau folosirea modalității de apărare dacă aceste acte contravin legii ori
încalcă drepturile sau interesele legitime ale persoanei;
- instanțele judecătorești inferioare greșit au stabilit că, dacă inculpatul Ipatii
Alexei a solicitat examinarea cauzei penale în baza art. 3641 Cod de procedură
penală, fiindu-i în mod direct și prestabilit că urmează a răspunde și asupra laturii
civile depline, privind bunurile care nici n-au fost stabilite prin actele de procedură
penală în cadrul urmăririi penale, și/sau în cadrul instanței de judecată;
- instanța de fond la acceptarea acțiunii civile privind admiterea sumei de
8449,32 lei, nici nu s-a referit la declarațiile părții vătămate date în cadrul urmăririi
penale, precum și procesul-verbal de confruntare între partea vătămată și inculpat,
declarațiile inculpatului în cadrul ședinței judiciare, prin care la fel a fost respins
faptul invocat de partea vătămată;
- avînd în vedere faptul că, organul de urmărire penală n-a stabilit faptul invocat
de către partea vătămată privind stabilirea prejudiciului material în urma acțiunii
ilicite ale inculpatului în mărime de 8449,32 lei, precum și în rechizitoriu nu s-a
indicat că acțiunile inculpatului au adus prejudicii materiale părții vătămate în
mărimea pretinsă;
- instanțele judecătorești inferioare n-au examinat probele și normele materiale
la care s-a făcut trimitere privind pertinența acestora, iar potrivit art. 1398 Cod civil,
cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare
prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat
prin acțiune sau omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se
repară numai în cazurile expres prevăzute de lege. O altă persoană decît autorul
prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de
lege;
- instanța de apel a ignorat prevederile art. 414 Cod de procedură penală și
prevederile art. 20, 21 din Constituția RM.
La recursul ordinar declarat de avocatul Volcovschi Ion în numele inculpatului
Ipatii Alexei, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de
procedură penală, a depus referință procurorul Ghervas Iurie, care a pledat pentru
inadmisibilitatea recursului, menționînd în acest sens următoarele.
Referitor la alegațiile recurentului în partea soluționării acțiunii civile este de
reținut că deciziile instanțelor inferioare ce țin de recuperarea prejudiciului moral sunt
corecte și conforme exigențelor legale, bazate pe dispozițiile art. 1423 alin. (1) și (2)
Cod civil și ambele instanțe au motivat suficient soluția în acest sens, luînd în
5
considerare caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate părții
vătămate, de gradul de vinovăție al inculpatului, de măsura în care această
compensare poate aduce satisfacție persoanelor vătămate, de circumstanțele în care a
fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vinovate.
La fel, procurorul a menționat că acțiunea civilă în partea recuperării prejudiciului
material a fost soluționată conform prevederilor art. 387 Cod de procedură penală,
fiind bazată pe probe care confirmă cuantumul despăgubirilor materiale și a
cheltuielilor de judecată.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport
cu materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă
în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele
considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care se constată că este vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor
pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data
pronunțării deciziei.
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recurs ordinar în termen.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de
recurent.
Autorul recursului invocă prevederile art. 6 CEDO, potrivit căruia s-a încălcat
dreptul la un proces echitabil.
Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că
temeiul invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,
invocînd în acest context următoarele.
Cu privire la alegațiile recurentului precum că „instanțele judecătorești inferioare
greșit au stabilit că, dacă inculpatul Ipatii Alexei a solicitat examinarea cauzei
penale în baza art. 3641 Cod de procedură penală, fiindu-i în mod direct și prestabilit
că urmează a răspunde și asupra laturii civile depline, privind bunurile care nici n-
au fost stabilite prin actele de procedură penală în cadrul urmăririi penale, și/sau în
cadrul instanței de judecată”, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și
menționează că instanța de apel corect a menționat în decizia sa că „până la începerea
cercetării judecătorești, inculpatul, prin cerere scrisă, a declarat că recunoaște
săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza
probelor administrate în faza de urmărire penală, conform procedurii prevăzute de
articolul 3641 Cod de procedură penală.
Instanța de judecată, prin încheierea protocolară, a admis cererea inculpatului,
6
astfel judecata s-a desfășurat, pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală, în procedura prevăzută de articolul 3641 Cod de procedură penală.
Starea de fapt și de drept constatată de prima instanță concordă cu circumstanțele
stabilite și probele administrate, relevate în cuprinsul sentinței.
Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de articolul 394
alin. (l) și (2) Cod de procedură penală.
Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute
legal, sânt admisibile conform prevederilor articolului 95 Cod de procedură penală.
Prin urmare, este corectă starea juridică a corespunderii exacte între semnele
faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (l) Cod penal: huliganismul, adică acțiunile intenționate
care încalcă grosolan ordinea publică și care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-
o obrăznicie deosebită, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei.”
Colegiul penal menționează că acțiunea civilă în partea recuperării prejudiciului
material a fost soluționată conform prevederilor art. 387 Cod de procedură penală,
fiind bazată pe probe care confirmă cuantumul despăgubirilor materiale și a
cheltuielilor de judecată indicate în acțiunea civilă și anexe. (f. d. 102-112)
Ca probe decisive care dovedesc daunele cauzate părții vătămate Soroceanu
Sergiu au fost acceptate de către ambele instanțe inferioare declarațiile părții
vătămate Soroceanu Sergiu, date la confruntarea cu inculpatul Ipatii Alexei (f. d. 56-
60), unde partea vătămată Soroceanu Sergiu a descris amănunțit, declarînd tot ce
cunoaște și despre depistarea lipsei lănțișorului (f. d. 58-59), care în acțiune civilă (f.
d. 102-103) a fost descris cît costă, unde l-a cumpărat, apreciindu-l la 8449 lei și 32
bani. În sentință (f. d. 129-130) fiind corect motivată admiterea acțiunii civile și
încasarea daunelor cauzate prin infracțiune.
În acest sens, Colegiul penal menționează că conform pct. 22 din Hotărîrea
Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 13 din 16.12.2013 cu privire la aplicarea
prevederilor art.3641 Cod de procedură penală de către instanțele judecătorești „după
audierea inculpatului în ordinea prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, întru
garantarea dreptului la apărare în egală măsură tuturor părților în proces, atunci cînd
în cauză participă partea vătămată căreia prin infracțiune i-au fost cauzate daune
materiale sau/și morale, în legătură cu care nu a fost înaintată acțiune civilă, instanța
explică dreptul de a se constitui în calitate de parte civilă și de a cere repararea
prejudiciului cauzat prin infracțiune. Dacă partea vătămată solicită recunoașterea în
calitate de parte civilă și înaintează acțiunea civilă în conformitate cu prevederile
art. 221 Cod de procedură penală, instanța prin încheiere protocolară admite
cererea în temeiul art. 61 Cod de procedură penală, explicîndu-i acesteia și
inculpatului drepturile și obligațiile determinate de exercitarea acțiunii civile în cauza
penală. Totodată, instanța va solicita părții civile să-și formuleze pretențiile în aceeași
ședință. În cazul cînd partea civilă nu și-a formulat acțiunea, acesta nu reprezintă
temei de amînare a judecării cauzei. Ca excepție, părțile pot propune, în latura civilă,
7
administrarea de probe care le dețin la acel moment și le prezintă instanței. În cazul în
care instanța de judecată a admis probele prezentate de părți în latura civilă, acestea
urmează a fi cercetate, cu reflectarea în procesul-verbal al ședinței de judecată în
conformitate cu prevederile art.336 Cod de procedură penală”.
Referitor la motivele invocate de recurent precum că „instanțele judecătorești
inferioare n-au examinat probele și normele materiale la care s-a făcut trimitere
privind pertinența acestora…și instanța de apel a ignorat prevederile art. 414 Cod de
procedură penală”, Colegiul penal le consideră declarative și neîntemeiate și
constată că instanța de apel corect a respectat prevederile art.414 Cod de procedură
penală și a supus verificării declarațiile inculpatului Ipatii Alexei și părții vătămate
Soroceanu Sergiu și probele materiale scrise administrate pe caz, în urmă la ce a
conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de instanța de apel referitor la
vinovăția inculpatului Ipatii Alexei, expusă în pct. 4.1. a deciziei, considerînd că
argumentele apărării cu privire la casarea în întregime a hotărîrilor judecătorești în
partea ce ține de acțiunea civilă nu și-au găsit confirmare în cadrul cercetării
judecătorești.
Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept
relevante și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză,
cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură
penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și
coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.
Colegiul penal nu acceptă nici motivele invocate în recursul ordinar cu privire la
încălcarea prevederilor art. 6 CEDO cu referire la ignorarea jurisprudenței Curții
Europene a Drepturilor Omului, considerîndu-le declarative și nerelevante pentru
speța dată, fiindcă cazul Minelli și Krause vs. Elveția nu sunt aplicabile cazului dat,
decizia instanței de apel fiind corect motivată.
Astfel, hotărîrea atacată nu este afectată de erori esențiale de drept și lipsesc
careva motive ce ar servi drept temei pentru rejudecarea cauzei în ordine de recurs.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de
recurent prevăzute la art. 6 CEDO, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului
depus de către avocatul Volcovschi Ion în numele inculpatului Ipatii Alexei. Astfel
de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată
este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Vocovschi Ion în
numele inculpatului Ipatii Alexei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 11 decembrie 2015, în cauza penală privindu-l pe Ipatii Alexei
8
Xxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 09 martie 2017.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
9