1ra-75/2017 — Art. 264 alin. 3 lit. a și art. 266 CP

1ra-75/2017 — Art. 264 alin. 3 lit. a și art. 266 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-75/2017

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

01 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Toma Nadejda,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Maliga Lilian cu inculpatul Postică Ghenadie, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016, în cauza penală privindu-

l pe

Postică Ghenadie XXXXX, născut la XXXXXXX,

originar din or. Dubăsari, domiciliat în com. Molovata,

r-nul Dubăsari.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) și art. 266 din

Cod penal, din motiv că, faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii.

învinuiește că la data de 30 octombrie 2011, aproximativ la ora 1200 min., conducând

automobilul de model „VW Transporter” cu n/î DBAF 659, pe drumul din s. Molovata, r-

nul Dubăsari în preajma pilonului de energie electrică cu inscripția „Gaz PM 8 M”

încălcând regulile de securitate a circulației rutiere a tamponat motocicleta de model

1

„MT” fără numere de înmatriculare, condusă de către Gavrilaș Vasili XXXXX. În urma

tamponării victima Gavrilaș Vasili a suferit leziuni corporale sub formă de fractură

deschisă a tibiei stângi, osului pereneu pe stânga, care conform raportului de examinare

medico-legală nr. 410D din 21 noiembrie 2011 se califică ca vătămări corporale grave

periculoase pentru viață.

Tot el, Postică Ghenadie la data de 30 octombrie 2011, aproximativ la ora 1200 min.,

după tamponarea motociclistului Gavrilaș Vasili, a părăsit locul accidentului rutier,

deplasându-se într-o direcție necunoscută.

Aceste acțiuni ale inculpatului Postică Ghenadie au fost încadrate prin rechizitoriu

în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, după semnele calificative – încălcarea regulilor

de securitate a circulației rutiere, adică încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea

gravă a sănătății unei persoane; cât și în baza art. 266 Cod penal, adică părăsirea locului

accidentului rutier de către persoana care conducea mijlocul de transport și care a

încălcat regulile de securitate a circulației, dacă aceasta a provocat urmările indicate la

art.264 alin. (3) Cod penal.

- Procurorul în Procuratura Dubăsari, Russu Sergiu, prin care a solicitat admiterea

apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, pin care inculpatul Postică Ghenadie XXXXX să

fie recunoscut culpabil și condamnat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 264

alin. (3) lit. a) Cod penal și art. 266 Cod penal cu stabilirea pedepselor: - pentru

infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal de stabilit o pedeapsă cu

închisoarea pe un termen de 4 ani în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. Pentru infracțiunea prevăzută de

art. 266 Cod penal de stabilit o pedeapsă sub formă de amendă - 500 unități

convenționale.

Conform art. art. 16 alin. (2), 60 Cod penal în legătură cu expirarea termenului de 2

ani de la momentul comiterii crimei prevăzute de art. 266 Cod penal de liberat pe Postică

Ghenadie Vasile de răspunderea penală pentru infracțiunea indicată în legătură cu

intervenirea termenului de prescripție.

În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că:

- instanța de fond nu a analizat nici într-un mod declarațiile și nici nu a apreciat

declarațiile inculpatului Postică Ghenadie, chiar dacă acesta a recunoscut vina parțial,

explicând că, la 30 octombrie 2011, deplasându-se pe una din străzile din com. Malovata,

r-nul Dubăsari, la un moment a observat cum pe drum, în întâmpinare venea o

motocicletă cu ataș, care circula haotic. Pentru a evita accidentul a stopat automobilul,

însă motociclistul, care s-a dovedit a fi Gavrilaș Vasili, s-a tamponat în partea stângă a

barei de protecție față. Ulterior, împreună cu partea vătămată s-au înțeles să înlăture

2

mijloacele de transport de la fața locului, ceea ce și a făcut, ducând automobilul său la o

rudă;

- instanța de judecată nu a inclus în sentință declarațiile depline a expertului

Tverdohleb Mihail în care ultimul indică că ambele mijloace de transport la momentul

impactului se aflau în mișcare fapt ce determina un șir de concluzii asupra vinovăției lui

Postică Ghenadie;

- inculpatul Postică Ghenadie indică că la momentul impactului staționa, însă

instanța nu a reflectat concluziile expertului Tverdohleb Mihail și nu a apreciat aceste

concluzii prin prisma declarațiilor inculpatului, de altfel instanța nu a apreciat declarațiile

inculpatului sub nici o formă determinând repetat concluzia că, sentința este una

neobiectivă cu încălcarea mai multor norme de procedură penală;

- Postică Ghenadie nu a telefonat nici la poliție, dar și nici urgența medicală care

trebuiau să-i acorde ajutor lui Gavrilaș Vasile, ci încerca prin orice formă să evite

răspunderea pentru fapta comisă și să înlăture mijlocul de transport de la fața locului;

- nu se supun nici unei aprecieri raționale nici acțiunile inculpatului Postică

Ghenadie efectuate după producerea accidentului, colaborate cu declarațiile făcute

instanței de judecată. Inculpatul, care are permis de conducere și respectiv trebuie să

cunoască și să respecte cu strictețe Regulamentul Circulației Rutiere, în cel mai sever

mod încalcă aceste prevederi ignorând informarea poliției despre accident și solicitarea

ajutorului medical unei persoane traumate în urma accidentului;

- inculpatul Postică Ghenadie declară că nu este vinovat de producerea accidentului,

însă nu explică din ce cauză nu a informat poliția despre acest fapt, ba mai mult ca atât

înlătură mijlocul său de transport de la locul infracțiunii și nu-1 duce la sine acasă, care

este amplasată mai aproape de locul infracțiunii, ci îl duce la o rudă pe nume Brașoveanu

Sergiu care trăiește cu mult mai departe;

- Postică Ghenadie cunoaștea cert că este vinovat de producerea accidentului și a

făcut tot posibilul să ascundă urmele infracțiunii;

- în urma accidentului a fost deteriorat mijlocul de transport a inculpatului, care

având poliță de asigurare și cunoștințele necesare, știe că dacă nu este examinat

accidentul rutier de poliție, primele de asigurare nu se achită, însă nu a chemat poliția,

deoarece știa că este vinovat;

- instanța de fond nu s-a expus și a ignorat majoritatea mijloacelor de probe

prezentate de acuzare;

- de către instanță au fost încălcate prevederile art. 394 alin. (3) pct. 2) din Cod de

procedură penală, unde este prevăzut că la emiterea sentinței de achitare partea

descriptivă urmează să cuprindă descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța

de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor

pentru care instanța respinge probele aduse în sensul acuzării;

- instanța de judecată în sentință nici nu descrie aceste probe și respectiv nu le

apreciază la dispunerea soluției sale;

3

- concluziile instanței de judecată precum că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii, este una neclară și transparentă, astfel instanța nu determină care elemente

ale infracțiunii nu sunt întrunite, lăsând loc de interpretări subiective, împrejurări ce sunt

inadmisibile într-un act de justiție.

declarat de acuzatorul de stat a fost admis, casată sentința Judecătoriei Dubăsari din

05 august 2015, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care a fost liberat de răspundere penală Postică Ghenadie de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 266 Cod penal, cu încetarea procesului din motivul expirării

termenului de prescripție prevăzut de art. 60 Cod penal.

Postică Ghenadie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 5 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilite lui Postică

Ghenadie a fost suspendată condiționat cu fixarea unui termen de probațiune de 4 ani.

Corpurile delicte automobilul de model „VW Transporter” cu n/î DB AF 659 și

motocicleta de model „MT” fără numere de înmatriculare, au fost restituite proprietarilor.

Au fost admise pretențiile lui Gavrilaș Vasili privind încasarea prejudiciului material,

moral și a cheltuielilor de judecată.

A fost încasat din contul lui Postică Ghenadie în beneficiul lui Gavrilaș Vasili cu titlu

de prejudiciu material, moral și a cheltuielilor suportate pentru tratament suma de 4473,

39 lei, cheltuieli pentru asistența juridică 3800 lei, prejudiciul moral 20000 lei, iar în total

30273, 39 lei, în rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Astfel, în ședința instanței de apel s-a constatat, că Postică Ghenadie, la data de

30 octombrie 2011, aproximativ la ora 12:00 min., conducând automobilul de model

„VW Transporter” cu n/î DBAF 659, pe drumul din s. Molovata, r-nul Dubăsari în

preajma pilonului de energie electrică cu inscripția „Gaz PM 8 M” încălcând regulile de

securitate a circulației rutiere a tamponat motocicleta de model „MT” fără numere de

înmatriculare, condusă de către Gavrilaș Vasili XXXXX. În urma tamponării victima

Gavrilaș Vasili a suferit leziuni corporale sub formă de fractură deschisă a tibiei stângi,

osului pereneu pe stânga, care conform raportului de examinare medico-legală nr. 410D

din 21 noiembrie 2011 se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață.

Accidentul rutier s-a produs ca rezultat al încălcării de către Postică Ghenadie a

prevederilor art. 45 din Regulamentul circulației rutiere subpunctul 1) Conducătorul

trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând

permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și

4

reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c)

starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră.

Tot el, Postică Ghenadie la data de 30 octombrie 2011, aproximativ la ora 12.00 min.,

după tamponarea motociclistului Gavrilaș Vasili, a părăsit locul accidentului rutier,

deplasându-se într-o direcție necunoscută.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că reieșind din probele

examinate vina inculpatului Postică Ghenadie este dovedită în afara dubiilor rezonabile,

iar acțiunile acestuia just calificate în temeiul art. 264 alin. (3) lit. a) și art. 266 din Cod

penal.

A apreciat critic declarațiile inculpatului și argumentele părții apărării, deoarece nu

și-au găsit confirmare, fiind combătute prin declarațiile părții-vătămate Gavrilaș Vasili,

martorii Postica Valerian, Popa Aliona, Tarchila Ilie, Popa Igor, procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 30 octombrie 2011, raportul de expertiză medico-legală, etc..

Instanța de apel a reținut ca veridic, obiectiv și pertinent procesul-verbal de cercetare

la fața locului din 30 octombrie 2011, deoarece ofițerul de urmărire penală l-a efectuat pe

urme fierbinți, unde în prezența martorilor a efectuat măsurările necesare, stabilind locul

infracțiunii (tamponării mijloacelor de transport) după rămășițele mijloacelor de transport

implicate cum ar fi, cioburi din sticlă de culoare transparentă și galbenă, mânerul de la

ghidonul motocicletei, și urmele de sânge.

Procesul-verbal de cercetare suplimentară la fața locului din 27 decembrie 2011 și din

16 aprilie 2013, instanța de apel le-a apreciat critic, pe care le-a respins ca nepertinente.

Astfel, în procesul-verbal de cercetare suplimentară la fața locului din 27 decembrie

2011, un alt ofițer de urmărire penală indică date imprecise, contradictorii, iar parametrii

părții carosabile sunt diminuate de la 7,5 m., (potrivit procesului-verbal de cercetare la

fața locului inițial din 30 octombrie 2011) la 4,9 m., indicând pe ambele părți 1,20 m., de

acostament, care de fapt verificând anexa fotografică acesta lipsește, or, este un tot întreg,

un drum obișnuit de țară.

De asemenea în procesul-verbal de cercetare suplimentară la fața locului din

16 aprilie 2013, un alt ofițer de urmărire penală, ieșind la fața locului unde la

30 octombrie 2011, pe la ora 1200 min., s-au tamponat automobilul de model „VW

Transporter” cu motocicleta de modelul „MT10”. Deși efectuează cercetarea la fața

locului, ofițerul de urmărire penală indică în înscrisul examinat date imprecise, utilizând

expresii neclare cum ar fi: „în locurile unde se găsesc intrările în gospodării, drumul

creează impresia că-i mai lat „partea carosabilă a drumului variază, însă are o medie de

4,40 m. aproximativ, și permite deplasarea în două sensuri”; „drumul continuă cu o curbă

în stânga sub un unghi de aproximativ de 120° vizual”, fără a stabili date obiective și

pertinente speței.

5

A mai reținut instanța de apel că instanța de fond a ignorat prevederile art. 10 alin. (1)

lit. b) din Regulamentul Circulației Rutiere, care prevede că: „Persoana care conduce un

vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament,

precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum”,

și precum și prevederile art. 40 alin. (1) lit. b) RCR înaintea virării la stânga sau

întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care vin din

sens opus și urmează să se deplaseze înainte sau la dreapta, precum și pietonilor.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că Postică Ghenadie, este vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal fapt ce se confirmă prin

probele prezente la dosar și anume: procesul verbal de cercetare la fața locului din 30

octombrie 2011, (f. d. 7-10, vol. 1), raportul de expertiză medico-legal nr. 410/D din 21

decembrie 2011, (f. d. 56, vol. 1), precum și declarațiile martorilor Tarchila Ilia, Postica

Valerian, Popa Aliona, Popa Igor, Nicolaev Domnica, și declarațiile părții vătămate

Gavrilaș Vasili.

Mai relatează instanța de apel că vina inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate se demonstrează prin întreg materialul probator și anume prin declarațiile

părții vătămate Gavrilaș Vasile care a comunicat că, inculpatul i-a propus să înlăture

mijloacele de transport de la fața locului. Astfel, în cadrul cercetării judecătorești s-a

constatat că, partea vătămată Gavrilaș Vasili din cauza leziunilor suferite, și anume grave

periculoase pentru viață se afla într-o stare foarte gravă, zăcea la pământ și își pierdea

cunoștința astfel, încât până la venirea medicilor, martorul Tarchila Ilia i-a aplicat un

garou dintr-o centură.

A considerat instanța de apel că inculpatul Postică Ghenadie a acționat contrar

prescripțiilor Regulamentului Circulației Rutiere, față de cele întâmplate situației,

neavând o justificație rațională, astfel ultimul nu a acordat primul ajutor victimei,

abandonând-o, nu a sunat poliția, nici ambulanța, însă a continuat deplasarea cu mijlocul

de transport, parcându-1 într-o gospodărie din comuna Malovata, r-nul Dubăsari.

Totodată, instanța de apel a respins ca inadmisibile argumentele inculpatului precum

că deplasarea de la locul accidentului cu mijlocul de transport a convenit-o cu Gavrilaș

Vasile, care a fost de acord amiabil să soluționeze problema produsă.

Instanța de apel a mai concluzionat că acțiunile lui Postică Ghenadie după producerea

accidentului rutier sunt iraționale, or, faptul că, inculpatul Postică Ghenadie deținând

permis de conducere respectiv urma să cunoască și să respecte cu strictețe Regulamentul

Circulației Rutiere, în cel mai sever mod încălcând aceste prevederi ignorând în acest

sens informarea poliției despre accidentul produs, acordarea primului ajutor și informarea

organelor de poliție și a serviciului medical persoanei traumate în urma accidentului.

6

La stabilirea pedepsei inculpatului Postică Ghenadie, instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. 61 alin. (1) din Cod penal, conform cărora „Pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce

se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit

infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor”.

Instanța de apel la stabilirea modului și măsurii de pedeapsă ce urma a fi aplicat față

de inculpatul Postică Ghenadie a ținut seama de gravitatea infracțiunii săvârșite care

potrivit art. 16 din Cod penal una face parte din categoria celor ușoare, iar alta din

categoria celor grave, de persoana inculpatului care este fără antecedente penale, de

circumstanțele care atenuează și agravează răspunderea nu s-au stabilit, și de influența

pedepsei asupra acesteia.

În ce privește componența de infracțiune prevăzută de art. 266 Cod penal, instanța de

apel a stabilit o circumstanță care favorizează situația inculpatului Postică Ghenadie, or,

din 30 octombrie 2011 până la 07 iunie 2016 au trecut 4 ani și șase luni, iar potrivit

art. 60 din Cod penal, persoana se liberează de răspunderea penală dacă din ziua

săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani pentru infracțiuni ușoare.

Prescripția răspunderii penale constă în stingerea dreptului statului de a pedepsi

infractorul de a suporta consecințele faptei sale, după trecerea unui anumit interval de

timp prevăzut de lege de la data săvârșirii infracțiunii, indiferent dacă aceasta a fost sau

nu descoperită ori infractorul – identificat.

Totodată, instanța de apel a considerat necesar de admis parțial acțiunea civilă

înaintată de către partea vătămată în privința încasării daunei materiale, morale și a

cheltuielilor de judecată de la Postică Ghenadie în beneficiul părții vătămate și civile

Gavrilaș Vasili.

A mai reținut că potrivit înscrisurilor anexate la acțiunea civilă, (f. d. 32-35, 116-120,

vol. II), se dovedește faptul că pătimitul Gavrilaș Vasili a suportat cheltuieli în valoare

totală de 4473, 39 lei pentru diferite produse medicamentoase ca: bint steril, bandaj,

lincomicină, seringi, alprazolam, etc., care au fost prescrise de către medicul curant,

potrivit rețetelor anexate la (f. d. 30-31, vol.II).

În circumstanțele stabilite instanța de apel nu are temei de îndoială în veridicitatea

înscrisurilor anexate, probe ce fac dovada temeiniciei pretențiilor reclamantului Gavrilaș

Vasili în vederea prejudiciului material cauzat ca rezultat al tratamentului efectuat în

legătură cu vătămările suferite ca rezultat al accidentului rutier din 30 octombrie 2011,

urmând a fi admise integral cu încasarea din contul inculpatului Postică Ghenadie a

sumei de 4473, 39 lei.

Examinând pretenția părții vătămate reclamantul Gavrilaș Vasili, privind recuperarea

prejudiciului moral, instanța de apel a reținut că potrivit raportului de examinare medico-

7

legală nr. 1372D din 08 decembrie 2011, și raportului de expertiză medico-legală

nr. 410D din 21 decembrie 2011, medicul legist a stabilit conform datelor medicale, fișa

medicală de ambulatoriu a bolnavului Gavrilaș Vasili, precum că a fost internat la

30 octombrie 2011, ora 1514 min., în secția de reanimare a CNLPMU cu diagnoza,

fractura deschisă cominutivă a ambelor oase a gambei stângi, plagă contuză a mâinii

stângi. La internare starea bolnavului Gavrilaș Vasili fiind gravă, în cunoștință, apatic, cu

eliminări sangvinolente, fiind aplicat aparatul elizarov. În concluzie expertul medico-

legist a conchis că, la Gavrilaș Vasili s-a stabilit fractura deschisă a tibiei stângi osului

perineu pe stânga, plaga pe mâna stângă care au fost produse cu un obiect contodent și se

califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață (f. d. 15, 56, vol. I).

Astfel, instanța de apel a conchis că pretențiile lui Gavrilaș Vasili sunt întemeiate și

urmează a fi admise integral cu încasarea din contul pârâtului Postică Ghenadie în

beneficiul lui Gavrilaș Vasili a prejudiciului moral în valoare de 20000 lei.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că suma de 20000 lei, compensarea pentru

dauna morală cauzată părții vătămate Gavrilaș Vasili, este suficientă și din aceste

considerente instanța de apel a considerat necesar de încasat dauna morală în proporțiile

indicate mai sus, ținându-se cont de faptul că ultimului i-au fost cauzate vătămări grave a

integrității corporale, periculoase pentru viață, dureri fizice și retrăiri sufletești, ultimul

prin acțiunile ilegale ale inculpatului Postică Ghenadie a fost nevoit să se trateze o

perioadă îndelungată de timp, suportând cheltuieli din cont propriu, având permanent

probleme cu trauma suportată în rezultatul accidentului produs la 30 octombrie 2011, fapt

confirmat prin extrasul din fișa medicală din 30 octombrie 2011 - 23 noiembrie 2011,

(f. d. 22, din 28 noiembrie 2011 - 23 decembrie 2011, f. d. 23, din 24 aprilie 2012 - 08

mai 2012, f. d. 24, din 26 ianuarie 2012 - 08 februarie 2012, f. d. 25, din 05 iunie 2013 -

18 iunie 2013, f. d. 27, f. d. 122-125, vol. II).

La fel, instanța de apel a admis cerința privind încasarea cheltuielilor de judecată din

contul lui Postică Ghenadie, a sumei de 5800 lei pentru asistență juridică, în confirmate

cu bonul de plată seria WL nr. 580805 din 10 martie 2014 în valoare de 3800 lei,

(f. d. 36, vol. II), și seria WL nr. 580826 din 24 octombrie 2014, în valoare de 2000 lei,

(f. d. 115, vol. II).

numele inculpatului Postică Ghenadie, prin care a solicitat casarea deciziei atacate, cu

menținerea sentinței primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- declarații similare cu cele date de către inculpatul Postică Ghenadie au dat martorii

Alexandrov Ion, Brașoveanu Sergiu, Chirilov Oleg;

8

- raportul de examinare autotehnică nr. 2171 din 05 noiembrie 2012 prin care s-a

constatat că viteza de deplasare automobilului de model „VW Transporter” cu n/î DB AF

659, luând în considerație pierderea energiei cinetice, ce a fost consumată la formarea

urmei de frânare cu lungimea de 1, 5 m, a constituit 22 km/h, fapt ce demonstrează că

Postică Ghenadie a stopat automobilul de model „VW Transporter” pe care îl conducea

întru evitarea comiterii accidentului rutier;

- procesele-verbale de verificare a declarațiilor martorilor arată doar faptul că Postică

Ghenadie nu a încălcat Regulamentul Circulației Rutiere, și s-a conformat întru tot

Regulamentului de Circulație Rutieră fapt că a stopat mijlocul de transport, pe când

Gavrilaș nu a întreprins nicio măsură pentru a evita accidentul rutier;

- procesele-verbale de cercetare la fața locului efectuate în prezența martorilor oculari

demonstrează faptul că Postică Ghenadie a oprit mijlocul de transport pe care îl

conducea, pe când Gavrilaș Vasili, nu a întreprins careva măsuri pentru a evita comiterea

accidentului rutier;

- în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine că vinovat de comiterea

accidentului rutier se face Gavrilaș Vasili;

- s-a dovedit faptul că Gavrilaș Vasili nu avea dreptul de a conduce motocicleta de

model MT – 10, ultimul conducea motocicleta care nu era verificată tehnic și nici nu

putea să fie exploatată tehnic, din motivul că nu era înmatriculată, nu avea revizia

tehnică, ba mai mult ultimul conducea motocicleta și nu respecta regulile de securitate la

trafic, conducea motocicleta fără cască de protecție, transporta pasageri pe ataș, dar nu în

ataș după cum este stipulat în Regulamentul Circulației Rutiere încălcând cerințele

Regulamentului de Circulație Rutieră și anume pct. 9, 10 alin. (1) lit. b), 10 alin. (3), 45

alin. (1), 45 alin. (2), 83 lit. b), c), 84 lit. b), 119, 120, 121 lit. b);

- accidentul rutier s-a produs ca rezultat a încălcării de către Gavrilaș Vasili a

prevederilor art. 45 din Regulamentul Circulației Rutiere;

- Gavrilaș Vasili nu a întreprins măsuri de a stopa motocicleta întru evitarea comiterii

accidentului rutier pe când, Postică Ghenadie a stopat mijlocul de transport, întru evitarea

accidentului rutier, fapt confirmat și de către Brașoveanu S. și Raportul de expertiză

nr. 2171 din 05 noiembrie 2012;

- instanța de apel a emis o decizie de condamnare în lipsa constatării, descrierii și

probării acțiunilor concrete a inculpatului;

- a fost emisă o deciziei contrar prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură

penală;

- instanța de apel nu a apreciat probele prin prisma art. 101 alin. (1) Cod de procedură

penală, dar a pus la baza deciziei de condamnare probe ce nu corespund adevărului;

9

- a fost încălcat principiul contradictorialității în procesul penal, ca element

fundamental al dreptului la un proces echitabil, sub aspectul ignorării totale a

argumentelor invocate de partea apărării.

referință a depus procurorul Ghervas Iurie în care și-a expus opinia sa asupra recursului

declarat, solicitând declararea inadmisibilității acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

La fel, procurorul a indicat că recurentul își motivează exclusiv contestația prin

dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a

materialului probatoriu nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală. Respectiv criticile formulate de autor nu sunt motivate sub aspectul

casării hotărârii contestate, ca fiind ilegală, or, reaprecierea probelor, soluție propusă de

recurent, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat, din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursului declarat de recurenți, aceștia invocă

temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume că „nu au

fost întrunite elementele infracțiunii, nefiind constatată vinovăția inculpatului”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține că

motivul invocat de recurenți nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

argumentând în acest context următoarele.

Astfel, recurenții au menționat că decizia instanței de apel urmează a fi casată,

întrucât în cauză au fost apreciate eronat probele, a fost încălcat principiul

contradictorialității în procesul penal, ca element fundamental al dreptului la un proces

10

echitabil, sub aspectul ignorării totale a argumentelor invocate de partea apărării, și prin

urmare s-a dispus condamnarea lui Postică Ghenadie în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod

penal, cu toate că nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

De asemenea, recurenții nu sunt de acord cu condamnarea lui Postică Ghenadie în

baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea în vigoare a sentinței prin care inculpatul a fost achitat.

Verificând criticele invocate de avocatul inculpatului și de însuși inculpat, în raport

cu actele cauzei Colegiul penal ajunge la concluzia că decizia instanței de apel, privind

condamnarea lui Postică Ghenadie în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, urmează a fi

menținută fără modificări, aceasta fiind legală și întemeiată, bazată pe probe verificate

sub toate aspectele și just apreciate de instanță, care în ansamblu dovedesc cu certitudine

existența tuturor elementelor componenței de infracțiune incriminate lui Postică

Ghenadie prin rechizitoriu.

În continuare, Colegiul penal reține că recurenții critică în cererea de recurs

aprecierea probelor, obiectând prin faptul că „declarații similare cu cele date de către

inculpatul Postică Ghenadie au dat martorii Alexandrov Ion, Brașoveanu Sergiu și

Chirilov Oleg; instanța de apel a emis o decizie de condamnare în lipsa constatării,

descrierii și probării acțiunilor concrete a inculpatului; a fost emisă o decizie contrar

prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală; instanța de apel nu a apreciat

probele prin prisma art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, dar a pus la baza

deciziei de condamnare probe ce nu corespund adevărului”.

Față de cele ce preced, instanța de recurs amintește că aprecierea probelor este unul

din cele mai importante momente ale procesului penal, dat fiind că întregul volum de

muncă depus de către organul de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de

părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe

prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor

în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele

admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora

și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării

reciproce dintre ele.

Însă, cu referire la faptul dacă aprecierea probelor poate fi invocată la această etapă a

procedurilor, instanța de recurs explică părții apărării și inculpatului că la etapa judecării

recursului ordinar nu se analizează de instanță conținutul mijloacelor de probă, nu se dă o

nouă apreciere materialului probator și nu se stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor

de fond. Deci, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare la presupusa greșită

11

apreciere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice invocate

de recurenți, ci va verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțe,

corectitudinea condamnării inculpatului de învinuirea imputată acestuia prin rechizitoriu.

Totodată, pe aceiași linie de considerente se specifică că, pentru a constitui caz de

casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra

soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu

privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept

consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de

recurs.

Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurenți, Colegiul penal, verificând

suplimentar materialele dosarului, specifică că judecând apelul instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de

condamnare în privința lui Postică Ghenadie în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal,

care este argumentată și corespunde cumulului de probe administrate și nemijlocit

verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală

și, totodată, care au fost just apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce,

în baza cărora s-a stabilit cu certitudine că inculpatul a săvârșit infracțiunea nominalizată

în circumstanțele descrise în actul de sesizare a instanței.

În desfășurarea acestei idei, instanța de recurs specifică că, așa cum rezultă din textul

deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de

fapt și de drept care au dus, la caz, la admiterea apelului declarat de procuror, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a

fost liberat de răspundere penală Postică Ghenadie de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 266 Cod penal, cu încetarea procesului din motivul expirării termenului de prescripție

prevăzut de art. 60 Cod penal.

Postică Ghenadie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 5 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilite lui Postică

Ghenadie a fost suspendată condiționat cu fixarea unui termen de probațiune de 4 ani.

Totodată, instanța de apel a considerat corect și faptul prin care au fost admise

pretențiile lui Gavrilaș Vasili privind încasarea prejudiciului material, moral și a

12

cheltuielilor de judecată, fiind încasat din contul lui Postică Ghenadie în beneficiul lui

Gavrilaș Vasili cu titlu de prejudiciu material cheltuielile suportate pentru tratament suma

de 4473, 39 lei, cheltuieli pentru asistența juridică 3800 lei, prejudiciu moral 20000 lei,

iar în total 30273, 39 lei, în rest pretențiile fiind respinse.

Cu privire la criticele subsidiare ale recurenților precum că instanța de apel a dispus

condamnarea arbitrară a inculpatului în baza art. 264 Cod penal, fără a se expune

argumentat asupra admiterii sau respingerii unor probe, iar vinovat de comiterea

accidentului rutier este anume Gavrilaș Vasili, care a încălcat prevederile art. 45 din

Regulamentul Circulației Rutiere, Colegiul penal le apreciază drept nefondate, întrucât

potrivit textului deciziei recurate, se constată că instanța verificând suplimentar probele

respective le-a descris în textul hotărârii judecătorești și le-a apreciat după propria

convingere, mai mult că ele coroborează cu alte materiale ale cauzei, care demonstrează

indubitabil vinovăția lui Postică Ghenadie de cele incriminate.

Față de cele ce preced, instanța de recurs reiterează că instanța de apel corect a dispus

admiterea apelului declarat, apreciind argumentele expuse în textul cererii de apel, drept

fondate, din motiv că probele anexate la dosar, cert dovedesc faptul că anume inculpatul

a comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal în circumstanțele

descrise detaliat în rechizitoriu.

Cu privire la motivul recurenților precum că „raportul de examinare autotehnică

nr. 2171 din 05 noiembrie 2012 prin care s-a constatat că viteza de deplasare

automobilului de model „VW Transporter” cu n/î DB AF 659, luând în considerație

pierderea energiei cinetice, ce a fost consumată la formarea urmei de frânare cu

lungimea de 1, 5 m, a constituit 22 km/h, fapt ce demonstrează că Postică Ghenadie a

stopat automobilul de model „VW Transporter” pe care îl conducea întru evitarea

comiterii accidentului rutier”, or, potrivit actului de învinuire se constată indubitabil că

accidentul rutier s-a produs ca rezultat a încălcării de către Postică Ghenadie a

prevederilor pct. 45 din Regulament, subpunctul 1) „Conducătorul trebuie să conducă

vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de

următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b)

dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea

tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră”, ci nu încălcarea

limitei de viteză determinată de regulile circulației rutiere.

Totodată, instanța de recurs apreciază critic și invocarea recurenților precum că

„procesele-verbale de verificare a declarațiilor martorilor arată doar faptul că Postică

Ghenadie nu a încălcat Regulamentul Circulației Rutiere, și s-a conformat întru tot

Regulamentului de Circulație Rutieră fapt că a stopat mijlocul de transport, pe când

Gavrilaș nu a întreprins nicio măsură pentru a evita accidentul rutier; procesele-verbale

13

de cercetare la fața locului efectuate în prezența martorilor oculari demonstrează faptul

că Postică Ghenadie a oprit mijlocul de transport pe care îl conducea, pe când Gavrilaș

Vasili, nu a întreprins careva măsuri pentru a evita comiterea accidentului rutier”,

astfel, deoarece instanța de apel corect a reținut drept probă decisivă anume procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 30 octombrie 2011 (f. d. 7 – 13, vol. I), prin care s-a

constatat cu certitudine că anume conducătorul automobilului de model „VW

Transporter” cu n/î DB AF 659 se face vinovat de comiterea accidentului rutier, or,

acesta a fost întocmit de către ofițerul de urmărire penală pe urme fierbinți, unde în

prezența martorilor a efectuat măsurările necesare, stabilind locul comiterii infracțiunii

după rămășițele mijloacelor de transport implicate cum ar fi, cioburi din sticlă de culoare

transparentă și galbenă, mânerul de la ghidonul motocicletei și urmele de sânge. Mai

mult ca atât, acest proces-verbal a fost semnat inclusiv și de către inculpatul Postică

Ghenadie, care nu a avut careva obiecții privind întocmirea acestuia.

Totodată, urmează de reținut că schița accidentului rutier a fost semnată la fel, și de

către partea vătămată Gavrilaș Vasili, cât și martorii asistenți Brașoveanu Vadim și

Brașoveanu Serghei (f. d. 9, vol. I), care la fel, nu au invocat careva obiecții.

Corectitudinea și exactitatea întocmirii acesteia se confirmă și prin tabelul fotografic

(f. d. 10 – 13), în care se observă indubitabil locul amplasării cioburilor de sticlă și a

mânerului de la ghidonul motocicletei, fapt ce indică la locul comiterii accidentului

rutier, și anume virarea automobilului de model „VW Transporter” spre dreapta cu

intrarea pe contrasens, unde la o distanță de aproximativ 14, 5 m s-a și produs ciocnirea.

La fel, inadmisibil este și argumentul recurenților precum că „Gavrilaș Vasili nu avea

dreptul de a conduce motocicleta de model MT – 10, ultimul conducea motocicleta care

nu era verificată tehnic și nici nu putea să fie exploatată tehnic, din motivul că nu era

înmatriculată, nu avea revizia tehnică, ba mai mult ultimul conducea motocicleta și nu

respecta regulile de securitate la trafic, conducea motocicleta fără cască de protecție,

transporta pasageri pe ataș, dar nu în ataș după cum este stipulat în Regulamentul

Circulației Rutiere, încălcând cerințele Regulamentului de Circulație Rutieră și anume

pct. 9, 10 alin. (1) lit. b), 10 alin. (3), 45 alin. (1), 45 alin. (2), 83 lit. b), c), 84 lit. b), 119,

120, 121 lit. b)”, or, în speța dedusă judecății, cauza producerii accidentului rutier nu este

starea tehnică a motocicletei, cât și conducerea acesteia cu careva încălcări a securității

tehnice.

Aici instanța de recurs remarcă că potrivit pct. 6 al Hotărârii Plenului Curții Supreme

de Justiție privind practica judiciară cu privire la aplicarea legislației în cadrul examinării

cauzelor penale referitor la încălcarea regulilor de securitate a circulației și de exploatare

a mijloacelor de transport nr. 20 din 08 iunie 1999, se stipulează, că „Nu poate fi temei

pentru eliberarea conducătorului auto de răspundere penală în cazul în care în acțiunile

14

lui există componența infracțiunii, chiar și în cazul în care regulile circulației rutiere

și/sau de exploatare a mijloacelor de transport au fost încălcate și de către pătimit

(conducător auto, pieton, pasager, ori de către alt participant la trafic).

În acest sens, Colegiul penal enunță, chiar dacă și conducătorul motocicletei se

deplasa cu motocicleta fără a fi verificată tehnic și nu respecta regulile de securitate la

trafic, situația de accident a fost creată de inculpat, or, partea vătămată se deplasa pe

banda sa de circulație, și era în drept să considere că ceilalți participanți la trafic respectă

Regulamentul Circulației Rutieră al RM.

La fel, drept neîntemeiat și pur declarativ este și argumentul precum că „Gavrilaș

Vasili nu a întreprins măsuri de a stopa motocicleta întru evitarea comiterii accidentului

rutier pe când, Postică Ghenadie a stopat mijlocul de transport, întru evitarea

accidentului rutier, fapt confirmat și de către Brașoveanu S. și Raportul de expertiză

nr. 2171 din 05 noiembrie 2012”, or, potrivit raportului de expertiză nr. 791 din 09 aprilie

2012 (f. d. 106 – 109, vol. I) s-a constatat că în premomentul tamponării automobilului

„Volkswagen Transporter” și motocicletei „MT – 10” se deplasau unul în întâmpinarea

altuia, și totodată axele lor longitudinale se amplasau sub un unghi de aproximativ 20o,

iar potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 30 octombrie 2011 (f. d. 7 –

13, vol. I), reiese că anume inculpatul a fost inițiatorul comiterii accidentului rutier,

încălcând Regulamentul Circulației Rutiere, și anume art. 45.

Subsidiar la cele expuse, Colegiul penal ține să menționeze că Curtea Europeană,

referindu-se la erorile judiciare care pot duce la casarea unei hotărâri judecătorești, a

specificat că simpla considerare a faptului că investigația în cauza deferită judecății, în

opinia inculpatului sau apărătorului acestuia, a fost incompletă și părtinitoare, nu poate

prin ea însuși, în absența erorilor judiciare sau a unor încălcări serioase a procedurilor

judecătorești, erori evidente în aplicarea dreptului material sau a oricărui alt motiv

important ce rezultă din interesul justiției, să indice asupra prezenței unei erori judiciare

în procedura anterioară.

În esență, toate acestea conturează convingerea fermă a instanței de recurs că

inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate prin actul de învinuire și cel

de sesizare a instanței și urmează să execute pedeapsa stabilită de instanța de apel, în

volum deplin.

Nu în ultimul rând, Colegiul mai reține că majoritatea criticilor formulate de recurent

în recursul declarat, au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în privința lui

Postica Ghenadie, în instanța de apel și, cărora instanța de apel, le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în decizie, soluție pe care instanța de

recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și

15

faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de

procedură penală, temeiuri de casare a hotărârii atacate, nu s-au stabilit.

În consecință, Colegiul penal având în vedere considerentele menționate supra și

raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură

penală, concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat

prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

argumentele invocate în cererea de recurs ordinar declarat de avocatul Maliga Lilian cu

inculpatul Postică Ghenadie, sunt vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Maliga Lilian cu

inculpatul Postică Ghenadie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 07 iunie 2016, în cauza penală privindu-l pe Postică Ghenadie XXXXX, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 02 martie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

16