1ra-274/2017 — art. 151 al. 4 CP

1ra-274/2017 — art. 151 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-274/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

01 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Catan Liliana,

Judecători – Guzun Ion și Moraru Petru,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către inculpatul Oloi Stepan și avocatul acestuia Cotruță Sergiu, inculpata Galiț

Rodica și avocatul acesteia Ciuru Igor, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Fălești din 28 iulie 2014 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 07 octombrie 2016, în cauza penală privindu-i pe

Oloi Stepan Xxxxx, născut la xxxxxxxxxxxx, originar

și domiciliat în xxxxxxxxx;

Galiț Rodica Xxxxx, născută la xxxxxxxx, originară din

xxxxxxxxx, domiciliată în xxxxxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal,

și în baza acestei legi i-a fost numită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 13 ani, cu executarea pedepepsei în penitenciar de tip închis.

Prin aceiași sentință procesul penal în privința inculpatei Galiț Rodica Xxxxx,

pe art. 151 alin. (4) Cod penal, a fost încetat în temeiul art. 332 alin. (2) și art. 391

alin. (2) Cod de procedură penală, din motiv că fapta acesteia constituie

contravenție prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, cu liberarea ei în

temeiul art. 30 Cod contravențional, de le răspundere contravențională în legătură

cu îndeplinirea termenilor de prescripție.

Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Cărbune Anatolie a fost

admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe

în ordinea procedurii civile.

Stepan în seara zilei de 10.11.2013, aflându-se în gospodăria lui Cărbune Grigore

1

din s. Xxxxxxx, r-l Fălești, ca rezultat al relațiilor ostile, intenționat i-a aplicat lovituri

cu pumnul, piciorul încălțat, precum și cu o bâtă din lemn pe diferite părți ale

corpului, preponderent în regiunea cutiei toracice, pricinuindu-i, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 106 din 18.11.2013, leziuni corporale

grave, periculoase pentru viață în urma căror victima a decedat. Respectivele

acțiuni fiindu-i încadrate la art. 151 alin. (4) Cod penal, cu calificativele ,,vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale ce a provocat decesul victimei”.

Prin aceiași sentință, acțiunile divizate a inculpatei Galiț Rodica au fost

încadrate la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, fiindu-i reținut în fapt, că în seara

de 10.11.2013 aflându-se în gospodăria lui Cărbune Grigore din s. Xxxxxx, r-l

Fălești, ca rezultat al relațiilor ostile, intenționat i-a aplicat acestuia două lovituri cu

palma peste față, pricinuindu-i vătămări corporale sub formă de echimoze în

regiunea feței, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 106 din

18.11.2013, constituie leziuni corporale neînsemnate.

3.1. Procurorul, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea

încetării procesului penal în privința cet. Galiț Rodica, rejudecarea cauzei și

adoptarea unei hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care

ultima să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 151

alin. (4) Cod penal, și în baza acestei legi să-i fie numită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 13 ani cu executarea ei în penitenciar de tip închis

pentru femei.

În motivarea cerințelor formulate a invocat aprecierea eronată și neglijarea de

către instanță a valoarei probante a datelor obiective administrate pe caz, ce în

opinia sa denotă cu certitudine vinovăția inculpatei pe capătul de acuzare, pe care

procesul penal a fost încetat, deși vinovăția ei își regăsește deplină confirmare prin

declarațiile martorilor oculari Banaruc Fiodor și Gînju Natalia, căror li-a fost dată

o apreciere neobiectivă, chiar dacă din ele rezultă intenția comună a celor doi

inculpați de a se răfui cu victima pentru maltratarea anterioară de către el a mamei

inculpatei Galiț Rodica, în acțiunile lor fiind prezent un coautorat, inclusiv și în

situația în care inculpatul Oloi Stepan i-a aplicat victimei mai multe lovituri și cu o

intensitate mai mare decât Galiț Rodica, care la rândul său i-a acceptat acțiunile în

mod tacit, prin prezența sa demonstrându-și satisfacerea modului în care acesta a

fost maltratat, ne intervenind în vederea stopării acțiunilor complicelui său, ceea ce

denotă intenția comună cu care aceștia au acționat la cauzarea vătămărilor

corporale grave ce au provocat decesul lui Gr. Cărbune.

În opinia acuzării rămâne a fi neclară poziția instanței, care la pct. 39 a sentinței

a dat o apreciere critică depozițiilor inculpaților Oloi Stepan și Galiț Rodica din

cadrul ședinței de judecată, apreciindu-le drept veridice cele de la urmărirea

penală, ca la final să dispună încetarea în privința cet. Galiț Rodica a procesului

penal pentru, că fapta ei constituie contravenție, necătând la faptul, că în pct. 51 a

hotărârii adoptate pe caz se face trimitere la pct. 5.8 al Hotărârii Plenului Curții

Supreme de Justiție cu privire la practica judiciară în cauzele penale referitoare la

2

infracțiunile săvârșite prin omor nr. 11 din 24.12.2012, în raport cu care prezența pe

caz a unui coautorat, se exprimă prin manifestarea unei intenții indirecte exprimate

prin înțelegerea de a se deplasa în comun la domiciliu lui Cărbune Grigore pentru

a se clarifica cu el, în vederea de al corecta prin aplicarea violenței, astfel ambii

făptuitori admițând conștient posibilitatea cauzării vătămărilor corporale grave

periculoase pentru viață ce pot provoca decesul. Or, dreptul la viață este garantat

de art. 2 al Declarației Universale a Drepturilor Omului de la 10.12.1948 potrivit

cărui ,,moartea nu poate fi cauzată cuiva intenționat, decât în executarea unei

sentințe capitale pronunțate de un tribunal"; art. 24 al Constituției RM adoptată la

29.07.1994”, potrivit cărui statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la

integritate fizică și psihică".

Respectiv, pledând pentru condamnarea cet. Galiț Rodica, acuzarea a invocat

săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, lipsa circumstanțelor

atenuante, caracteristica ei negativă de la locul de trai, nerecunoașterea vinei și lipsa

unei căințe sincere.

3.2. Inculpatul Oloi Stepan negând comiterea faptei imputate din lipsa

intensității loviturilor ce ar fi putit provoca decesul victimei, a solicitat achitarea sa

de sub învinuirea adusă.

În motivarea apelului a menționat despre necorespunderea conținutului

sentinței rigorilor art. 8, 100, 101, 389 Cod de procedură penală. La stabilirea

vinovăției, instanța urmând să se conducă de art. 113 alin. (1) Cod penal, potrivit

cărui calificarea infracțiunii, este determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală, în cazul dat fiind lipsă a

semnelor infracțiunii, adică latura subiectivă manifestată prin intenție directă și

latura obiectivă manifestată prin cauzarea vătămărilor corporale ce au dus la

decesul victimei, or martorii audiați în cadrul cercetării judecătorești, nu au furnizat

suficientă informație pentru a fi apreciate drept probe pertinente, concludente și

utile, ce i-ar demonstra vinovăția, urmând a fi apreciate în favoarea sa, având prin

sine contradicții esențiale și bazate pe presupuneri. Or, potrivit acestora, după data

de 10.11.2013 victima Cărbune Grigore s-a deplasat de unul singur până la

magazinul mixt Andrieș Dina, ducând în mână și o sticlă cu volumul de 1,5 litri,

ceea ce denotă faptul, că leziunile depistate la el, au fost cauzate după data de

10.11.2013, de către alte persoane, cu respective vătămări el n-ar fi reușit să sară

gardul de doi metri înălțime a gospodăriei Anei Andrieș, instanța trecând în acest

sens cu vederea depozițiile martorilor Gînju Natalia, Țurcanu Lidia, precum și ale

medicului legist Panici Anatolie. Cât privește corpul delict cu care se pretinde că ar

fi fost maltratată victima, acesta nu a fost expertizat în vederea constatării cauzării

cu el a vătămărilor corporale.

3.3. Avocatul Vitalie Pîslaru în numele inculpatului Oloi Stepan, prin care a

solicitat achitarea acestuia.

În motivare a invocat că fapta a fost comisă de către alte persoane, fără

complicitatea lui Oloi Stepan, instanța dând o apreciere eronată probelor

3

administrate pe caz, ce ar fi generat o gravă eroare de fapt și de drept, or pe caz

OUP nu a efectuat percheziția amănunțită a domiciliului defunctului si nu a ridicat

toate obiectele cu care ar fi fost lovită victima; pe suprafața bâtei nefiind depistate

amprentele inculpatului și respectiv neconstatându-se posibilitatea provocării cu ea

a vătămărilor corporale depistate pe cadavrul victimei, situație în care a considerat,

că nu a fost stabilită adevărata armă cu care acesta a fost maltratat.

În același context s-a invocat aprecierea neobiectivă de către instanță a

concluziilor expertului legist potrivit cărui moartea victimii a survenit în alte

circumstanțe decât cele reținute în învinuirea lui adusă, or cu vătămările depistate,

el nu poate supravețui mai mult de o zi, OUP investigând unilateral cazul, fără

petrecerea experimentului la fața locului și confruntărilor, fapt ce în opinia

apărătorului determină necoraborarea probelor, creînd mari divergențe între

mărturiile participanților la proces.

au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către inculpatul Oloi Stepan și

avocatul acestuia, Vitalie Pîslaru.

A fost admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura raionului

Fălești, Leonid Țărnă, sentința casată parțial și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Galiț Rodica Xxxxx se recunoaște vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 151 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe termen de 12

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei.

În rest sentința a fost menținută fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a indicat că, verificând

motivele de fapt și temeiurile de drept pentru casarea hotărârii atacate în raport cu

probele administrate pe caz și ascultând discursurile participanților procesului

penal, a concluzionat despre necesitatea admiterii apelului acuzatorului de stat,

dispunând reluarea cercetărilor judecătorești în vederea cercetării bazei probante

administrate pe caz, inclusiv prin audierea nemijlocită a părților, cu casarea sentinței

în latura încetării procesului penal în privința inculpatei Galiț Rodica, cu adoptarea

în această parte a unei soluții noi de condamnare în sensul învinuirii aduse pe art.

151 alin. (4) Cod penal.

Respectiv, concluzionând netemeinicia hotărârii contestate în ce privește

constatarea împrejurărilor de fapt a cauzei instanța a reținut, că deși inculpații Oloi

Stepan și Galiț Rodica neagă cu desăvârșire comiterea faptelor imputate ca

infracțiune, a considerat, că vinovăția lor și-a găsit deplină confirmare prin probele

administrate în cauză de către organul de urmărire penală, ce au servit obiect de

cercetare judecătorească atât la ședințele instanței de fond, cât și a celei de apel, care

însă n-au primit o apreciere obiectivă din partea instanței de fond în raport cu

prevederile art. art. 100-101 Cod de procedură penală.

În susținerea acestei concluzii instanța de apel a reținut:

- declarațiile succesorului părții vătămate Cărbune Anatolie;

- declarațiile lui Bănăruc Tudor;

4

- declarațiile Nataliei Gînju;

- declarațiile Elenei Gînju;

- declarațiile Lidiei Țurcanu;

- declarațiile lui Andrieș Ana.

Declarații similare în acest sens au depus și martorii Gîlcă Tamara și Gîlcă

Victor.

Necătând la faptul, că cei doi inculpați Oloi Stepan și Galiț Rodica neagă

cauzarea intenționată a vătămărilor corporale grave victimei Gr. Cărbune, cumulul

probelor administrate în prezenta cauză, ce au servit obiect de cercetare

judecătorească, inclusiv și suplimentară de către instanța de apel, denotă cu

certitudine vinovăția lor în aceea că, în seara zilei de 10.11.2013, prin înțelegere

prealabilă, aflându-se în gospodăria lui Cărbune Grigore, amplasată în s. Xxxxxx r-l

Fălești, în urma relațiilor ostile existente, intenționat i-au aplicat lui Cărbune

Grigore, multiple lovituri cu pumnul, cu piciorul încălțat, precum și cu o bâtă din

lemn peste diferite părți ale corpului preponderent în regiunea cutiei toracice,

pricinuindu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 106 din 18.11.2013,

vătămări corporale grave, periculoase pentru viață în urma cărora victima a decedat,

acțiunile lor încadrându-se pe deplin la componența infracțiunii prevăzută de art.

151 alin. (4) Cod penal, în prezența calificativelor "cauzarea intenționată gravă a

vătămărilor corporale, săvârșită de două persoane, ce a provocat decesul victimei".

Raportând aspectele de fapt a cauzei la doctrina penală menționată supra,

instanța de apel a reținut, că intenția criminală cu care inculpații au acționat în

comun acord se manifestă prin dorința acestora de a se răfui cu victima, fapt pentru

care au venit în gospodăria lui, unde Galiț Rodica prin aplicarea violenței, l-a

provocat și de altfel l-a determinat pe Oloi Stepan 1-a maltratarea lui Gr. Cărbune,

acesta aplicându-i multiple lovituri cu pumnii, picioarele încălțate și respectiv cu o

bâtă din lemn pe diferite părți ale corpului, inclusiv și atunci, când victima fuse-se

doborâtă, fapt confirmat atât prin depozițiile Rodicăi Galiț, cât și a martorului

Bănăruc T. Or, conștientizând caracterul prejudiciabil al faptelor comise și

suprimația fizică a inculpatului Oloi Stepan în raport cu victima, prin provocarea lui

la maltratarea victimei și acceptarea tacită a acțiunilor întreprinse, inculpata Galiț

Rodica și-a demonstrat intenția unică de răfuială cu acesta, manifestând imprudență

față de urmările prejudiciabile survenite, ceea ce în final denotă caracterul

intenționat al acțiunilor întreprinse de ea în comun cu inculpatul Oloi Stepan.

Totodată, starea de ebrietate alcoolică în care se afla partea vătămată, precum

și comportamentul liniștit al acestuia, denotă posibilitatea redusă de autoapărare în

raport cu comportamentul agresiv manifestat de către inculpați, ceea ce la fel denotă

intenția lor unică și directă de a se răfui cu el prin cauzare de vătămări corporale

grave, acționând în acest sens prin participație complexă, infracțiunea fiind comisă

în coautorat, inculpata Galiț Rodica provocându-l și tolerând săvârșirea faptelor

prejudiciabile de către Oloi Stepan, ambii manifestând o imprudență față de

urmările survenite, deși în împrejurările de fapt a cauzei, puteau și trebuiau să-și

dea seama de survenirea lor.

5

Cât privește afirmația referitor la posibila maltratare a victimei de către alte

persoane, decesul survenind nu din acțiunile inculpaților, această versiune nu și-a

găsit confirmare prin probele administrate pe caz, venind în contradicție cu

aspectele faptice ale cauzei, stabilite prin depozițiile martorilor audiați, potrivit

căror, tocmai inculpații au fost cei care l-au maltratat pe Gr. Cărbune, iar survenirea

decesului ulterior peste o anumită perioadă de timp, în care potrivit medicului legist,

acesta ar mai fi putut întreprinde careva acțiuni cu efort minim, determinând

încadrarea acțiunilor criminale la art. 151 alin. (4) Cod penal.

Cât privește pedeapsa penală numită inculpatului Oloi Stepan, instanța de apel

a considerat că, la stabilirea categoriei și termenului ei, instanța de fond a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal. Totodată, instanța a ținut cont

și de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale cum sunt gravitatea și

caracterul prejudiciabil al faptei penale, atitudinea făptuitorului față de cele

săvârșite și urmările survenite în aspectul nerecunoașterii vinei și lipsei unei căințe

sincere. Nu în ultimul rând, instanța a notificat și datele referitoare la personalitatea

inculpatului care nu este la prima abatere de lege, fiind caracterizat negativ la locul

de trai, manifestând un comportament agresiv.

În raport cu cele menționate mai sus și concluzionând despre vinovăția

inculpatei Galiț Rodica în săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod

penal, instanța de apel a conchis admisibilitatea cerințelor formulate în apelul

declarat de procuror, dispunând condamnarea ei cu stabilirea pedepsei penale.

5.1. Inculpatul Oloi Stepan, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de

apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, într-un alt complet

de judecată, menționând despre ilegalitatea decizie contestate.

5.2. Avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpatului Oloi Stepan, prin care

solicită casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei, cu adoptarea unei

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care instanța să

dispună achitarea inculpatului Oloi S. din motiv că nu sunt întrunite elementele

infracțiunii incriminate, sau remiterea cauzei la o nouă rejudecare în aceiași instanță

de apel, într-un alt complet de judecată.

În argumentarea recursului declarat a menționat că:

- atât instanța de fond, cât și cea de apel, nu au cercetat multi-aspectual probele

din dosar, ajungând la o concluzie greșită, și anume precum că respectiva infracțiune

a fost săvârșită de către Oloi S.;

- nevinovăția lui Oloi S. este dovedită prin declarațiile martorilor Buga I.,

Bănăruc T., Gînju M., Țurcanu L., Andrieș A., Gîlcă T;

- sunt neclare și concluziile raportului de expertiză medico-legală adăugător

din 30.12.2013;

- luând în considerație declarațiile expertului Panici Alexei, prin care ultimul

explică că victima putea supravețui după pricinuirea leziunilor corporale 1-2 h, 10-

12 h și totodată declarațiile martorilor care au declarat că l-au văzut pe Cărbune Gr.,

la 2-3 zile după incident că se deplasa singur, cu apă, a fost la bar, discuta, a sărit

6

gardul – se evidențiază cert că loviturile aplicate de către inculpați nu au legătură

direct cauzală cu decesul victimei;

- în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, apărătorul inculpatului a

solicitat efectuarea unei expertize în comisie pentru a avea o claritate vizavi de cele

descriese de medicul legist, însă instanța de apel a respins demersul respectiv, astfel

inculpatului i-a fost îngrădit în mod vădit dreptul la apărare;

- în urma investigațiilor proprii s-a depistat că majoritatea locuitorilor a s.

Scumpia indică la alte persoane decât învinuitu că a săvârșit respectiva infracțiune;

- cele menționate indică direct că inculpatul nu a avut intenția de a-i provoca

leziuni grave părții vătămate, fapt ce denotă că nu persistă latura subiectivă a

infracțiunii;

- potrivit procesului-verbal de examinare a cadavrului se menționează că

victima avea la nivelul umerilor 37 cm, iar la nivelul bazinului 24 cm, ce intră în

contrazicere directă cu procesul-verbal de examinare a obiectului prin care se

menționează că gaura WC-ului unde a fost gasită victima este de mărime 25 pe 38

cm, prin urmare victima nu putea să cadă singură în ea, fapt neexaminat de către

organul de urmărire penală.

5.3. Inculpata Galiț Rodica, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel,

cu menținerea sentinței instanței de fond, menționând despre aprecierea eronată de

către instanța de apel a probelor acumulate la dosar.

5.4. Avocatul Ciuru Igor în numele inculpatei Galiț Rodica, prin care solicită

casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond.

În motivarea recursului a invocat următoarele:

- în primul rând instanța de fond și de apel neîntemeiat au constat că moartea

părții vătămate a survenit în urma traumatismelor suportate în rezultatul

incidentului din 10 noiembrie 2013. Circumstanțele cauzei și probele administrate

denotă faptul că moartea părții vătămate a survenit în alte circumstanțe decât cele

reținute de către instanața de fond și de apel;

- în acțiunile inculpatei lipsește latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii

incriminate.

În ședințele instanțelor de fond și de apel s-a constatat că inculpata Galiț Rodica

i-a aplicat victimei Cărbune Grigore 2 lovituri cu palma în regiunea feței, cauzându-

i leziuni corporale neînsemnate, respectiv nu există legătura de cauzalitate dintre

fapta incriminată inculpatei (aplicarea a două lovituri la față) și provocarea

leziunilor corporale grave depistate la Cărbune Grigore (traumă contuză a toracelui

cu multiple fracturi costale, parțial duble, bilaterale, cu dezvoltarea hemio-

pneumotoraxului pe stânga, șoc mixt post-hemoragic și traumatic) care au dus la

decesul victimei.

La fel, consideră că în acțiunile lui Galit R. lipsește latura subiectivă a

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal.

Lipsa intenției de cauzare a leziunilor corporale grave lui Cărbune Grigore

rezultă din circumstanțele stabilite în cadrul instanței de fond și de apel, din probele

administrate pe caz și din declarațiile martorilor audiați în cadrul ședințelor de

7

judecată;

- în privința semnului calificativ - săvârșirea acțiunilor de vătămare corporală

gravă a integrității corporale de două persoane, incriminat ambilor inculpați,

consideră că acest semn calificativ nu și-a găsit confirmarea. Or, calificativul ,,de

două sau mai multe persoane” prevăzută de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal,

presupune pluralitatea de făptuitori, care trebuie să aibă calitatea de autori mijlociți

sau nemijlociți ai infracțiunii. Astfel, urmează de constatat că fiecare din inculpați a

acționat în mod independent și în momente diferite. Inițial conflictul a avut loc între

inculpata Galiț Rodica și victima Cărbune Grigore. Ulterior, fără nici o înțelegere și

independent de acțiunile Rodicăi Galiț, inculpatul Oloi Stepan i-a aplicat victimei

Cărbune Grigore mai multe lovituri, fapt confirmat prin declarațiile martorului

Bănăruc Tudor.

de către inculpatul Oloi Stepan și avocatul acestuia, Cotruță Sergiu, inculpata Galiț

Rodica și avocatul acesteia, Ciuru Igor, invocând că acestea urmează a fi declarate

inadmisibile, deoarece soluția criticată este una corectă ce rezultă din cumulul de

probe prezentate de acuzarea de stat și anexate la materialele cauzei și respectiv

cercetate în ordinea prevăzută de lege, dându-le aprecierea cuvenită.

Potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a făcut

o analiză amplă a probelor acumulate în cauză și corect a pledat pentru admiterea

apelului declarat de procurorul în Procuratura Fălești, Leonid Țarină, împotriva

sentinței Judecătoriei Fălești din 28.07 2014.

materialele din dosarul cauzei, ținând seama de opinia expusă în referință, Colegiul

penal consideră că recursurile urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de

procedură penală.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Referitor la recursurile inculpatului Oloi S. și a avocatului acestuia, Cotruță S.

Deși, autorul indică temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, din cuprinsul recursului declarat se reține că acesta invocă lipsa

laturii subiective a componenței de infracțiune incriminate prin rechizitoriu. Prin

urmare, în opinia Colegiului penal, în recursul declarat este semnalat temeiul

pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume,

hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de

8

drept atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Acest temei de drept se constată și din conținutul recursului declarat de

inculpatul Oloi Stepan, care nu-și recunoate vina sa în infracțiunea imputată.

Colegiul penal menționează că, acest temei include cazurile când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive,

ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și

agravante ale infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Oloi Stepan a fost pus sub

învinuire, recunoscut vinovat și condamnat de instanța de fond în baza art. 151 alin.

(4) Cod penal – vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății care

au provocat decesul victimei, soluția căruia a fost menținută de către instanța de apel.

Colegiul penal atrage atenția asupra faptului că recurenții insistă asupra

faptului că inculpatul nu a avut intenția de a-i provoca părții vătămate leziuni

corporale grave, însă aceste argumente au constituit obiect de discuție în instanța

de apel, care în urma verificării legalității hotărârii instanței de fond, a considerat

că acțiunile inculpatului au fost corect calificate în baza infracțiunii imputate,

motivându-și soluția în aceste sens (pct. 4.1. al prezentei decizii).

Astfel, Colegiul penal referindu-se la argumentele recurentului privind

nevinovăția inculpatului în infracțiunea incriminată, făcând o analiza minuțioasă a

materialelor cauzei consideră întemeiate aprecierile instanței de apel precum că

versiunea inculpatului despre nevinovăția sa în comiterea infracțiunii, este

combătută prin cumulul de probe prezentate de către partea acuzării și anume,

potrivit raporturilor de expertiză medico-legală nr. 106 și a celui adăugător din

18.11.2013 (f.d. 108-109, 113 vol. I), decesul victimei Cărbune Grigore a survenit ca

urmare a traumei contuze a toracelui cu multiple fracturi costale, parțial duble,

bilateral, dezvoltarea hemio-pneumotoraxului pe stânga, șocului mixt post-

hemoragic și traumatic. Leziunile date au proveniență intravitală și se referă la

categoria leziunilor corporale grave, periculoase pentru viață, între aceste leziuni și

survenirea decesului existând legătură cauzală directă.

Deasemenea, în cadrul ședințelor de judecată a instanțelor de fond a fost

stabilit cu certitudine că leziunile corporale grave care au dus la decesul victimei

Cărbune Grigore au fost cauzate acestuia anume prin acțiunile intenționate ale

inculpatului Oloi Stepan. Astfel, din declarațiile martorilor oculari Bănăruc Tudor

și Gînju Natalia rezultă cert că în ziua de 10 noiembrie 2013 inculpatul Oloi Stepan,

aflându-se la domiciliul lui Cărbune Grigore i-a aplicat acestuia mai multe lovituri

preponderent în regiunea toracelui atât cu piciorul, cât și cu o bâtă din lemn. În

același timp canform raportului de expertiză medico-legală nr. 106 din 18.11.2013,

leziunile depistate la victima Cărbune Grigore au putut fi pricinuite prin acțiuni

multiple a unui corp dur contondent cu suprafața vulnerantă limitată, posibil cu

pumnii, picioarele sau bâta din lemn prezentată la examinare. Potrivit concluziilor

medicului legist Panici Anatolie, reieșind din leziunile depistate la victimă, au fost

aplicate nu mai puțin de 7 lovituri. Martorul Belousov Andrian a declarat că 1-a

9

vizitat la domiciliu pe victima Cărbune Grigore care prezenta semne vizibile că a

fost bătut, acesta stătea culcat în pat, respira greu, iar referitor la cele întâmplate a

spus că a fost bătut de Oloi Stepan. Martorul Buga Ivan de asemenea a declarat că

victima Cărbune Grigore după acest caz mergea greu sprijinindu-se într-un baston.

Acesta a explicat că a fost bătut.

Conform declarațiilor martorilor Bănăruc Tudor și a lui Gînju Natalia, precum

și a declarațiilor date de inculpați la urmărirea penală, bâta cu care inculpatul Oloi

Stepan i-a aplicat lovituri victimei Cărbune Grigore a fost pusă de acesta în căruța

lui Bănăruc Tudor. Astfel, conform procesului-verbal de ridicare din 18.11.2013 (f.d.

41-42 vol. I) de la acesta a fost ridicată bâta din lemn folosită de inculpatul Oloi

Stepan la cauzarea leziunilor corporale grave victimei.

Astfel, cumulul de probe analizat în prezenta speță, în opinia Colegiului penal,

întemeiat au permis instanțelor de fond a conchide asupra vinovăției inculpatului

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal.

Prin urmare, instanța de recurs consideră, că argumentele inculpatului

referitoare la nedovedirea deplină a vinovăției sale în săvârșirea infracțiunii

imputate și a motivelor pe care se întemeiază soluția adoptată de către instanța de

apel, se combat prin materialele cauzei și nu semnalează presupusele erori de drept

invocate, iar conținutul hotărârii atacate cuprinde detaliat și argumentat, dispoziții

ce sunt acceptate de către instanța de recurs, care în totalitatea lor resping criticile

inculpatului, indicate în sensul dat.

Totodată, în opinia Colegiului penal, recurentul contestă decizia instanței de

apel sub aspectul modalității aprecierii probelor, ceea ce ține de soluționarea

fondului cauzei de către instanțele de fond și nu poate constitui temei pentru recurs,

cu excepția cazurilor când instanțele de judecată în procesul de apreciere a probelor

au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ceea ce a

condiționat comiterea unor erori grave de fapt, însă astfel de erori nu au fost

constatate în cauza dată.

Referitor la recursurile inculpatei Galiț R. și avocatului acesteia, Ciuru I.

Din conținutul recursurilor, autorii acestora nu sunt de acord cu condamnarea

cet. Galiț Rodica în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, considerând că instanța de apel

a admis erori de drept și de fapt care au afectat dreptul inculpatei la un proces

echitabil.

După cum rezultă din materialele cauzei, instanța de apel casând parțial

sentința în partea condamnării cet. Galiț Rodica în baza art. 78 alin. (2) Cod

contravențional, a constatat că, ,, … baza probrantă administrată în prezenta cauză,

denotă caracterul infracțional al faptei comise de către ambii inculpați, iar nerecunoașterea

de către ei a vinovăției, nu este altceva decât o tentativă de evitare a răspunderii și pedepsei

penale, or, probele administrate pe caz, nu lasă nici o îndoială referitor la comiterea de către

ei prin complicitate a faptei prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal …”.

Astfel, raportând criticele formulate în recursul inculpatei Galiț R. și a

avocatului acesteia, Ciuru I., la circumstanțele cauzei, Colegiul penal consideră, că

soluția instanței de apel este legală și întemeiată.

10

Așadar, asupra celor reiterate instanța de recurs menționează că instanța de

apel, a constatat și a motivat argumentat că, partea acuzării a prezentat probe

incontestabile în confirmarea vinovăției ambilor inculpați în cele incriminate și,

astfel, corect a concluzionat că fapta imputată lui Oloi S. și Galiț R. întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal și,

întemeiat a recalificat acțiunile inculpatei Galiț R. de la art. 78 alin. (2) Cod

contravențional în baza art. 151 alin. (4) Cod penal.

Așa cum reiese în mod evident din actele dosarului, instanța de apel a dat

deplină eficiență probelor cercetate, evaluându-le în mod unitar și evidențiind

aspectele concordante ce susțin vinovăția ambilor inculpați în săvârșirea

infracțiunii care le-a fost imputată prin rechizitoriu.

Altfel spus, argumentele instanței de fond, precum că fapta comisă de către

Galiț R. constituie o contravenție pe motiv că în acțiunile acesteia lipsește latura

subiectivă și obiectivă a componenței de infracțiune prevăzute la art. 151 alin. (4)

Cod penal, sunt neîntemeiate, deoarece din materialele cauzei rezultă, că instanța

de apel a examinat cauza sub toate aspectele complet și obiectiv cu expunerea

argumentată asupra tuturor probelor administrate legal în cadrul urmăririi penale

și, just a stabilit faptul că intenția criminală cu care inculpații au acționat în comun

acord se manifestă prin dorința acestora de a se răfui cu victima, fapt pentru care

au venit în gospodăria lui, unde Galiț Rodica prin aplicarea violenței, l-a provocat

și de astfel l-a determinat pe Oloi Stepan la maltratarea lui Cărbune Grigore, acesta

aplicându-i multiple lovituri cu pumnii, picioarele încălțate și respectiv cu o bâtă

din lemn pe diferite părți ale corpului, inclusiv și atunci, când victima fuse-se

doborâtă, fapt confirmat atât prin depozițiile inculpatei Galiț R., cât și a matorului

Bănăruc F. Or, conștientizând caracterul prejudiciabil al faptelor comise și

suprimația fizică a inculpatului Oloi S. în raport cu victima, prin provocarea lui la

maltratarea victimei și acceptarea tacită a acțiunilor înterprinse, inculpata Galiț R.

și-a demonstrat intenția unică de răfuială cu acesta, manifestând imprudență față

de urmările prejudiciabile survenite, ceea ce în final denotă caracterul intenționat al

acțiunilor întreprinse de ea în comun cu inculpatul Oloi Stepan.

Luînd în considerare cele reținute supra, Colegiul penal menționează că,

prezența pe caz a unui coautorat se exprimă prin manifestarea unei intenții

indirecte exprimate prin înțelegerea de a se deplasa în comun la domiciliul lui

Cărbune Gr. pentru a se clarifica cu el, în vederea de al corecta prin aplicarea

violenței, astfel ambii inculpați admițând conștient posibilitatea cauzării

vătămărilor corporale grave periculoase pentru viață ce pot provoca decesul.

Astfel, Colegiul penal constată că instanța de apel, respectând prevederile art.

414 Cod de procedură penală, a supus unei verificări minuțioase, sub toate

aspectele, probele prezentate de părți pe care le-a apreciat în mod obiectiv, din

punct de vedere al pertinenței și concludenței, ce nu trezesc careva dubii și care au

format convingerea instanței că vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii

imputate a fost dovedită integral, iar acțiunile acesteia corect au fost încadrate în

prevederile art. 151 alin. (4) Cod penal.

11

Concluziile instanței de apel privind vinovăția inculpatei sunt descrise detaliat

în descriptivul deciziei instanței, pe care instanța de recurs și le însușește sub

aspectul stării de fapt a cauzei așa cum au fost reținute de instanța de apel.

Colegiul penal atestă că, prezența în acțiunile inculpatei atât a elementelor care

caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cît și a celor care

caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele

cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor

judecătorești. Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele

componente ale infracțiunii imputate inculpatei Galiț R., inclusiv vinovăția acesteia,

după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra

circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente

și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

Colegiul menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și

sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar

expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate

componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat,

de altfel, în cauza de față.

De asemenea, Colegiul penal reține că motivele invocate în recursuri sunt

neîntemeiate și constituie o interpretare subiectivă a recurenților, iar instanța de

apel corect s-a expus asupra fiecărui argument din apelurile declarate de inculpatul

Oloi S. și avocatul acestuia, Pîslaru V., motivare pe care instanța de recurs o acceptă

și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Astfel, analizând decizia atacată, Colegiul constată că temeiurile invocate de

către recurenți, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat

fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414

- 419 Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care

se întemeiază soluția pronunțată.

În aceste condiții instanța de recurs consideră că n-a fost constatată prezența

în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, recursurile ordinare

declarate de către inculpatul Oloi Stepan și avocatul acestuia Cotruță Sergiu,

inculpata Galiț Rodica și avocatul acesteia Ciuru Igor se declară inadmisibile, fiind

12

vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către inculpatul Oloi

Stepan și avocatul acestuia Cotruță Sergiu, inculpata Galiț Rodica și avocatul

acesteia Ciuru Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

07 octombrie 2016, în cauza penală în privința lui Oloi Stepan Xxxxxx și Galiț

Rodica Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 01 martie 2017.

Președinte: Catan Liliana

Judecători: Guzun Ion

Moraru Petru

13