1ra-281/2017 — Art325 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 05 noiembrie 2015, Hîncu Galina a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu aplicarea pedepsei complementare obligatorii sub formă de amendă în cuantum de 2000 unități convenționale ce constituie suma de 40 000 lei. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin prezenta sentință și prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din data de 08 mai 2014, i-a fost stabilit cet. Hîncu Galina pedeapsa definitivă sub formă de închisoare, pe un termen de 14 ani și 6 luni, cu ispășirea pedepsei 1 în penitenciar pentru femei de tip închis, cu aplicarea pedepsei complementare obligatorii sub formă de amendă în cuantum de 2000 unități convenționale ce constituie suma de 40000 MDL, dar și a pedepsei complementare obligatorii sub formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere și de administrare/operare cu bunuri materiale și mijloace bănești în întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de forma organizatorico-juridică și tipul de proprietate pe un termen de 5 ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că inculpata Hîncu Galina, reprezentând interesele cet. Dubov Serghei, la Primăria or. Strășeni, la procedura de cumpărare a terenului cu numărul cadastral XXXXX cu suprafața de 0,708 ha, proprietate publică UAT or. Strășeni, aferent bunului imobil amplasat pe str. XXXXX, or. Strășeni, proprietate privată a cet. Dubov Serghei, conform cererii depuse de către ultimul, în perioada lunilor februarie-august 2012, s-a adresat către specialiștii pentru reglementarea regimului funciar din cadrul Primăriei or. Strășeni, Sîrbu Mariana și Baltaga Gheorghe, care sunt persoane publice investite de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de interes public și conform înțelegerii stabilite le-a promis, oferit, și la 25 iulie 2012 le-a dat mijloace bănești în sumă totală de 500 euro, a câte 250 euro fiecăruia, pentru ca aceștia să-i perfecteze documentele necesare pentru aprobarea de către comisiile consultative de specialitate din cadrul primăriei or. Strășeni și consiliul or. Strășeni a faptului vânzării-cumpărării a terenului cu numărul cadastral XXXXXXX aferent bunului imobil proprietate privată a cet. Dubov Serghei, cât și să-i soluționeze litigiul dintre Dubov Serghei, interesele căruia le reprezintă Hîncu Galina și Cazacu Oleg, care împiedica privatizarea terenului aferent bunului proprietate privată a cet. Dubov Serghei din motivul existenței pe terenul menționat a unei construcții neautorizate a cet. Cazacu Oleg, acțiuni ce se încadrează în atribuțiile de serviciu al cet. Sîrbu Mariana și Baltaga Gheorghe. Aceste acțiuni ale inculpatei Hîncu Galina au fost încadrate în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative – corupere activă, adică promisiunea, oferirea și darea, personal, unei persoane publice de bunuri, ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpatei Hîncu Galina, solicitând casarea sentinței instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata să fie achitată. În motivarea cererii de apel avocatul a invocat că: - unica mențiune în concluzia instanței judiciare de a o găsi vinovată de infracțiunea imputată cet. Hîncu Galina, este discuția telefonică a condamnatei cu o persoană pe nume Victor, căruia îi spune despre lipsa surselor financiare din motivul achitării „mitei” unor persoane din cadrul primăriei (f. d. 127, vol. I), stenograma discuțiilor din 02 august 2012, prin care ultima ar fi împrumutat de la alte persoane 500 euro, pentru a fi 2 transmise; - altă mențiune a instanței judiciare este calcularea de către persoanele cu funcții de răspundere a unui coeficient ilegal - atribuit la privatizarea terenului aferent bunului imobil al cărui proprietar fiind înregistrat Dubov Serghei, micșorând prețul la procurarea terenului aferent cu 56447 lei, concluzie greșit aleasă de către instanța judiciară, dat fiind faptul că proiectul de decizie remis Consiliului Primăriei Strășeni cu privire la vinderea terenului aferent proprietarului nici nu a fost expusă spre examinare Consiliului și nici la preț redus sau la alt preț indicat în rechizitoriu și a sentinței de condamnare expus de către acuzare în inculparea condamnatei; - infracțiunea prevăzută la art. 325 Cod penal, este formală și se consumă odată cu săvârșirea acțiunii de promisiune, oferire (indiferent dacă persoana publică nu se lasă coruptă și nu le acceptă ori nu a reușit să realizeze solicitarea) sau din momentul dării în întregime a remunerației ilicite, însă urmează nemijlocit în condițiile prevăzute de 1) acordul privind primirea remunerației ilicite are loc între două sau mai multe persoane care dispun de calități speciale ale subiectului infracțiunii de corupere pasivă; 2) acordul anticipează pretinderea, acceptarea, primirea remunerației ilicite de către astfel de persoane; - toate acțiunile cet. Hîncu Galina conținute în acuzarea adusă de săvârșirea infracțiunii imputate sunt în lipsă de argument probatoriu, în lipsa elementelor constitutive ale săvârșirii infracțiunii, instanța judiciară cercetând toate probele în coroborare, utilitate și veridicitate urmează să stabilească vinovăția inculpatei, prin prisma respectării principiilor aplicării răspunderii penale și pedepsei penale inculpatului, expuse în concluzie mai sus.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2016, apelul declarat de avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpatei Hîncu Galina, a fost respins ca nefondat, fiind menținută fără modificări sentința atacată. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că probele anexate la materialele dosarului confirmă pe deplin vinovăția cet. Hîncu Galina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal - corupere activă, adică promisiunea, oferirea și darea, personal, unei persoane publice de bunuri ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau pentru altă persoană, pentru a îndeplini sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, iar argumentele apelului sunt, în opinia instanței de apel, o versiune a inculpatei și a apărării ei, inventată în scop de evitare a pedepsei meritate. Consideră instanța de apel dovedită vinovăția inculpatei, reieșind din faptul că acțiunile ei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de escrocherie, având în vedere că inculpata a acționat intenționat atunci când a promis și oferit sursele bănești nominalizate persoanelor publice din Primăria Strășeni. 3 Latura obiectivă a infracțiunii comisă de Hîncu Galina, a fost realizată, dat fiind faptul că probele expuse supra confirmă atât promiterea, cât și oferirea de bani persoanelor publice. Latura subiectivă, de asemenea a fost realizată, având în vedere că Hîncu Galina a acționat prin intenție directă, conștientizând că ea comite un act de corupere și își dorește producerea efectelor, neglijând producerea urmărilor periculoase pentru buna desfășurare a activității de serviciu ale persoanelor publice vizate.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpatei Hîncu Galina, prin care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate și a sentinței, cu dispunerea achitării condamnatei. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele: - instanța de apel, judecând apelul, urma să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală precum și, în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, precum a și fost admisă proba audierii lui Pereteatco Victor, prin care s-a combătut interceptarea telefonică și rezonabilitatea încriminării infracțiunii de corupere activă, privind: promisiunea, oferirea sau darea, personal de către Hîncu Galina persoanelor publice din Primăria or. Strășeni de bunuri, sub formă pecuniară, ce nu li se cuvenea, pentru a grăbi îndeplinirea acțiunilor în exercitarea funcției sale; - acuzarea este întemeiată în lipsa căror-va probe materiale, întemeindu-se pe declarații combătute în ședința judiciară, contrar celor acumulate în cadrul OUP și copiilor neautentificate ale proceselor-verbale de ridicare a interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor telefonice, audio și video, dar care de fapt sunt în lipsă la materialele cauzei penale examinate; - acuzarea este întemeiată în lipsa extrasului din încheierea judecătorului de instrucție, autentificat de către acesta, privind dispunerea efectuării interceptării comunicărilor. Scrisoarea de însoțire a extrasului din încheierea judecătorului de instrucție care obligatoriu, conține mențiunea privind preîntâmpinarea persoanei care va asigura tehnic efectuarea măsurii speciale de investigații despre răspunderea penală; - inculpata s-a adresat specialiștilor pentru reglementarea regimului funciar din cadrul Primăriei or. Strășeni, Sîrbu Mariana și Baltaga Gheorghe nu pentru perfectarea actelor necesare pentru aprobarea către comisiile consultative de specialitate din cadrul Primăriei or. Strășeni și Consiliului or. Strășeni privind vânzarea-cumpărarea terenului aferent bunurilor imobile înregistrate la OCT, cu numerele cadastrale XXXXXX, XXXXXXXXX, XXXXXXX proprietate privată a cet. Dubov Serghei ci într-adevăr, pentru rezolvarea litigiului apărut dintre Dubov Serghei și Cazacu Oleg, dar pe care nu i- a transmis, declarații susținute de către Sîrbu Mariana și Baltaga Gheorghe conform proceselor-verbale de audiere a bănuiților Sîrbu Mariana și Baltaga Gheorghe, în cadrul 4 urmăririi penale din 04 august 2012, care recunosc parțial bănuiala imputată de către OUP de săvârșirea infracțiunii prevăzute de dispozițiile alin. (2) lit. b) al art. 324 Cod penal pe epizodul cu participarea lui Hîncu Galina și care nu sunt susținute în cadrul cercetării judecătorești, declarând despre obținerea de declarații în cadrul UP prin șantaj, amenințări de privarea de libertate de către ofițerii de UP; - temei combătut legal în acuzarea cet. Hîncu Galina de promitere, oferire a sumei de 500 de euro pentru persoanele publice Sîrbu Mariana și Baltaga Gheorghe, investite de stat să presteze în numele acestuia servicii publice și să îndeplinească activități de interes public întru procurarea terenului aferent bunurilor imobile înregistrate cu drept de proprietate după mandantul Dubov Serghei, sunt reglementate de prevederile art. 3-4, 9-101 a Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997, art. l a HG nr.192 din 20 februarie 1998 cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor cu anexele de rigoare, privind borderoul de calcul anexat la proiectele de decizii ale Primăriei or. Strășeni nr. X, XX din XXXX 2012 anexate la materialele cauzei penale cu suma totală de 189371 lei pentru procurarea terenului aferent cu suprafața totală de 0,7048 ha și care, corespunde normei materiale și legislației în vigoare, fără care-va servicii dubioase sau ilegale, oferite solicitantului Hîncu Galina de către persoanele publice Sîrbu Mariana și Baltaga Gheorghe; - în lipsa unei promisiuni (deoarece atât instanța cât și acuzarea rezultă în inculparea condamnatei în doar promisiunea oferirii unor mijloace financiare, dat fiind faptul că nu se atestă transmiterea lor) exprese sau implicite ori chiar aluzivă. Chiar dacă foloasele promise pot să nu fie determinate sub aspectul calității și cantității, promisiunea trebuie să fie serioasă și nu vagă sau imposibil de realizat, ceia ce nu a fost dovedită nici de către acuzare și nici de către instanța judiciară rezultată în concluzie; - „oferirea”, în sensul art. 325 alin. (l) Cod penal, nu a fost dovedită nici inculpatei și nici persoanelor publice menționate, acuzarea limitându-se în acumularea probelor la care face referire și instanța judiciară doar la promisiunea de către condamnată corupătorilor, deoarece oferirea trebuie să implice un caracter precis, concretizat într-o acțiune efectivă, reală, nu însă imaginară; - nici „darea”, în sensul art.325 alin.(l) Cod penal, constituind înmânarea, remiterea, predarea efectivă a remunerației ilicite de către corupător către persoana publică, nu a fost înregistrată nici prin acțiuni/inacțiuni nici a persoanelor publice și nici către condamnată; - infracțiunea prevăzută la art. 325 Cod penal este formală și se consumă odată cu săvârșirea acțiunii de promisiune, oferire (indiferent dacă persoana publică nu se lasă coruptă și nu le acceptă ori nu a reușit să realizeze solicitarea) sau din momentul dării în întregime a remunerației ilicite, însă urmează nemijlocit în condițiile prevăzute de: 1) acordul privind primirea remunerației ilicite are loc între două sau mai multe persoane care dispun de calitățile speciale ale subiectului infracțiunii de corupere pasivă; 2) acordul 5 anticipează pretinderea, acceptarea, primirea remunerației ilicite de către astfel de persoane.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul Ghervas Iurie, a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitând declararea inadmisibilității acestuia, din motiv că judecând cauza, instanța de fond și de apel, just au constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și, corespunzător, corect au încadrat acțiunile făptuitorului. La fel, procurorul a indicat că motivele de reapreciere a materialului probatoriu, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. A mai menționat că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelantului și motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

Judecând recursul ordinar, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. 6 În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocat și de recurent, și-a găsit confirmarea în cauza dată, sub aspectul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel”, invocând în acest context următoarele. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul avocatului Barbaroș Mihail în numele inculpatei Hîncu Galina (f. d. 218 - 220, vol. II), în care a indicat că: „- presupunerile acuzării, în lipsa căror-va probe materiale, întemeindu-se pe declarațiile combătute în ședința judiciară, contrar celor acumulate în cadrul OUP și copiilor neautentificate ale proceselor-verbale de ridicare a interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor telefonice, audio și video (f. d. 26-144 ordonanțele de anexare și ridicare de la cauzele penale nr. 2012036456 și nr. 2012036708), dar care de fapt sunt în lipsă la materialele cauzei penale examinate de învinuire a cet. Hîncu Galina, privind autentificarea, în contradicție cu prevederile art. 1322 – 13211 Cod de procedură penală; - În lipsa extrasului din încheierea judecătorului de instrucție, autentificat de către acesta, privind dispunerea efectuării interceptării comunicărilor și scrisorii de însoțire a extrasului din încheierea judecătorului de instrucție care obligatoriu conține mențiunea privind preîntâmpinarea persoanei care va asigura tehnic efectuarea măsurii speciale de investigații despre răspunderea penală, norma prevăzută și la art. 1329 Cod de procedură penală (discuri cu nr. de inventariere 597/12, 993/12, 1054/12, 1106/12 fișierelor de denumiri nr. 7982765, 8043074, 9157624, 9201432, 9356202, 9390677, 9413133, 9416716 copia de pe disc de tip CD-R cu inscripția Severin Vasile, copii ale proceselor-verbale din 08, 09, 10, 12, 11 mai 2012 și 16, 17, 22, 24, 25 iunie 2012 și precum că conform înțelegerii stabilite le-a promis și oferit la 25 iulie 2012, mijloace bănești în sumă totală de 500 euro, a câte 250 euro fiecăruia, lui Sîrbu Mariana și Baltaga Gheorghe, pentru ca aceștia să-i perfecteze documentele necesare pentru aprobarea de către comisiile consultative de specialitate din cadrul Primăriei or. Strășeni și Consiliului or. Strășeni a faptului vânzării-cumpărării a terenului cu numărul cadastral 8001104053 aferent bunului imobil proprietate privată a lui Dubov Serghei, cât și să-i soluționeze litigiul dintre Dubov Serghei, interesele căruia le reprezintă Hîncu Galina și Cazacu Oleg, care împiedică privatizarea terenului aferent 7 bunului proprietate privată a lui Dubov Serghei din motivul existenței pe terenul menționat a unei construcții neautorizate al lui Cazacu Oleg, acțiuni ce se încadrează în atribuțiile de serviciu a cet. Sîrbu Mariana și Baltaga Gheorghe; - Inculpata reprezentând interesele lui Dubov Serghei, la Primăria or. Strășeni, în procedura de cumpărare a terenului cu nr. cadastral 8001104053 cu suprafața de 0, 708 ha, proprietate publică a UAT or. Strășeni, aferent bunului imobil amplasat pe str. M. Costin, 8, or. Strășeni, proprietatea privată a lui Dubov Serghei, (contractul de vânzare- cumpărare nr. 5746 din 19 iulie 2011 (f. d. 192), conform cererii depuse de către mandatar și semnată tot de către el, adică de către Hîncu Galina (f. d. 185), în temeiul procurii de mandatare nr. 577 din 09 februarie 2012 (f. d. 186), în perioada lunilor februarie-august 2012, s-a adresat către specialiștii pentru reglementarea regimului funciar din cadrul Primăriei or. Strășeni, Sîrbu Mariana și Baltaga Gheorghe, care sunt persoane publice investite de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de interes public; - Potrivit rechizitoriului și ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit a cet. Hîncu Galina (f. d. 15), precum și ordonanței de punere sub învinuire din 08 noiembrie 2012, adusă la cunoștință la 09 noiembrie 2012, acțiunea infracțională imputată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. (1) a art. 325 Cod penal, inculpata nu o recunoaște, (procesul-verbal de audiere a bănuitei din 16 august 2012 (f. d. 17), procesul-verbal de audiere a învinuitei din 09 noiembrie 2012 (f. d. 25), declarând că s-a adresat specialiștilor pentru reglementarea regimului funciar din cadrul Primăriei or. Strășeni, Sîrbu Mariana și Baltaga Gheorghe nu pentru perfectarea actelor necesare pentru aprobarea către comisiile consultative de specialitate din cadrul Primăriei și Consiliului or. Strășeni privind vânzarea-cumpărarea terenului aferent bunurilor imobile înregistrate la OCT, cu nr. cadastrale XXXXXXXXXXX, XXXXXXXXXXXX, XXXXXXXXXXXX proprietate privată a lui Dubov Serghei ci într-adevăr, pentru rezolvarea litigiului apărut dintre Dubov Serghei și Cazacu Oleg, dar pe care nu i-a transmis, declarații susținute de către Sîrbu Mariana și Baltaga Gheorghe conform proceselor-verbale de audiere a bănuiților Sîrbu Mariana și Baltaga Gheorghe, în cadrul urmării penale din 04 august 2012, care recunosc parțial bănuiala imputată de către OUP de săvârșirea infracțiunii prevăzute de dispozițiile alin. (2) lit. b) al art. 324 Cod penal pe epizodul cu participarea cet. Hîncu Galina și care nu sunt susținute în cadrul cercetării judecătorești, declarând despre obținerea de declarații în cadrul UP prin șantaj, amenințări de privarea de libertate de către ofițerii de UP; - Temei combătut legal în acuzarea cet. Hîncu Galina de promitere, oferire a sumei de 500 euro pentru persoanele publice Sîrbu Mariana și Baltaga Gheorghe, investite de stat să presteze în numele acesteia servicii publice și să îndeplinească activități de interes public întru ocuparea terenului aferent bunurilor imobile înregistrate cu drept de proprietate după mandantul Dubov Serghei, sunt reglementate de prevederile art. 3, 4, 9 8 - 101 a Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997, art. 1 a HG nr. 192 din 20 februarie 1998 cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor cu anexele de rigoare, privind borderoul de calcul anexat la proiectele de decizii ale Primăriei or. Strășeni nr. X, XX din XXX 2012 anexate la materialele cauzei penale cu suma totală de 189371 lei pentru procurarea terenului aferent cu suprafața totală de 0,7048 ha și care, corespunde normei materiale și legislației în vigoare, fără careva servicii dubioase sau ilegale, oferite solicitantei Hîncu Galina, de către persoanele publice Sîrbu Mariana și Baltaga Gheorghe; - Dovada celor menționate fiind recipisele anexate la materialele cauzei penale pentru primirea sumelor de 48000 lei și 2000 euro la achitarea plății procurării terenului aferent bunului imobil de către inculpată de la mandantul Dubov Serghei și Iațco Maria, martori pe cauza penală; - Unica mențiune în concluzia instanței de a o găsi vinovată pe Hîncu Galina de infracțiunea imputată este discuția telefonică a acesteia cu o persoană pe nume Victor, căruia îi spune despre lipsa surselor financiare din motivul achitării „mitei” unor persoane din cadrul Primăriei, stenograma discuțiilor din 02 august 2012, prin care ultima ar fi împrumutat de la alte persoane 500 euro pentru a fi transmise; - Altă mențiune a instanței este calcularea de către persoanele cu funcții de răspundere a unui coeficient ilegal atribuit la privatizarea terenului aferent bunului imobil al cărui proprietar fiind înregistrat Dubov Serghei, micșorând prețul la procurarea ternului aferent cu 56447 lei, concluzie greșită a instanței de judecată, deoarece proiectul de decizie remis Consiliului Primăriei or. Strășeni cu privire la vinderea terenului aferent proprietarului nici nu a fost expusă spre examinare Consiliului și nici la preț redus sau la alt preț indicat în rechizitoriu și a sentinței de condamnare expus de acuzare în inculparea condamnatei.” Anume asupra acestor motive invocate de către avocat în apel, instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea cuvenită. Astfel, instanța de apel nu a ținut seama de orientările jurisprudențiale expuse în deciziile Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în care se consemnează că: „Partea descriptivă a deciziei se începe cu expunerea succintă a faptelor de săvârșirea cărora inculpatul este declarat vinovat sau a învinuirii sub care a fost pus, apoi se expune fondul apelului, conținutul solicitărilor părților participante în ședința judiciară, argumentele suplimentare. În continuare în decizie se expune concluzia generală a instanței pe marginea apelului și temeiurile de fapt și de drept, motivele adoptării soluției respective. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor indicate în apel. Nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului.” În continuarea aceleiași idei, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces 9 echitabil. Or, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal. (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). Colegiul penal lărgit mai invocă că la pronunțarea asupra motivelor din apel, instanța de apel urmează să țină cont de jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Necătând la aceste statuări, instanța de apel în speța dată s-a limitat doar la o motivare superficială, indicând că „probele expuse supra, confirmă pe deplin vinovăția cet. Hîncu Galina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, iar argumentele apelului sunt, în instanța de apel, o versiune a inculpatei și a apărării ei, investită în scop de evitare a pedepsei meritate”, fără a motiva în decizia adoptată admisibilitatea probelor administrate și examinate în prima instanță și fără a se expune concret pe încălcările de procedură indicate în apel. Or, potrivit prevederilor art. 1322 alin. (1) pct. 1) lit. c) Cod de procedură penală (redacția din 05 aprilie 2012, intrat în vigoare la 27 octombrie 2012), până la aceasta, fiind în vigoare art. 136 alin. (2) Cod de procedură penală (redacția din 14 martie 2003) în vederea descoperirii și cercetării infracțiunilor se efectuează următoarele măsuri speciale de investigații cu autorizarea judecătorului de instrucție – interceptarea și înregistrarea comunicărilor sau a imaginilor, fapt neverificat de către instanța de apel, dacă la speța dedusă judecății, procedura legală de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice a inculpatei Hîncu Galina, a fost respectată întocmai conform legii procesual penale, în cauză lipsind astfel de autorizări a judecătorului de instrucție, iar majoritatea probelor fiind în copii autentificate numai prin semnătura ofițerului de urmărire penală. Colegiul penal lărgit mai invocă, că instanța de apel nu s-a expus pe probe decisive în speța dată – declarațiile martorului Sîrbu M., care a fost interogată în prima instanță la 05 august 2015 (f. d. 193 – 195, vol. II) și a infirmat declarațiile date la urmărirea penală pe 04 august 2012 (f. d. 153 – 154, vol. I), ultimele precum că au fost date sub amenințări și care declară că nu știe până în prezent despre soarta dosarului intentat în privința ei pe art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că decizia instanței de apel urmează a fi casată total, cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului, constatându-se prezența erorii de drept prevăzute de art. 427 alin. 1) pct. 6 Cod de 10 procedură penală, și anume că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, erori care nu pot fi corectate de către instanța de recurs ordinar. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

Conducându-se de art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpatei Hîncu Galina, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2016 în cauza penală privind-o pe Hîncu Galina, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 13 aprilie 2017. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin Nicolaev Ghenadie Toma Nadejda 11