Gromovoy și alții împotriva Rusiei

Traducere în română Auto

SECȚIUNEA III CAUZA DE GROMOVOY ȘI ALȚII v. RUSSIA (Aplicații nr. 58388/14 și 8 altele – a se vedea lista adăugată) HOTĂRÂREA STASBOURG 2 martie 2023 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Gromovoy și alții v. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Darian Pavli , Președintele Ioannis Ktiskakis, Andreas Zünd , judecători și Viktoriya Maradudina, secretar adjunct al secțiunii interioare, după ce a deliberat în privat la 2 februarie 2023, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat în cererile împotriva Rusiei depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) privind diferitele date indicate în tabelul adăugat.

Guvernul Rus („Guvernul”) a fost anunțat de cereri. FACTE Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. În momentul introducerii cererilor lor în fața Curții, reclamanții erau toți prizonieri condamnați pedepsiți de închisoare și se plângeau de închiderea lor în cuști metalice în fața instanțelor în timpul participării lor la diferite proceduri civile, administrative și penale. 31924/18, reclamantul a prezentat, de asemenea, o altă plângere în conformitate cu dispozițiile Protocolului nr. 1 la Convenție. HOTĂRÂREA PRIVIND DECLARAȚII Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură hotărâre.

Reclamanții se plângeau în principal de închiderea lor în cuști metalice în fața instanței în cursul participării lor la diferite proceduri civile, administrative și penale Pe care se bazează pe art. 3 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „Nimeni nu poate fi supus la tortură sau la tratamente sau pedepsei inumane sau degradante.” De asemenea, unii solicitanți se plângeau că nu au beneficiat de o soluție internă eficace în ceea ce privește plângerile lor în temeiul articolului 3, contrar articolului 13 din Convenție, citind după cum urmează: „Toată persoana a căror drepturi și libertăți, astfel cum sunt prevăzute în [] Convenție, sunt încălcate, are un remediu eficace în fața unei autorități naționale, în ciuda faptului că încălcarea a fost comisă de persoane care acționează în calitate oficială.” În cererea nr. 20910/18, reclamantul s-a mai plâns că aparența sa într-o cușcă metalică înainte ca instanța să încălcase presunția de nevinovăție.

El se bazează pe art. 6 § 2 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „2. Oricine acuzat de o infracțiune este presupus nevinovat până când se dovedește vinovat în conformitate cu legea.” Curtea constată că, în cazurile principale de Svinarenko și Sliadnev c. Rusia [GC], nos. 32541/08 și 43441/08, CEDH 2014 (extracții), Vorontsov și alții c. Rusia; nr. 59655/14 și altele, 31 ianuarie 2017, Curtea a abordat deja problema utilizării cuștilor metalice în cadrul proceselor penale și a constatat că o astfel de practică constituie în sine – având în vedere natura ei obiectiv de degradare – o afrontă demnității umane și constituie un tratament degradant interzis de art. 3 din Convenție.

Hotărârea similară a fost atinsă de Curte în ceea ce privește practica de închidere a inculpaților în cuști metalice la închisoarele de închidere în scopul participării lor la audieri de instanță efectuate prin intermediul unei legături video (a se vedea Karachentsev c. Rusia , nr. 23229/11, §§ 50-54, 17 aprilie 2018). În prezent, reclamanții au fost încuiați în cuști metalice în instanță, nu în contextul procedurii de stabilire a unei acuzații penale împotriva acestora (cu excepția cererii nr. 20910/18, care în parte a avut legătură cu acest context), ci în contextul procedurii civile, administrative și de altă natură penală. Cu toate acestea, după examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, Curtea nu a găsit niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri.

Având în vedere jurisprudența sa privind acest subiect, Curtea consideră că, în cazul în care reclamanții se încuie în cuști metalice în fața instanței în timpul participării lor la procedurile civile, administrative și penale, constituie tratament degradant, prin urmare, admisibil și dezvăluie o încălcare a art. 3 din Convenție. 10. Având în vedere concluziile sale de mai sus, Curtea consideră că nu este necesar să se ocupe separat de plângerile reclamantelor în temeiul articolului 6 § 2 și al articolului 13 din Convenție (a se vedea Valyuzhenich c. Rusia , nr. 10597/13, §§ 27 și 35, 26 martie 2019). ALTE VIOLĂȚII ALEGATE ÎN CAUZA BON ESTABLIZAT-LAW 11. Reclamantul în cererea nr. 31924/18 a prezentat o altă plângere care a susținut o chestiune în temeiul Protocolului nr. 1 la Convenție, având în vedere jurisprudența relevantă bine stabilită a Curții (a se vedea tabelul anexat).

(a) din Convenție, nici nu este inadmisibilă pe niciun alt motiv, în consecință, aceasta trebuie declarată admisibilă. După examinarea tuturor informațiilor dinaintea acestuia, Curtea concluzionează că aceasta dezvăluie, de asemenea, o încălcare în funcție de concluziile sale în Anchugov și Gladkov c. Rusia , nos 11157/04 și 15162/05, 4 iulie 2013. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei Parte contractante în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 13. Legea (a se vedea, în special, Vorontsov și alții, citată mai sus), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat și respinge restul cererilor pentru o justă satisfacție.

În plus, consideră că constatarea unei încălcări în cererile nr. 58388/14 și 64784/17 va constitui, în sine, o satisfacție suficientă (a se vedea Ivanov și alții c. Rusia [Comitetul], nr. 44363/14 și altele 2, § 12, 4 iunie 2020, și Puzanov c. Rusia [Comitetul], nr. 26895/14 și 2 alte cereri, § 13, 15 septembrie 2022). Pentru aceste motive, CURTE, UNANIMOUS, decide să se alăture cererilor; Declarații plângerile în temeiul articolului 3 din Convenție privind plasarea reclamanților într-o cușă de metal în audieri în instanță și alte plângeri în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții, astfel cum se indică în tabelul adăugat, admisibile și constată că nu este necesar să se ocupe separat de plângerile reclamanților în temeiul articolului 2 și al articolului 13 din Convenție; că aceste cereri dezvăluie o încălcare a articolului 3 din Convenție din cauza plasării reclamanților în cuști metalice în fața instanțelor în timpul participării lor la procedurile civile, administrative și penale; că a existat o încălcare a Protocolului nr. 1 la Convenție în ceea ce privește celelalte plângeri formulate în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea tabelul apendice); deține că constatarea unei încălcări constituie, în sine, o satisfacție suficientă pentru prejudiciile morale suportate de reclamanții în cererile nr. 58388/14 și 64784/17;

deține (a) că statul pârât trebuie să plătească celorlalți solicitanți, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale; respinge restul cererilor reclamanților pentru o justă satisfacție. Adoptat în limba engleză, și notificat în scris la 2 martie 2023, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții.

Viktoriya Maradudina Darian Pavli Președintele adjunct al Registrului interimar Apendice Lista cererilor care pun plângeri în temeiul articolului 3 din Convenție (utilizarea cuștilor metalice în sala de judecată) nr. Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Numele și locația Reprezentantului Denumirea instanței Data hotărârii relevante Alte plângeri în temeiul jurisprudenței bine stabilite Sumele atribuite pentru daune și costuri morale și cheltuielile per reclamant (în euro) [1] 58388/14 05/07/2014 Dmitriy Aleksandrovich GROMOVOY 1983 Dunayeva Alla Igorevna Chelyabinsk Snezhinsk Tribunalul orașului din regiunea Chelyabinsk 03/03/2015 Hotărârea unei încălcări constituie o satisfacție suficientă 64784/17 13/07/2017 Oleg Gennadyevich OSYANIN 1966 Bor Tribunalul orașului din regiunea Nizhniy Novgorod 23/03/2017 Nizhniy Novgorod Tribunalul regional 22/06/2017 Hotărârea unei încălcări constituie o satisfacție suficientă 9551/18 09/01/2018 Eduard Yuryevich YUMALOV 1970 Vologda Tribunal regional 29/09/2017 7,500 17362/18 11/09/2017 Igor Anatolyevich SOLOVYEV 1971 Nizhniy Novgorod Curtea Regională 13/03/2017 7,500 200910/18 12/04/2018 Yevgeniy Yevgenyevich SHARAPOV 1979 Laptev Aleksey Nikolayevich Moscova Curtea Supremă a Republicii Komi 12/10/2017 Curtea Orașului Syktyvkar din Republica Komi 15/03/2018 7,500 31924/18 19/06/2018 Yevgeniy Viktorovich GLEBOV 1978

Yefremova Yekaterina Viktorovna Moscova Curtea Orașului Vologda 26/04/2018 Prot. 1 Art. 3 - ineligibilitate de a vota sau de a sta la alegeri 8.000 1895/19 19/11/2018 Ilya Yurievich TIKHOMIROV 1986 Druzhkova Olga Vladimirovna Tribunalul Orașului Moscova din regiunea Sverdlovsk 17/08/2018 4.750 12035/19 23/01/2019 Sergey Yurievich OSOKIN 1979 Curtea de District Nevyanskiy din regiunea Sverdlovsk 08/08/2018 7.500 19268/19 25/03/2019 Roman Sergeyevich KALINININ 1984 Preobrazhenskaya Oksana Vladimirovna Strasbourg Ivdel Town Court of the Sverdlovsk region 21/12/2018 5.000 [1] Plus orice impozit care poate fi taxabil pentru solicitanți.

THIRD SECTION

CASE OF GROMOVOY AND OTHERS v. RUSSIA (Applications nos. 58388/14 and 8 others – see appended list) JUDGMENT STRASBOURG 2 March 2023 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Gromovoy and Others v. Russia, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of: Darian Pavli , President , Ioannis Ktistakis, Andreas Zünd , judges , and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 2 February 2023, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE

The case originated in applications against Russia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on the various dates indicated in the appended table.

The Russian Government (“the Government”) were given notice of the applications. THE FACTS

The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table.

At the time of introduction of their applications before the Court the applicants were all convicted prisoners serving sentences of imprisonment. They complained about their confinement in metal cages before the courts during their participation in various civil, administrative and criminal proceedings. In application no. 31924/18, the applicant also raised another complaint under the provisions of Protocol No. 1 to the Convention. THE LAW

JOINDER OF THE APPLICATIONS

5. Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment. ALLEGED VIOLATIONs OF ARTICLEs 3, 6 and 13 OF THE CONVENTION

The applicants complained principally about their confinement in metal cages before the court during their participation in various civil, administrative and criminal proceedings They relied on Article 3 of the Convention, which reads as follows: “No one shall be subjected to torture or to inhuman or degrading treatment or punishment.” Some applicants also complained that they had not been afforded an effective domestic remedy in respect of their grievances under Article 3, contrary to Article 13 of the Convention, reading as follows: “Everyone whose rights and freedoms as set forth in [the] Convention are violated shall have an effective remedy before a national authority notwithstanding that the violation has been committed by persons acting in an official capacity.” In application no. 20910/18 the applicant further complained that his appearance in a metal cage before the court had breached his presumption of innocence. He relied on Article 6 § 2 of the Convention, which reads as follows: “2. Everyone charged with a criminal offence shall be presumed innocent until proved guilty according to law.”

The Court notes that in the leading cases of Svinarenko and Slyadnev v. Russia [GC], nos. 32541/08 and 43441/08, ECHR 2014 (extracts), and Vorontsov and Others v. Russia, no. 59655/14 and 2 others, 31 January 2017, the Court already dealt with the issue of the use of metal cages in courtrooms in the context of criminal trials and found that such a practice constituted in itself – having regard to its objectively degrading nature – an affront to human dignity and amounted to degrading treatment prohibited by Article 3 of the Convention. Similar finding was reached by the Court in respect of the practice of confinement of defendants in metal cages at remand prisons for the purposes of their participation in court hearings carried out via a video link (see Karachentsev v. Russia , no. 23229/11, §§ 50-54, 17 April 2018).

In the present cases the applicants were placed in metal cages before the court not in the context of the proceedings for determination of a criminal charge against them (except for the application no. 20910/18, which partially concerned such context), but in the context of civil, administrative and other criminal proceedings. However, having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the applicants’ confinement in metal cages before the court during their participation in civil, administrative and criminal proceedings amounted to degrading treatment.

These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 3 of the Convention.

10.

Having regard to its finding above, the Court does not consider it necessary to deal separately with the applicants’ complaints under Article 6 § 2 and Article 13 of the Convention (see Valyuzhenich v. Russia , no. 10597/13, §§ 27 and 35, 26 March 2019).

OTHER ALLEGED VIOLATION UNDER WELL-ESTABLISHED CASE-LAW

11. The applicant in application no. 31924/18 submitted another complaint which raised an issue under Protocol No. 1 to the Convention, given the relevant well ‑ established case-law of the Court (see appended table). This complaint is not manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 § 3 (a) of the Convention, nor is it inadmissible on any other ground. Accordingly, it must be declared admissible. Having examined all the material before it, the Court concludes that it also discloses a violation in the light of its findings in Anchugov and Gladkov v. Russia , nos. 11157/04 and 15162/05, 4 July 2013.

APPLICATION OF ARTICLE

41 OF THE CONVENTION

12. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”

13.

Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Vorontsov and Others, cited above), the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table and dismisses the remainder of the applicants’ claims for just satisfaction. It further considers that the finding of a violation in applications nos. 58388/14 and 64784/17 will constitute in itself sufficient just satisfaction (see Ivanov and Others v. Russia [Committee], nos. 44363/14 and 2 others, § 12, 4 June 2020, and Puzanov v. Russia [Committee], nos. 26895/14 and 2 other applications, § 13, 15 September 2022). FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Decides to join the applications; Declares the complaints under Article 3 of the Convention concerning the applicants’ placement in a metal cage in court hearings, and other complaints under the well-established case-law of the Court, as indicated in the appended table, admissible and finds that it is not necessary to deal separately with the applicants’ complaints under Article 6 § 2 and Article 13 of the Convention; Holds that these applications disclose a breach of Article 3 of the Convention on account of the applicants’ placement in metal cages before the courts during their participation in civil, administrative and criminal proceedings; Holds that there has been a violation of Protocol No. 1 to the Convention as regards the other complaints raised under well-established case-law of the Court (see appended table); Holds that the finding of a violation constitutes in itself sufficient just satisfaction for the non-pecuniary damage sustained by the applicants in applications nos. 58388/14 and 64784/17; Holds (a) that the respondent State is to pay the remaining applicants, within three months, the amounts indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points; Dismisses the remainder of the applicants’ claims for just satisfaction. Done in English, and notified in writing on 2 March 2023, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Viktoriya Maradudina Darian Pavli Acting Deputy Registrar President APPENDIX List of applications raising complaints under Article 3 of the Convention (use of metal cages in courtrooms) No. Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Representative’s name and location Name of the court Date of the relevant judgment Other complaints under well ‑ established case-law Amount awarded for non-pecuniary damage and costs and expenses per applicant (in euros) [1] 58388/14 05/07/2014 Dmitriy Aleksandrovich GROMOVOY 1983 Dunayeva Alla Igorevna Chelyabinsk Snezhinsk Town Court of the Chelyabinsk Region 03/03/2015 The finding of a violation constitutes sufficient just satisfaction 64784/17 13/07/2017 Oleg Gennadyevich OSYANIN 1966 Bor Town Court of the Nizhniy Novgorod Region 23/03/2017 Nizhniy Novgorod Regional Court 22/06/2017 The finding of a violation constitutes sufficient just satisfaction 9551/18 09/01/2018 Eduard Yuryevich YUMALOV 1970 Vologda Regional Court 29/09/2017 7,500 17362/18 11/09/2017 Igor Anatolyevich SOLOVYEV 1971 Nizhniy Novgorod Regional Court 13/03/2017 7,500 20910/18 12/04/2018 Yevgeniy Yevgenyevich SHARAPOV 1979 Laptev Aleksey Nikolayevich Moscow Supreme Court of the Komi Republic 12/10/2017 Syktyvkar Town Court of the Komi Republic 15/03/2018 7,500 31924/18 19/06/2018 Yevgeniy Viktorovich GLEBOV 1978 Yefremova Yekaterina Viktorovna Moscow Vologda Town Court 26/04/2018 Prot. 1 Art. 3 - ineligibility to vote in or stand for elections 8,000 1895/19 19/11/2018 Ilya Yuryevich TIKHOMIROV 1986 Druzhkova Olga Vladimirovna Moscow Ivdel Town Court of the Sverdlovsk Region 17/08/2018 4,750 12035/19 23/01/2019 Sergey Yuryevich OSOKIN 1979 Nevyanskiy District Court of the Sverdlovsk Region 08/08/2018 7,500 19268/19 25/03/2019 Roman Sergeyevich KALININ 1984 Preobrazhenskaya Oksana Vladimirovna Strasbourg Ivdel Town Court of the Sverdlovsk Region 21/12/2018 5,000 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicants.