1ra-98/2017 — art. 27, 248 alin. 5 lit. d Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Hâncești din 28 aprilie 2016, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Ciorba Valeriu Ștefan, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal și în baza normei menționate i s-a stabilit pedeapsa sub forma de închisoare pe termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Conform prevederilor art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei cu închisoare stabilită în privința lui Ciorba Valeriu pe un termen de probațiune de 2 ani, cu obligarea acestuia să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent. 1

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Ciorba Valeriu, aflându- se la volanul automobilului de model „Mercedes Benz” cu n/î S 560 KBT, ce se deplasa din Anglia în Republica Moldova, la 22 iulie 2015, aproximativ la orele 19:00, pe sensul „intrare” al postului vamal „Leușeni - Albița” (auto), în cadrul controlului vamal al mijlocului de transport sus numit, acționând cu intenție directă și în scop cupidant, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, contrar prevederilor Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice și a codului vamal, intenționat nu a declarat în declarația vamală și nu a prezentat controlului vamal piese de schimb pentru notebook și anume: matrice pentru notebook de model LTN156AT32 6902-001367 - 50 bucăți; matrice pentru notebook de model NT156WHM-N12 - 38 bucăți; matrice pentru notebook de model LTN173KT02 - 10 bucăți; matrice pentru notebook de model LTN141BT10 - 1 bucată; matrice pentru notebook de model NT156WHM-N12 - 2 bucăți; tastaturi pentru notebook de model MB348-001/G60-US - 55 bucăți; tastaturi pentru notebook de model NSK-HAA01 - 5 bucăți; tastaturi pentru notebook de model N7TSV.001 - 11 bucăți; tastaturi pentru notebook de model V111102AS1 - 5 bucăți; tastaturi pentru notebook de model F/N - 23 bucăți; tastaturi pentru notebook de model AER15U00310 - 25 bucăți; tastaturi pentru notebook de model MB358-002/5810-US - 20 bucăți; tastaturi pentru notebook de model AER15U00016 - 5 bucăți; tastaturi pentru notebook de model MB340-009/B570-US - 10 bucăți; tastaturi pentru notebook de model NSK- DY0SW1N - 5 bucăți; tastaturi pentru notebook de model 0KNB0-31221T0Q - 10 bucăți; tastaturi pentru notebook de model 9Z.N5QSN.10R - 2 bucăți. Conform raportului de evaluare nr. 66 din 24 iulie 2015 emis de către Secția venituri și valoare în vamă, s-a constatat că valoarea în vamă a mărfurilor menționate supra constituiau suma de 183350 lei. Ciorba Valeriu nu a reușit să-și realizeze până la capăt intențiile criminale din motiv că a fost depistat și reținut de colaboratorii Biroului vamal Leușeni în momentul efectuării controlului fizic al microbuzului la volanul căruia se afla. Aceste acțiuni ale inculpatului Ciorba Valeriu, au fost încadrate în baza art. 27, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, după semnele calificative – tentativa de contrabandă, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, tăinuindu-le de controlul vamal, prin nedeclarare în documentele vamale, adică acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea unei infracțiuni dacă, din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de avocatul Țigănașu Elena în numele lui Mahmood Hussain, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a sentinței 2 primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie recunoscut în calitate de parte civilă Mahmood Hussain în cauza penală de învinuire a lui Ciorba Valeriu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, și restituirea pieselor de schimb pentru notebook, matrițe pentru notebook - 121 buc, tastaturi pentru notebook - 176 buc, în calitate de corpuri delicte lui Mahmood Hussain, după ce va achita toate plățile vamale stabilite de legislația fiscală. În motivarea cererii de apel avocatul a invocat că: - prin ordonanța din 22 iulie 2015 emisă de către agentul constatator al Biroului Vamal Leușeni, inspector SPC biroul vamal Dmitrașco Vitalii - piesele de schimb pentru notebook au fost recunoscute în calitate de corp delict și transmise la păstrare reprezentantului Biroului Vamal Leușeni; - bunurile menționate îi aparțin lui Mahmood Hussain, compania „TA AUTOS” cu drept de proprietate, fiind legal dobândite în compania unde activează „TA AUTOS” din Marea Britanie, fapt confirmat și prin facturile anexate la materialele cauzei în original; - bunurile fiind transmise în Republica Moldova prin intermediul șoferului microbuzului de model „Mercedes – Benz” nu n/î S 560 KBT Ciorba Valeriu, pentru care a achitat suma solicitată pentru transportarea lor de 150 lire sterline; - faptul că Ciorba Valeriu urma să le introducă prin contrabandă nu a cunoscut și nici nu a avut vre-o înțelegere cu inculpatul ca să prejudicieze statul. Astfel, lui Mahmood Hussain i-a fost cauzat un prejudiciu material de 4839,20 USD, ce constituie valoarea pieselor de schimb pentru notebook, care au fost reținute și recunoscute în calitate de corp delict în Vama Leușeni; - ceea ce ține de calitatea procesuală, Mahmood Hussain s-a adresat la data de 17 noiembrie 2015 către Procuratura r-lui Hâncești cât și în instanța de judecată la data de 01 martie 2016, cu cerere de a fi recunoscut în calitate de parte civilă cu restituirea bunurilor în corespundere cu toate drepturile atribuite de legea procesuală penală; - astfel, la pronunțarea sentinței în partea confiscării corpurilor delicte, instanța de judecată nu a luat în considerație prevederile art. 46 al Constituției, averea dobândită licit nu poate fi confiscată, având în vedere faptul că intenția inculpatului Ciorba Valeriu constituie nu dobândirea ilicită a pieselor de schimb pentru notebook, ci încălcarea regulilor privind controlul vamal de bunuri, pentru ce a și fost recunoscut vinovat în baza art. art. 27, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal; - intenția lui Ciorba Valeriu a fost îndreptată doar spre ilegalitatea încălcării ordinii de trecere peste frontiera vamală a mărfurilor în proporții deosebit de mari. În acest caz, piesele de schimb pentru notebook nu pot fi recunoscute ca corpuri delicte în sensul art. 106 Cod de procedură penală și urmează a fi utilizate în continuare după destinația lor; - de către instanța de fond în partea laturii civile nu a fost administrată nici o probă obiectivă, pertinentă și concludentă care ar confirma că bunurile sunt ilicite, iar prin probele enumerate și analizate mai sus cu certitudine s-a probat faptul că intenția 3 inculpatului Ciorba Valeriu constituie nu dobândirea ilicită a pieselor de schimb pentru notebook, ci încălcarea regulilor privind controlul vamal de bunuri, pentru ce a și fost recunoscut vinovat în baza art. art. 27, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal; - instanța de fond urma să cerceteze probele anexate și cele care au fost prezentate de apărare spre a fi examinate, dar au fost respinse neîntemeiat sub toate aspectele, complet și obiectiv, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei și unica hotărâre legală și întemeiată urma să fie recunoscut în calitate de parte civilă Mahmood Hussain în cauza penală după învinuirea lui Ciorba Valeriu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, cu restituirea pieselor de schimb pentru notebook, în calitate de corpuri delicte. Totodată instanța de fond nu a luat în considerație recomandările Curții Europene a Drepturilor Omului în cauze similare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2016, apelul declarat de avocatul Țigănașu Elena, în numele inculpatului Mahmood Hussain, a fost respins ca inadmisibil și a fost menținută sentința primei instanțe fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că în mandatul anexat la materialele cauzei (f. d. 125), de către avocatul Țigănașu Elena, pe verso acestuia în conformitate cu art. 81 din Codul de procedură civilă, sunt enumerate împuternicirile avocatului, la care este indicat că: împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentantului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a recunoaște, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau a eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului. Astfel, instanța de apel a conchis că cererea a fost depusă de o persoană neîmputernicită, iar cererea de apel a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.

Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recurs ordinar de avocatul Țigănașu Elena în numele lui Mahmood Hussain prin care, indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, cu remiterea cauzei penale spre rejudecare în instanța de apel în alt complet. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele motive : - prin ordonanța din 22 iulie 2015, emisă de către agentul constatator al Biroului Vamal Leușeni, inspector SPC biroul vamal Dmitrașco Vitalii - piesele de schimb pentru notebook; matrițe pentru notebook - 121 buc, tastaturi pentru notebook -176 buc, au fost 4 recunoscute în calitate de corp delict și transmise la păstrare reprezentantului Biroului Vamal; - bunurile menționate îi aparțin lui Mahmood Hussain, compania „TA AUTOS” cu drept de proprietate, fiind legal dobândite în compania unde activează „TA AUTOS” din Marea Britanie, fapt confirmat și prin facturile anexate la materialele cauzei în original; - bunurile fiind transmise în Republica Moldova prin intermediul șoferului microbuzului de model „Mercedes-Benz” cu n/î S 560 КВТ lui Ciorbă Valeriu, pentru care a achitat suma solicitată pentru transportarea lor de 150 lire sterline. Faptul că Ciorbă Valeriu urma să le introducă prin contrabandă nu a cunoscut și nici nu a avut vre-o înțelegere cu inculpatul ca să prejudicieze statul; - astfel, prin acțiunile șoferului microbuzului de model „Mercedes-Benz” cu n/î S 560 КВТ lui Ciorbă Valeriu, cet. Mahmood Hussain i-a fost cauzat un prejudiciu material de 4839,20 USD, ce constituie valoarea pieselor de schimb pentru notebook, care au fost reținute și recunoscute în calitate de corp delict în Vama Leușeni; - potrivit art. 162 alin. (1) pct. (4) Cod de procedură penală, care prevede că bunurile asupra cărora au fost îndreptate acțiunile criminale se restituie proprietarului legal. Astfel, recurentul conducându-se de prevederile legale, Mahmood Hussain este proprietar de bună credință a pieselor de schimb pentru notebook; - Mahmood Hussain s-a adresat la data de 17 noiembrie 2015 către Procuratura r-lui Hîncești, procurorului Clevadî Grigore, cât și în instanța de judecată Hîncești la data de 01 martie 2016, judecătorului Macari Mihail, cu cerere de a fi recunoscut în calitate de parte civilă cu restituirea bunurilor în corespundere cu toate drepturile atribuite de legea procesual penală; - la pronunțarea sentinței în partea confiscării corpurilor delicte, instanța de judecată nu a luat în considerație prevederile art. 46 al Constituției RM, averea dobândită licit nu poate fi confiscată, având în vedere faptul că intenția inculpatului Ciorbă Valeriu constituie nu dobândirea ilicită a pieselor de schimb pentru notebook, ci încălcarea regulilor privind controlul vamal de bunuri, pentru ce a și fost recunoscut vinovat în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal; - recurentul menționează că acesta a acționat contrar bunei înțelegeri dintre proprietarul pieselor de schimb pentru notebook cet. Mahmood Hussain de la care primise suma de 150 lire sterline, obligându-se să asigure transportarea pieselor de schimb pentru notebook și trecerea controlului vamal în condițiile legii; - deși piesele de schimb pentru notebook: matrițe pentru notebook - 121 buc, tastaturi pentru notebook - 176 buc, au fost folosite la săvârșirea infracțiunii de contrabandă, acestea nu puteau fi corpuri delicte în această speță, în cazul în care în materialele cauzei, nici nu se conțin date că acestea au fost dobândite ilicit ori că aveau menirea de a fi utilizate în scopuri criminale; 5 - intenția lui Ciorbă Valeriu a fost îndreptată doar spre ilegalitatea încălcării ordinii de trecere peste frontiera vamală a mărfurilor în proporții deosebit de mari. În acest caz, piesele de schimb pentru notebook nu pot fi recunoscute ca corpuri delicte în sensul art. 106 Cod de procedură penală și urmează a fi utilizate în continuare după destinația lor; - de către instanța de fond în partea laturii civile nu au fost administrată nici o probă obiectivă, pertinentă și concludentă care ar confirma că bunurile sunt ilicite, iar prin probele enumerate și analizate mai sus cu certitudine s-a probat faptul că intenția inculpatului Ciorba Valeriu constituie nu dobândirea ilicită a pieselor de schimb pentru notebook, ci încălcarea regulilor privind controlul vamal de bunuri, pentru ce a și fost recunoscut vinovat în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal; - caracterul ilicit al dobândirii pieselor de schimb nu a fost demonstrat și această circumstanță nu a fost luată în considerație de către instanța de fond, care dispunând confiscarea acestora, s-a bazat pe faptul că piesele de schimb au constituit obiectul infracțiunii de contrabandă, în calitate de corpuri delicte. În acest caz piesele de schimb nu pot fi recunoscute ca fiind corpuri delicte în sensul art. 106 Cod de procedură penală și urmează a fi utilizate în continuare după destinația lor, astfel nu poate fi aplicată confiscarea specială în privința acestor bunuri; - instanța de judecată urma să cerceteze probele anexate și cele care au fost prezentate de apărare spre a fi examinate, dar au fost respinse neîntemeiat de către instanța de judecată sub toate aspectele, complet și obiectiv, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, prin care urma să fie recunoscut în calitate de parte civilă Mahmood Hussain, în cauza penală de învinuire a lui Ciorba Valeriu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, cu restituirea pieselor de schimb pentru notebook; matrițe pentru notebook - 121 buc., tastaturi pentru notebook - 176 buc., în calitate de corpuri delicte, după ce Mahmood Hussain va achita toate plățile vamale stabilite de legislația fiscală; - instanța de fond nu a luat în considerație recomandările Curții Europene a Drepturilor Omului în cauze similare. Această concluzie rezultă și din jurisprudența în materie penală a Curții Europene a Drepturilor Omului cauza Grifhorst v. Franța din 26 februarie 2009, în care s-a constatat încălcarea dreptului de proprietate în rezultatul confiscării speciale a bunurilor reclamantului; - prin contractul de asistență juridică nr. 144 din 10 martie 2016 Mahmood Hussain a încheiat contract de asistență juridică cu avocatul, prin care expres este stipulat că solicită reprezentarea în Judecătoria Hîncești, Curtea de Apel Chișinău, Curtea Supremă de Justiție; - prin mandatul nr. 0911825 din 24 martie 2016 este expres stipulat „de a ataca hotărârea judecătorească”; 6 - prin procura cu nr. 3719 eliberată la data de 02 iunie 2016 de către Notarul public Anton Tereza a fost stipulate toate împuternicirile de reprezentare a lui Mahmood Hussain; - apărătorul a acționat în calitate de reprezentant al lui Mahmood Hussain în baza actului juridic de mandat, ce-i oferă dreptul depunerii acțiunilor și reprezentărilor în continuare în instanțele de judecată. La faza primirii cererii de apel nu a fost constatată încălcarea de către apelant a prevederilor legale ce reglementează reprezentarea sau împuternicirile de reprezentare în instanța de apel; - recurentul consideră că semnarea și depunerea cererii de apel este legală și veritabilă, deoarece art. 75 CPC nu interzice persoanelor fizice sau juridice de a încheia acte juridice personal sau prin reprezentant; - la fel, recurentul menționează că au fost încălcate prevederile art. 6 alin. (1), art. 14, 5 din CEDO, art. 16 din Constituție și art. 9 din CPP; - recurentul mai menționează că de către instanțele judecătorești inferioare au fost aplicate eronat și normele de drept procedural, deoarece cauza a fost examinată în lipsa unui participant la proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, și anume a cet. Mahmood Hussain.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Țigănașu Elena în numele lui Mahmood Hussain, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul Ghervas Iurii, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și conținut, prevăzute în art. 429 Cod de procedură penală. Procurorul mai menționează că potrivit mandatului din 24.03.2016 (f. d. 125 verso), avocatul a fost împuternicit de a reprezenta interesele cet. Mahmood Hussain în judecată, „… cu excepția de a ataca hotărîrea judecătorească…”. 6.1. La fel, a depus referință asupra recursului declarat și avocatul Covali Sergiu în numele inculpatului Ciorba Valeriu, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din motiv că acesta a fost depus de către o persoană neîmputernicită, precum și unul vădit neîntemeiat, or, toate argumentele invocate în cererea de recurs au fost din plin verificate și corect apreciate de instanțele inferioare, prin urmare recursul și pe fond urmează a fi respins în întregime ca fiind unul total neîntemeiat și declarativ, fapt ce se solicită a fi luat spre considerare de către instanță la examinarea prezentei cauze.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opiniile procurorului și avocatului Covali Sergiu în numele inculpatului Ciorba Valeriu expuse în referințe, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care 7 se constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd cauza a fost judecată în prima instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocînd în acest context următoarele. Cu privire la temeiul prevăzut la pct. 5) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, invocat de recurent, conform căruia „cauza a fost judecată în prima instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți”, Colegiul penal menționează că este unul neîntemeiat și menționează în acest sens că în instanța de apel avocatul Țigănașu Elena în numele lui Mahmood Hussain a fost prezent (f. d. 162-165), ceea ce contrazice argumentul adus de recurent precum că „cauza a fost examinată în lipsa unui participant la proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, și anume a cet. Mahmood Hussain.” În recurs, recurentul invocă argumentul precum că, „instanța de judecată urma să cerceteze obiectiv și complet probele anexate și cele care au fost prezentate de apărare spre a fi examinate, dar au fost respinse neîntemeiat de către instanța de judecată”, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece din materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă, că pentru pronunțarea deciziei, instanța de apel și-a motivat corect soluția bazîndu-se pe cumulul de probe administrat la cauza penală și cercetate în instanța de fond și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, care sunt probe pertinente, concludente, utile și veridice. Referitor la argumentul adus de recurent precum că „apărătorul a acționat în calitate de reprezentant al lui Mahmood Hussain în baza actului juridic de mandat, ce-i oferă dreptul depunerii acțiunilor și reprezentărilor în continuare în instanțele de judecată”, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și menționează că instanța de apel corect a indicat 8 în decizia sa că „în mandatul anexat la materialele cauzei (f. d. 125), de către avocatul Țigănașu Elena, pe verso acestuia în conformitate cu art. 81 din Codul de procedură civilă sunt enumerate împuternicirile avocatului, la care este indicat că: împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentantului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a recunoaște, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau a eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.” Cu privire la motivul invocat de recurent precum că „au fost încălcate prevederile art. 6 alin. (1), art. 14, 5 din CEDO, art. 16 din Constituție și art. 9 din CPP”, Colegiul penal îl consideră unul declarativ și menționează că cet. Mahmood Hussain prin intermediul avocatului său Țigănașu Elena, care a depus mandat la 24 martie 2016, confirmă că cunoștea despre procesul penal care avea loc. De asemenea, Colegiul penal reține că în recursul declarat este criticată aprecierea de către instanțele de judecată a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca argumentul adus de recurent cu privire la „de către instanța de fond în partea laturii civile nu au fost administrată nici o probă obiectivă, pertinentă și concludentă care ar confirma că bunurile sunt ilicite, iar prin probele enumerate și analizate cu certitudine s-a probat faptul că intenția inculpatului Ciorba Valeriu constituie nu dobândirea ilicită a pieselor de schimb pentru notebook, ci încălcarea regulilor privind controlul vamal de bunuri, pentru ce a și fost recunoscut vinovat în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal”să fie considerat neîntemeiat. 9 Conținutul probelor și admisibilitatea lor, este analizată în textul hotărîrii judecătorești atacate (f. d. 134 – 135), argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs. Prin urmare, Colegiul penal conchide că prima instanță în hotărîrea sa menținută și de către instanța de apel, s-a expus argumentat și corect asupra acestui aspect, și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs acceptă și însusește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărîrii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și legală. Prin urmare, Colegiul penal statuează că temeiurile invocate de recurent prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) Cod de procedură penală, nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de avocatul Țigănașu Elena în numele lui Mahmood Hussain, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Țigănașu Elena în numele lui Mahmood Hussain, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2016, în cauza penală privindu-l pe Ciorba Valeriu Ștefan, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 16 februarie 2017. Președinte Ursache Petru Judecătorii Timofti Vladimir Alerguș Constantin 10