1ra-98/2017 — art. 27, 248 alin. 5 lit. d Cod penal

1ra-98/2017 — art. 27, 248 alin. 5 lit. d Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-98/2017

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

25 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Țigănașu Elena în numele lui Mahmood Hussain, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Hîncești din 28 aprilie 2016 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 06 iunie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Ciorba Valeriu Ștefan, născut la 25 martie 1972,

originar și domiciliat în s. Suruceni, r-nul Ialoveni.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Ciorba Valeriu Ștefan, a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal și în

baza normei menționate i s-a stabilit pedeapsa sub forma de închisoare pe termen de 3

ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Conform prevederilor art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea

pedepsei cu închisoare stabilită în privința lui Ciorba Valeriu pe un termen de probațiune

de 2 ani, cu obligarea acestuia să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului

competent.

1

se la volanul automobilului de model „Mercedes Benz” cu n/î S 560 KBT, ce se deplasa

din Anglia în Republica Moldova, la 22 iulie 2015, aproximativ la orele 19:00, pe sensul

„intrare” al postului vamal „Leușeni - Albița” (auto), în cadrul controlului vamal al

mijlocului de transport sus numit, acționând cu intenție directă și în scop cupidant,

urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în

proporții deosebit de mari, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestor

urmări, contrar prevederilor Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a

bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice și a codului

vamal, intenționat nu a declarat în declarația vamală și nu a prezentat controlului vamal

piese de schimb pentru notebook și anume: matrice pentru notebook de model

LTN156AT32 6902-001367 - 50 bucăți; matrice pentru notebook de model

NT156WHM-N12 - 38 bucăți; matrice pentru notebook de model LTN173KT02 - 10

bucăți; matrice pentru notebook de model LTN141BT10 - 1 bucată; matrice pentru

notebook de model NT156WHM-N12 - 2 bucăți; tastaturi pentru notebook de model

MB348-001/G60-US - 55 bucăți; tastaturi pentru notebook de model NSK-HAA01 - 5

bucăți; tastaturi pentru notebook de model N7TSV.001 - 11 bucăți; tastaturi pentru

notebook de model V111102AS1 - 5 bucăți; tastaturi pentru notebook de model F/N - 23

bucăți; tastaturi pentru notebook de model AER15U00310 - 25 bucăți; tastaturi pentru

notebook de model MB358-002/5810-US - 20 bucăți; tastaturi pentru notebook de model

AER15U00016 - 5 bucăți; tastaturi pentru notebook de model MB340-009/B570-US - 10

bucăți; tastaturi pentru notebook de model NSK- DY0SW1N - 5 bucăți; tastaturi pentru

notebook de model 0KNB0-31221T0Q - 10 bucăți; tastaturi pentru notebook de model

9Z.N5QSN.10R - 2 bucăți.

Conform raportului de evaluare nr. 66 din 24 iulie 2015 emis de către Secția

venituri și valoare în vamă, s-a constatat că valoarea în vamă a mărfurilor menționate

supra constituiau suma de 183350 lei.

Ciorba Valeriu nu a reușit să-și realizeze până la capăt intențiile criminale din

motiv că a fost depistat și reținut de colaboratorii Biroului vamal Leușeni în momentul

efectuării controlului fizic al microbuzului la volanul căruia se afla.

Aceste acțiuni ale inculpatului Ciorba Valeriu, au fost încadrate în baza art. 27,

248 alin. (5) lit. d) Cod penal, după semnele calificative – tentativa de contrabandă,

adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții

deosebit de mari, tăinuindu-le de controlul vamal, prin nedeclarare în documentele

vamale, adică acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea unei infracțiuni

dacă, din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul.

Mahmood Hussain, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a sentinței

2

primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care să fie recunoscut în calitate de parte civilă

Mahmood Hussain în cauza penală de învinuire a lui Ciorba Valeriu în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, și restituirea pieselor

de schimb pentru notebook, matrițe pentru notebook - 121 buc, tastaturi pentru notebook

- 176 buc, în calitate de corpuri delicte lui Mahmood Hussain, după ce va achita toate

plățile vamale stabilite de legislația fiscală.

În motivarea cererii de apel avocatul a invocat că:

- prin ordonanța din 22 iulie 2015 emisă de către agentul constatator al Biroului

Vamal Leușeni, inspector SPC biroul vamal Dmitrașco Vitalii - piesele de schimb pentru

notebook au fost recunoscute în calitate de corp delict și transmise la păstrare

reprezentantului Biroului Vamal Leușeni;

- bunurile menționate îi aparțin lui Mahmood Hussain, compania „TA AUTOS” cu

drept de proprietate, fiind legal dobândite în compania unde activează „TA AUTOS” din

Marea Britanie, fapt confirmat și prin facturile anexate la materialele cauzei în original;

- bunurile fiind transmise în Republica Moldova prin intermediul șoferului

microbuzului de model „Mercedes – Benz” nu n/î S 560 KBT Ciorba Valeriu, pentru care

a achitat suma solicitată pentru transportarea lor de 150 lire sterline;

- faptul că Ciorba Valeriu urma să le introducă prin contrabandă nu a cunoscut și

nici nu a avut vre-o înțelegere cu inculpatul ca să prejudicieze statul. Astfel, lui

Mahmood Hussain i-a fost cauzat un prejudiciu material de 4839,20 USD, ce constituie

valoarea pieselor de schimb pentru notebook, care au fost reținute și recunoscute în

calitate de corp delict în Vama Leușeni;

- ceea ce ține de calitatea procesuală, Mahmood Hussain s-a adresat la data de

17 noiembrie 2015 către Procuratura r-lui Hâncești cât și în instanța de judecată la data

de 01 martie 2016, cu cerere de a fi recunoscut în calitate de parte civilă cu restituirea

bunurilor în corespundere cu toate drepturile atribuite de legea procesuală penală;

- astfel, la pronunțarea sentinței în partea confiscării corpurilor delicte, instanța de

judecată nu a luat în considerație prevederile art. 46 al Constituției, averea dobândită licit

nu poate fi confiscată, având în vedere faptul că intenția inculpatului Ciorba Valeriu

constituie nu dobândirea ilicită a pieselor de schimb pentru notebook, ci încălcarea

regulilor privind controlul vamal de bunuri, pentru ce a și fost recunoscut vinovat în baza

art. art. 27, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal;

- intenția lui Ciorba Valeriu a fost îndreptată doar spre ilegalitatea încălcării ordinii

de trecere peste frontiera vamală a mărfurilor în proporții deosebit de mari. În acest caz,

piesele de schimb pentru notebook nu pot fi recunoscute ca corpuri delicte în sensul

art. 106 Cod de procedură penală și urmează a fi utilizate în continuare după destinația

lor;

- de către instanța de fond în partea laturii civile nu a fost administrată nici o probă

obiectivă, pertinentă și concludentă care ar confirma că bunurile sunt ilicite, iar prin

probele enumerate și analizate mai sus cu certitudine s-a probat faptul că intenția

3

inculpatului Ciorba Valeriu constituie nu dobândirea ilicită a pieselor de schimb pentru

notebook, ci încălcarea regulilor privind controlul vamal de bunuri, pentru ce a și fost

recunoscut vinovat în baza art. art. 27, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal;

- instanța de fond urma să cerceteze probele anexate și cele care au fost prezentate

de apărare spre a fi examinate, dar au fost respinse neîntemeiat sub toate aspectele,

complet și obiectiv, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei și unica hotărâre legală și întemeiată urma să fie

recunoscut în calitate de parte civilă Mahmood Hussain în cauza penală după învinuirea

lui Ciorba Valeriu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 248 alin. (5) lit. d)

Cod penal, cu restituirea pieselor de schimb pentru notebook, în calitate de corpuri

delicte. Totodată instanța de fond nu a luat în considerație recomandările Curții Europene

a Drepturilor Omului în cauze similare.

declarat de avocatul Țigănașu Elena, în numele inculpatului Mahmood Hussain, a fost

respins ca inadmisibil și a fost menținută sentința primei instanțe fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că în mandatul anexat la

materialele cauzei (f. d. 125), de către avocatul Țigănașu Elena, pe verso acestuia în

conformitate cu art. 81 din Codul de procedură civilă, sunt enumerate împuternicirile

avocatului, la care este indicat că: împuternicirea de reprezentare în judecată acordă

reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentantului toate actele procedurale,

cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la

arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din

acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau

obiectul acțiunii, de a recunoaște, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune

reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea

judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau a eșalona executarea

ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul

hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în

procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Astfel, instanța de apel a conchis că cererea a fost depusă de o persoană

neîmputernicită, iar cererea de apel a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.

în numele lui Mahmood Hussain prin care, indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin.

(1) pct. 5), 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, cu remiterea cauzei

penale spre rejudecare în instanța de apel în alt complet.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele motive :

- prin ordonanța din 22 iulie 2015, emisă de către agentul constatator al Biroului

Vamal Leușeni, inspector SPC biroul vamal Dmitrașco Vitalii - piesele de schimb pentru

notebook; matrițe pentru notebook - 121 buc, tastaturi pentru notebook -176 buc, au fost

4

recunoscute în calitate de corp delict și transmise la păstrare reprezentantului Biroului

Vamal;

- bunurile menționate îi aparțin lui Mahmood Hussain, compania „TA AUTOS” cu

drept de proprietate, fiind legal dobândite în compania unde activează „TA AUTOS” din

Marea Britanie, fapt confirmat și prin facturile anexate la materialele cauzei în original;

- bunurile fiind transmise în Republica Moldova prin intermediul șoferului

microbuzului de model „Mercedes-Benz” cu n/î S 560 КВТ lui Ciorbă Valeriu, pentru

care a achitat suma solicitată pentru transportarea lor de 150 lire sterline. Faptul că

Ciorbă Valeriu urma să le introducă prin contrabandă nu a cunoscut și nici nu a avut

vre-o înțelegere cu inculpatul ca să prejudicieze statul;

- astfel, prin acțiunile șoferului microbuzului de model „Mercedes-Benz” cu n/î S 560

КВТ lui Ciorbă Valeriu, cet. Mahmood Hussain i-a fost cauzat un prejudiciu material de

4839,20 USD, ce constituie valoarea pieselor de schimb pentru notebook, care au fost

reținute și recunoscute în calitate de corp delict în Vama Leușeni;

- potrivit art. 162 alin. (1) pct. (4) Cod de procedură penală, care prevede că bunurile

asupra cărora au fost îndreptate acțiunile criminale se restituie proprietarului legal.

Astfel, recurentul conducându-se de prevederile legale, Mahmood Hussain este proprietar

de bună credință a pieselor de schimb pentru notebook;

- Mahmood Hussain s-a adresat la data de 17 noiembrie 2015 către Procuratura r-lui

Hîncești, procurorului Clevadî Grigore, cât și în instanța de judecată Hîncești la data de

01 martie 2016, judecătorului Macari Mihail, cu cerere de a fi recunoscut în calitate de

parte civilă cu restituirea bunurilor în corespundere cu toate drepturile atribuite de legea

procesual penală;

- la pronunțarea sentinței în partea confiscării corpurilor delicte, instanța de judecată

nu a luat în considerație prevederile art. 46 al Constituției RM, averea dobândită licit nu

poate fi confiscată, având în vedere faptul că intenția inculpatului Ciorbă Valeriu

constituie nu dobândirea ilicită a pieselor de schimb pentru notebook, ci încălcarea

regulilor privind controlul vamal de bunuri, pentru ce a și fost recunoscut vinovat în baza

art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal;

- recurentul menționează că acesta a acționat contrar bunei înțelegeri dintre

proprietarul pieselor de schimb pentru notebook cet. Mahmood Hussain de la care

primise suma de 150 lire sterline, obligându-se să asigure transportarea pieselor de

schimb pentru notebook și trecerea controlului vamal în condițiile legii;

- deși piesele de schimb pentru notebook: matrițe pentru notebook - 121 buc, tastaturi

pentru notebook - 176 buc, au fost folosite la săvârșirea infracțiunii de contrabandă,

acestea nu puteau fi corpuri delicte în această speță, în cazul în care în materialele cauzei,

nici nu se conțin date că acestea au fost dobândite ilicit ori că aveau menirea de a fi

utilizate în scopuri criminale;

5

- intenția lui Ciorbă Valeriu a fost îndreptată doar spre ilegalitatea încălcării ordinii

de trecere peste frontiera vamală a mărfurilor în proporții deosebit de mari. În acest caz,

piesele de schimb pentru notebook nu pot fi recunoscute ca corpuri delicte în sensul

art. 106 Cod de procedură penală și urmează a fi utilizate în continuare după destinația

lor;

- de către instanța de fond în partea laturii civile nu au fost administrată nici o probă

obiectivă, pertinentă și concludentă care ar confirma că bunurile sunt ilicite, iar prin

probele enumerate și analizate mai sus cu certitudine s-a probat faptul că intenția

inculpatului Ciorba Valeriu constituie nu dobândirea ilicită a pieselor de schimb pentru

notebook, ci încălcarea regulilor privind controlul vamal de bunuri, pentru ce a și fost

recunoscut vinovat în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal;

- caracterul ilicit al dobândirii pieselor de schimb nu a fost demonstrat și această

circumstanță nu a fost luată în considerație de către instanța de fond, care dispunând

confiscarea acestora, s-a bazat pe faptul că piesele de schimb au constituit obiectul

infracțiunii de contrabandă, în calitate de corpuri delicte. În acest caz piesele de schimb

nu pot fi recunoscute ca fiind corpuri delicte în sensul art. 106 Cod de procedură penală

și urmează a fi utilizate în continuare după destinația lor, astfel nu poate fi aplicată

confiscarea specială în privința acestor bunuri;

- instanța de judecată urma să cerceteze probele anexate și cele care au fost prezentate

de apărare spre a fi examinate, dar au fost respinse neîntemeiat de către instanța de

judecată sub toate aspectele, complet și obiectiv, apreciind fiecare probă din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, prin care urma să fie

recunoscut în calitate de parte civilă Mahmood Hussain, în cauza penală de învinuire a

lui Ciorba Valeriu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod

penal, cu restituirea pieselor de schimb pentru notebook; matrițe pentru notebook - 121

buc., tastaturi pentru notebook - 176 buc., în calitate de corpuri delicte, după ce

Mahmood Hussain va achita toate plățile vamale stabilite de legislația fiscală;

- instanța de fond nu a luat în considerație recomandările Curții Europene a

Drepturilor Omului în cauze similare. Această concluzie rezultă și din jurisprudența în

materie penală a Curții Europene a Drepturilor Omului cauza Grifhorst v. Franța din

26 februarie 2009, în care s-a constatat încălcarea dreptului de proprietate în rezultatul

confiscării speciale a bunurilor reclamantului;

- prin contractul de asistență juridică nr. 144 din 10 martie 2016 Mahmood Hussain a

încheiat contract de asistență juridică cu avocatul, prin care expres este stipulat că solicită

reprezentarea în Judecătoria Hîncești, Curtea de Apel Chișinău, Curtea Supremă de

Justiție;

- prin mandatul nr. 0911825 din 24 martie 2016 este expres stipulat „de a ataca

hotărârea judecătorească”;

6

- prin procura cu nr. 3719 eliberată la data de 02 iunie 2016 de către Notarul public

Anton Tereza a fost stipulate toate împuternicirile de reprezentare a lui Mahmood

Hussain;

- apărătorul a acționat în calitate de reprezentant al lui Mahmood Hussain în baza

actului juridic de mandat, ce-i oferă dreptul depunerii acțiunilor și reprezentărilor în

continuare în instanțele de judecată. La faza primirii cererii de apel nu a fost constatată

încălcarea de către apelant a prevederilor legale ce reglementează reprezentarea sau

împuternicirile de reprezentare în instanța de apel;

- recurentul consideră că semnarea și depunerea cererii de apel este legală și

veritabilă, deoarece art. 75 CPC nu interzice persoanelor fizice sau juridice de a încheia

acte juridice personal sau prin reprezentant;

- la fel, recurentul menționează că au fost încălcate prevederile art. 6 alin. (1), art. 14,

5 din CEDO, art. 16 din Constituție și art. 9 din CPP;

- recurentul mai menționează că de către instanțele judecătorești inferioare au fost

aplicate eronat și normele de drept procedural, deoarece cauza a fost examinată în lipsa

unui participant la proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată,

și anume a cet. Mahmood Hussain.

Mahmood Hussain, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de

procedură penală, a depus referință procurorul Ghervas Iurii, care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și conținut,

prevăzute în art. 429 Cod de procedură penală. Procurorul mai menționează că potrivit

mandatului din 24.03.2016 (f. d. 125 verso), avocatul a fost împuternicit de a reprezenta

interesele cet. Mahmood Hussain în judecată, „… cu excepția de a ataca hotărîrea

judecătorească…”.

6.1. La fel, a depus referință asupra recursului declarat și avocatul Covali Sergiu în

numele inculpatului Ciorba Valeriu, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din

motiv că acesta a fost depus de către o persoană neîmputernicită, precum și unul vădit

neîntemeiat, or, toate argumentele invocate în cererea de recurs au fost din plin verificate

și corect apreciate de instanțele inferioare, prin urmare recursul și pe fond urmează a fi

respins în întregime ca fiind unul total neîntemeiat și declarativ, fapt ce se solicită a fi

luat spre considerare de către instanță la examinarea prezentei cauze.

materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opiniile procurorului și avocatului

Covali Sergiu în numele inculpatului Ciorba Valeriu expuse în referințe, Colegiul penal

decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

7

se constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) Cod de procedură

penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd cauza a fost judecată

în prima instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că

temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

invocînd în acest context următoarele.

Cu privire la temeiul prevăzut la pct. 5) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

invocat de recurent, conform căruia „cauza a fost judecată în prima instanță sau în apel

fără citarea legală a unei părți”, Colegiul penal menționează că este unul neîntemeiat și

menționează în acest sens că în instanța de apel avocatul Țigănașu Elena în numele lui

Mahmood Hussain a fost prezent (f. d. 162-165), ceea ce contrazice argumentul adus de

recurent precum că „cauza a fost examinată în lipsa unui participant la proces, căruia

nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, și anume a cet. Mahmood

Hussain.”

În recurs, recurentul invocă argumentul precum că, „instanța de judecată urma să

cerceteze obiectiv și complet probele anexate și cele care au fost prezentate de apărare

spre a fi examinate, dar au fost respinse neîntemeiat de către instanța de judecată”,

Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece din materialele cauzei și

textul deciziei atacate rezultă, că pentru pronunțarea deciziei, instanța de apel și-a motivat

corect soluția bazîndu-se pe cumulul de probe administrat la cauza penală și cercetate în

instanța de fond și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, care sunt probe pertinente, concludente, utile și veridice.

Referitor la argumentul adus de recurent precum că „apărătorul a acționat în calitate

de reprezentant al lui Mahmood Hussain în baza actului juridic de mandat, ce-i oferă

dreptul depunerii acțiunilor și reprezentărilor în continuare în instanțele de judecată”,

Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și menționează că instanța de apel corect a indicat

8

în decizia sa că „în mandatul anexat la materialele cauzei (f. d. 125), de către avocatul

Țigănașu Elena, pe verso acestuia în conformitate cu art. 81 din Codul de procedură

civilă sunt enumerate împuternicirile avocatului, la care este indicat că: împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentantului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a

o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța

total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor

pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a recunoaște, de a încheia

tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte

persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a

amâna sau a eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a

primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești drept care trebuie menționat

expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice

sau în mandatul eliberat avocatului.”

Cu privire la motivul invocat de recurent precum că „au fost încălcate prevederile

art. 6 alin. (1), art. 14, 5 din CEDO, art. 16 din Constituție și art. 9 din CPP”, Colegiul

penal îl consideră unul declarativ și menționează că cet. Mahmood Hussain prin

intermediul avocatului său Țigănașu Elena, care a depus mandat la 24 martie 2016,

confirmă că cunoștea despre procesul penal care avea loc.

De asemenea, Colegiul penal reține că în recursul declarat este criticată aprecierea de

către instanțele de judecată a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu

este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs.

Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și

de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd instanțele

menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii

procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul

unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da

temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,

verificându-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atât pe cele obținute în procesul

urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării,

fapt ce face, ca argumentul adus de recurent cu privire la „de către instanța de fond în

partea laturii civile nu au fost administrată nici o probă obiectivă, pertinentă și

concludentă care ar confirma că bunurile sunt ilicite, iar prin probele enumerate și

analizate cu certitudine s-a probat faptul că intenția inculpatului Ciorba Valeriu

constituie nu dobândirea ilicită a pieselor de schimb pentru notebook, ci încălcarea

regulilor privind controlul vamal de bunuri, pentru ce a și fost recunoscut vinovat în

baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal”să fie considerat neîntemeiat.

9

Conținutul probelor și admisibilitatea lor, este analizată în textul hotărîrii

judecătorești atacate (f. d. 134 – 135), argumente pe care instanța de recurs le acceptă și

le însușește. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și

argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că prima instanță în hotărîrea sa menținută și

de către instanța de apel, s-a expus argumentat și corect asupra acestui aspect, și pentru

a evita repetări inutile, instanța de recurs acceptă și însusește aceste argumente, fapt ce

vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărîrii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de drept

ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de

către instanța de apel este întemeiată și legală.

Prin urmare, Colegiul penal statuează că temeiurile invocate de recurent prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) Cod de procedură penală, nu s-au confirmat în cauza dată, iar

decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității

recursului ordinar declarat de avocatul Țigănașu Elena în numele lui Mahmood Hussain,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Țigănașu Elena în

numele lui Mahmood Hussain, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 06 iunie 2016, în cauza penală privindu-l pe Ciorba Valeriu Ștefan, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 16 februarie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecătorii Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

10