1ra-1362/2016 — art. 287 al. 3 , art. 179 al. 1 CP

1ra-1362/2016 — art. 287 al. 3 , art. 179 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1362/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Șchiopu Ilie, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Rîșcani din

07 octombrie 2015 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 martie

2016, în cauza penală privindu-l pe

Șchiopu Ilie Boris, născut la 02 august 1989,

originar și domiciliat în r-nul Drochia, s. Ochiul Alb.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod

penal și art. 179 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa în baza:

- art. 287 alin. (3) Cod penal, sub formă de 3 ani închisoare;

- art. 179 alin. (1) Cod penal, sub formă de 6 luni închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

total al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de închisoare pe un

termen de 3 ani 6 luni.

Conform art. 90 Cod penal, a fost dispusă supendarea condiționată a executării

pedepsei pentru un termen de probațiune de 4 ani.

Acțiunea civilă intentată de către partea vătămată Tabaranu Vitali a fost

admisă în principiu, în partea încasării prejudiciului material, lăsându-se ca asupra

cuantumului acestuia să se expună instanța în ordinea procedurii civile, totodată

fiind dispusă încasarea de la Șchiopu Ilie în beneficiul părții vătămate Tabaranu

Vitali, prejudiciul moral în sumă de 20 000 lei.

1

Corpul delict – pistolul de model PM (Pistol Makarov) nr. CH 4135, utilizat

la săvîrșirea infracțiunii, a fost dispus să fie trecut forțat și gratuit în proprietatea

statului.

Ilie, în noaptea spre 28 aprilie 2014, aproximativ pe la ora 01.00, conducînd

automobilul de model „Opel Combo”, cu n/î DR AW 856, a staționat la ieșirea din

satul Mihăileni, raionul Rîșcani, dinspre satul Ochiul Alb, raionul Drochia.

În acest timp, lîngă el s-a oprit automobilul de model „Opel Astra”, cu n/î DB

AG 102, din care a coborît locuitorul satului Mihăileni, raionul Rîșcani, Tabaranu

Vitali. Ultimul, apropiindu-se de automobilul „Opel Combo”, 1-a întrebat pe

Șchiopu Ilie, dacă nu are nevoie de ajutor.

Șchiopu Ilie, a început să-1 înjure pe Tabaranu Vitali cu cuvinte necenzurate,

după ce, coborînd de la volanul automobilului său, acționînd fără nici un motiv,

încălcînd grosolan ordinea publică, intenționat 1-a lovit pe ultimul cu pumnul în

regiunea feței.

Prelungind acțiunile sale grosolane intenționate, îndreptate spre încălcarea

regulilor sociale și morale de convețuire în societate, Șchiopu Ilie, după ce Tabaranu

Vitali a opus rezistență, a scos un pistol de model „Makarov”, cu numărul CH 4135,

pe care-1 deținea legal și a efectuat din el o împușcătură în aer.

Continuîndu-și acțiunile sale, îndreptate spre încălcarea grosolană a ordinii

publice, Șchiopu Ilie, l-a lovit de cîteva ori cu mînerul pistolului pe Tabaranu Vitali

în regiunea capului, după ce, a efectuat cîteva împușcături din arma de foc în direcția

automobilului de model „Opel Astra”, deteriorîndu-1.

Tot el, în aceleași împrejurări, continuîndu-și acțiunile sale, intenționat a

deschis ușa șoferului a automobilului de model „Opel Astra”, cu n/î DB AG 102, cu

care se deplasa Tabaranu Vitali și fără consimțămîntul acestuia, a pătruns ilegal în

salonul automobilului, de unde, fără acordul lui Tabaranu Vitali, a scos cheile din

contactul aprinderii.

Prima instanță a calificat acțiunile lui Șchiopu Ilie în baza:

- art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, cu

aplicarea armei;

- art. 179 alin. (1) Cod penal, pătrunderea ilegală în domiciliul persoanei fără

consimțămîntul acesteia.

3.1. Avocații Gheorghița Igor și Spînu Oleg în numele părții vătămate

Tabaranu Vitali, solicitând casarea sentinței în latura civilă, cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să fie admise pretențiile civile cu caracter material, precum și a

prejudiciului moral estimat la 200 000 lei.

3.2. Inculpatul Șchiopu Ilie, solicitând casarea sentinței cu rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei hotărâri prin care să fie achitat, invocînd că:

2

- lipsesc probele ce i-ar demonstra incontestabil vinovăția în fapta incriminată,

or potrivit martorilor Babără Roman, Fornea Mihaela și Mandalac Denis, pe care i-

a avut în calitate de pasageri, inițiatorul conflictului a fost nu el, ci Tabaranu Vitali,

instanța greșit a conchis că salonul automobilului pretinsei victime cade sub

incidența noțiunii de domiciliu, fapt ce în opinia sa a dus la condamnarea lui ilegală

pe art. 179 alin. (1) Cod penal, ținând cont de faptul, că potrivit Codului civil

noțiunea domiciliului persoanei fizice include locul unde aceasta își are locuința

statornică sau principală.

- în latura civilă, lipsesc împuternicile avocatului Gheorghiță Igor de a formula

cereri de încasare a prejudiciului moral din numele lui Tabaranu Vitali, respectivele

împuterniciri nefiind consemnate pe verso mandatului de participare.

fost respins apelul inculpatului ca nefondat, iar apelul declarat de avocați în numele

părții vătămate a fost admis, casată parțial sentința în latura civilă și pronunțată o

nouă hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea civilă intentată și dispusă încasarea

în beneficul părții vătămate din contul lui Șchiopu Ilie, prejudiciul moral în mărime

de 20000 lei, cheltuielile de asistență juridică de 15000 lei, precum și a serviciilor

poștale de 33 lei, în total suma de 35033 lei, în rest, dispozițiile sentinței privind

admiterea în principiu a acțiunii civile în partea prejudiciului material a fost

menținută.

parcursul judecării cauzei penale, a respectat normele legislației procesual-penale ce

se referă la examinarea obiectivă, multilaterală și completă a cauzei penale cu

respectarea principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității procesului

penal, în limita învinuirii formulate în rechizitoriu, cu verificarea tuturor

împrejurărilor de fapt și constatarea certă a aspectelor de drept importante pentru

justa soluționare a cauzei, printr-o cercetare amplă a probelor administrate de către

organul de urmărire penală, cărora li s-a dat o apreciere obiectivă din punct de vedere

al pertinenții, utilității, veridicității, concludenței și coroborării reciproce conform

art. 100-101 Cod de prrocedură penală.

Deși în cadrul judecării cauzei în prima instanță și în ordine de apel inculpatul

Șchiopu Ilie a negat comiterea faptelor imputate, invocând legitima apărare de

comportamentul agresiv a părții vătămate Tabaranu Vitali, instanța de apel a reținut

că vinovăția lui și-a găsit deplină confirmare prin probele administrate pe caz, ce au

fost cercetate în prima instanță, fiind suplimentar verificate și de către instanța de

apel, cum ar fi:

- declarațiile părții vătămate Tabaranu Vitali, declarațiile martorilor Fornea

Mihaela, Mandalac Denis, Babără Roman, Șchiopu Andrei, Gherman Petru și Bîrzoi

Victor.

3

Instanța de apel a mai menționat că în coroborare cu declarațiile persoanelor

nominalizate mai sus, prima instanță întemeiat a reținut în calitate de probe scrise ce

dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea huliganismului și violării de domiciliu:

- procesul-verbal din 28.04.2014 de sesizare despre săvîrșirea infracțiunii, prin

care Tabaranu Vitali a solicitat tragerea la răspundere penală a lui Șchiopu Ilie

(f.d.10, vol. I);

- raportul nr. 1207 din 28.04.2014, cu privire la comunicarea telefonică din

secția de internare al IMSP „Spitalul raional Rîșcani” referitor la adresarea lui

Tabaranu Vitali după ajutor medical (f.d.9, vol. I);

- procesul-verbal din 28.04.2014, de cercetare la fața locului (f.d. 11-20, vol.

I);

- procesul-verbal din 28.04.2014, de cercetare a automobilului de model

“Opel-Astra” nr/î DB AG 102 (f.d. 22-32, vol. I);

- copia procurii din 08.11.2012, cu drept de utilizare a mijlocului de transport

(f.d. 37, vol. I);

- procesul-verbal de reținere și predare la păstrare a mijlocului de transport

din 28.04.2014 (f.d. 38, vol. I);

- procesul-verbal din 20.05.2014, de ridicare a pistolului de model ”PM” nr.

CH4135, a.f. 1971 cu două încărcătoare, cinci cartușe și permisul de portarmă nr.

21/17284 din 16.08.2012 pe numele lui Șchiopu Ilie (f.d.41, vol. I) și cel de

examinare a lui din 20.05.2014 (f.d. 49, vol. I);

- raportul de constatare medico-legală nr. 535, potrivit căruia în sîngele lui

Șchiopu Ilie a fost determinată o concentrație de alcool etilic în cantitate de 0,46 g/l.

(f.d.85, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 120d din 18.06.2014, potrivit căruia

careva date obiective despre prezența unor vătămări corporale la Șchiopu Ilie,

lipsesc, prezentând diagnoza medicului neurolog: trauma cranio-cerebrală închisă

fără comoție cerebrală ce nu este argumentată prin date obiective nefiind luată în

considerare la aprecierea criteriului vătămărilor corporale (f.d.89-90, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 117d din 18.06.2014, potrivit căruia

Tabaranu Vitali manifestă traumă cranio - cerebrală închisă cu comoție cerebrală,

hemotom pe obrazul stîng și echimoză slab evidențiată, plagă contuză pe regiunea

temporală stîngă, ce se califică drept vătămări corporale ușoare cu dereglarea

sănătății nu mai puțin de șase zile, dar nu mai mult de 21 zile (f.d.94-95, vol. I);

- raportul de expertiză nr. 3828, 3829 din 19.06.2014, potrivit căruia pistolul

de model ”PM” cu seria și nr. CH 4135 prezentat spre examinare se referă la

categoria armelor de foc cu țeavă ghintuită, scurtă, calibru 9*18 mm., cu lovitură

centrală, fiind în stare de funcționare și util pentru trageri; neavând modificări în

construcție, după ultima curățire ce este una necalitativă, din el nefiind efectuate

trageri; glontele prezentat fiind parte componentă a cartușului de calibru 9*18 mm,

cu lovitură centrală, destinat pentru efectuarea de trageri din pistoale de tip „PM”,

4

glontele ridicat de la fața locului și prezentat spre examinare de calibru 9*18 mm. a

fost tras din pistolul de model „PM” cu seria și numărul CH 4135, calibru 9*18 mm;

opt tuburi de cartuș, prezentate spre examinare, nereferindu-se la categoria de

muniții, fiind parte componentă a cartușului de cal. 9*18 mm, cu lovitură centrală

confecționat industrial. Opt tuburi de cartușe cu cal. 9*18 mm ridicate la fața locului

și prezentate spre examinare fiind trase din pistolul de model ”PM” cu seria și

numărul CH 4135, cal. 9*18 mm, pe orificiile penetrante a automobilului de model

“Opel-Astra” cu n/î DB AG 102, fiind prezente urme ale împușcăturilor - depuneri

de metal (cupru), care intră în componența învelișelor gloanțelor, cartușelor cal.

9*18 mm prezentate spre examinare (f.d.102-107, vol. I).

Astfel, instanța de apel a atestat că în baza probelor administrate pe caz, ce au

servit obiect de cercetare judecătorească, prima instanță corect a concluzionat

prezența în acțiunile inculpatului Șchiopu Ilie a elementelor celor două componențe

de infracțiune „huliganismul agravant”, prevăzut de art. 287 alin. (3) Cod penal și

„violare de domiciliu”, prevăzută la art. 179 alin. (1) Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a reținut că acțiunile inculpatului Șchiopu Ilie

privind pătrunderea ilegală în automobilul victimei, prin retragerea cheilor din

lacătul de pornire a automobilului, fără acordul acesteia, nu este altceva, decît unul

din elementele laturii obiective a componenței de infracțiune, fapt ce determină

corectitudinea concluziei judiciare privind condamnarea lui pe art. 179 alin. (1) Cod

penal.

La fel, instanța de apel a menționat că comportamentul manifestat de Șchiopu

Ilie, care a fost inițiatorul conflictului din 28.04.2014, prin înfăptuirea unor acțiuni

batjocoritoare față de partea vătămată Tabaranu Vitali, aplicînd în privința lui și în

prezența mai multor persoane violența fizică, manifestată prin lovituri și cea psihică

manifestată prin tragerea din armă, inclusiv în direcția automobilului acestuia cu

deteriorarea lui, denotă încălcarea grosolană a ordinii publice, prin neobrăzare și

impunerea sa mai multor persoane, ceea ce este caracteristic componenței de

huliganism agravat, acțiuniile lui fiind corect calificate în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal.

Totodată, instanța de apel a notat că afirmația inculpatului Șchiopu Ilie

referitor la lipsa bazei probante, care în opinia sa i-ar demonstra incontestabil

vinovăția, este una declarativă și pur formală, fiind apreciată de către instanța de apel

ca un mijloc de apărare întru evitarea răspunderii și pedepsei penale. Or, în cursul

judecării cauzei, de către partea acuzării, au fost prezentate probe suficiente în

sprijinul învinuirii formulate, din rândul celor nominalizate mai sus, ce dovedesc cu

certitudine vinovăția lui în comiterea infracțiunilor imputate. La fel, nu a fost reținută

nici versiunea acestuia cu privire la pretinsa legitimă apărare, nefiind acumulate

careva probe veridice cu privire la existența unui atac real și eminent din partea părții

vătămate.

5

Cercetând multilateral și expunând obiectiv în conținutul sentinței adoptate,

probele pe care își bazează concluziile de vinovăție ale inculpatului Șchiopu Ilie,

instanța de apel a stabilit că prima instanță la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei penale, a dat deplină efeciență dispozițiilor art. 61 și 75 Cod penal, ce se

referă la scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale și educare a celui

vinovat, întru prevenirea comiterii de către el a faptelor penale, precum și criteriile

generale de individualizare a pedepsei penale cum sunt: gravitatea și

prejudicialitatea faptei comise, personalitatea inculpatului care pentru prima dată a

săvîrșit o infracțiune din categoria celor grave și respectiv ușoară, se caracterizează

pozitiv de la locul de trai, este la o vîrstă tînără, are la întreținere doi copii minori.

Respectiv pedeapsa penală stabilită inculpatului prin sentința judecătorească se

încadrează în limita normelor penale, fiind una echitabilă în raport cu fapta comisă,

chiar dacă acesta nu și-a recunoscut vinovăția, nemanifestând o căință sinceră pentru

cele comise și nerecuperând benevol prejudiciul cauzat prin infracțiune. Însă, ținând

cont de faptul că acuzatorul de stat a pledat în instanță pentru aplicarea dispozițiilor

art. 90 Cod penal, sentința judecătorească nefiind contestată în latura penală.

Cu referire la apelul declarat de avocați în numele părții vătămate Tabaranu

Vitali, instanța de apel a indicat că la faza urmăririi penale, Tabaranu Vitali a fost

recunoscut în calitate de parte vătămată (f.d.57, vol. I), fapt ce în corespundere cu

art. 221 Cod de procedură penală, i-a acordat dreptul procesual de inițiere în procesul

penal a unei acțiuni civile, care a și fost realizat prin înaintarea acesteia în cadrul

judecării cauzei în prima instanță, solicitându-se recuperarea atît a despăgubirilor

materiale, cît și a celor de ordin moral, precum și a cheltuielelor suportate pentru

asistența juridică.

Ținînd cont de prevederile art. 219, 220 Cod de procedură penală, art. 1398

alin. (1), 1423 alin. (1) Cod civil, instanța de apel a constatat posibilitatea încasării

de la inculpat în beneficiul părții vătămate Tabaranu Vitali a cheltuielilor pentru

serviciile de asistență juridică în sumă de 15 mii lei, confirmate prin bonul de plată

de la (f.d. 2, vol. II), precum și cele legate de serviciile poștale în sumă de 33 lei,

anexate la (f.d. 1, vol. II).

În ce privește respingerea cerințelor privind încasarea costului cheltuielilor

legate de reparația automobilului, inclusiv și celor pentru serviciile evaluatorului,

instanța de apel a susținut întru tot motivarea respingerii facută de către prima

instanță, urmând ca în această parte să se expună instanța de drept comun în ordinea

procedurii civile, or, partea vătămată Tabaranu Vitali, nici în prima instanță și nici

în cea de apel, nu a prezentat probe în confirmarea faptului că poate acționa cu drept

din numele proprietarului automobilului în acțiunile de recuperare a prejudiciului

cauzat prin deteriorarea respectivului automobil și de a solicita încasarea acestor

prejudicii în folosul său.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a conchis că este proporțională suma

de 20 mii lei ca echivalent al suferințelor de ordin moral suportate de către partea

6

vătămată în rezultatul acțiunilor ilegale a inculpatului, ținându-se cont inclusiv și de

comportamentul manifestat de ea pe parcursul realizării lor.

Șchiopu Ilie, care fără a indica nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei

instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea imputată,

invocînd că:

- concluzia primei instanțe și a instanței de apel, precum că automobilul este

domiciliul persoanei, e greșită, deoarece noțiunea dată este aplicabilă în sensul

Codului de procedură penală nu și în sensul codului penal;

- în cadrul examinării cauzei s-a constatat cu certitudine că inițiatorul

conflictului a fost anume Tabaranu Vitali. Însăși partea vătămată a declarat că a fost

lovit din motiv că îl numea pe inculpat cu cuvinte necenzurate și la lovit pe ultimul

cu ușa automobilului;

- prima instanță și instanța de apel greșit au ajuns la concluzia că inițiatorul

conflictului a fost recurentul;

- martorul Babără Roman a declarat instanței că în timp ce inculpatul se afla

în automobilul său, Tabaranu Vitali s-a luat la ceartă cu acesta, l-a lovit pe inculpat

prin geamul deschis la cap, apoi cu ușa automobilului la picior;

- faptul că Tabaranu Vitali l-a lovit cu ușa automobilului este confirmat și prin

declarațiile martorului Fornea Mihaela, care a declarat că inculpatul probabil a scos

arma să se apere de Tabaranu Vitali;

- martorul Mandalac Denis, a declarat în ședința de judecată că inculpatul a

aplicat arma deoarece Tabaranu Vitali nu se liniștea;

- prima instanță și instanța de apel neîntemeiat a admis acțiunea civilă.

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului, dat fiind faptul că acesta nu îndeplinește cerințele de

formă și conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală, deoarece recurentul

fără a invoca temeiurile pentru declararea recursului, prevăzute de art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor judecătoreși a primei instanțe

și instanței de apel, cu achitarea sa. Însă, contrar cerințelor obligatorii stipulate în

art. 430 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, acesta nu a argumentat ilegalitatea

hotărârii și nu a invocat în ce constă problema de drept de importanță generală

abordată pe cauza în speță.

raport cu materialele cauzei, ținând seama de opinia procurorului expusă în referință,

Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din

următoarele considerente.

7

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține că deși recurentul nu indică nici un temei de recurs prevăzut

de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, din textul acestuia se atestă că acesta

invocă motive ce cad sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură

penală, și anume cazurile cînd: „hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care își

întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvîrșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aspectele contestate, Colegiul

penal reține că motivele invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.

Ce ține de alegațiile recurentului, precum că „martorul Babără Roman a

declarat instanței că în timp ce inculpatul se afla în automobilul său, Tabaranu

Vitali s-a luat la ceartă cu acesta, l-a lovit pe inculpat prin geamul deschis la cap,

apoi cu ușa automobilului la picior; faptul că Tabaranu Vitali l-a lovit cu ușa

automobilului este confirmat și prin declarațiile martorului Fornea Mihaela, care a

declarat că inculpatul probabil a scos arma să se apere de Tabaranu Vitali;

martorul Mandalac Denis, a declarat în ședința de judecată că inculpatul a aplicat

arma deoarece Tabaranu Vitali nu se liniștea”, Colegiul penal reține că nu pot fi

acceptate, din considerentul că acestea reprezintă aprecierea subiectivă a probelor

de recurent și nu constituie temei de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel.

Astfel, instanța de recurs ordinar nu consideră necesar de a da o nouă apreciere

probelor administrate la speța dată, ce este de competența exclusivă a primei instanțe

și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară,

examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima

instanță și cea de apel la judecarea cauzei.

Cît privește motivul invocat de recurent, ce cade sub incidența art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, precum că „prima instanță și instanța de apel

8

neîntemeiat a admis acțiunea civilă”, Colegiul penal atestă că este unul declarativ

și nefundamentat pe careva suport factologic, or din conținutul deciziei instanței de

apel (f.d. 117, vol. II), corect a fost admisă parțial acțiunea civilă intentată de partea

vătămată, în partea prejudiciului moral, acordînd ca și prima instanță o sumă

echitabilă în mărime de 20000 lei, și a cheltuielilor suportate în legătură cu serviciile

de asistență juridică de 15000 lei și cele a servicilor poștale de 33 lei, suportate de

către partea vătămată, or acestea au fost confirmate prin bonurile de plată anexate la

dosar (f.d. 1, 2, vol. II). Totodată instanța de apel just a menținut soluția primei

instanțe în partea admiterii în principiu a acțiunii civile ce ține de încasarea

despăgubirilor materiale, urmând ca asupra cuatumului lor să se expună instanța în

ordinea procedurii civile.

Prin urmare, se sublinează că instanța de recurs nu identifică nici un temei de

a pune la îndoială veridicitatea și legalitatea acestor constatări a instanțelor ierarhic

inferioare în latura civilă a hotărârilor.

În privința criticilor recurentului, ce cad sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală, precum că „în cadrul examinării cauzei s-a constatat cu

certitudine că inițiatorul conflictului a fost anume Tabaranu Vitali. Însăși partea

vătămată a declarat că a fost lovit din motiv că îl numea pe inculpat cu cuvinte

necenzurate și la lovit pe ultimul cu ușa automobilului; prima instanță și instanța de

apel greșit au ajuns la concluzia că inițiatorul confictului a fost el”, Colegiul penal

constată că sunt neîntemeiate, or din cumulul de probe examinat, rezultă că atît prima

instanță cît și instanța de apel și-au bazat soluția de condamnare a inculpatului

Șchiopu Ilie în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, pe un cumul de probe descris în

sentință (f.d. 47-48, vol. II) și în decizia instanței de apel (f.d. 111-113, vol. II)

apreciat corect din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor, conform art. 101 Cod de procedură penală. Astfel, în baza acestor probe ambele

instanțe au constatat just că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, aspectele respective fiind

motivate detaliat în sentința primei instanțe (f.d. 49), precum și în decizia instanței

de apel (f.d. 115, vol. II), motivare ce se acceptă de instanța de recurs ordinar și

pentru a evita repetări inutile, Colegiul penal o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

La fel, referitor la dezacordul recurentului în privința încadrării acțiunilor

inculpatului și în baza art. 179 alin. (1) Cod penal, temei prevăzut de art. 427 alin.

9

(1) pct. 12) Cod de procedură penală, acesta invocând în acest sens că „concluzia

primei instanțe și a instanței de apel, precum că automobilul este domiciliul

persoanei, e greșită, deoarece noțiunea dată este aplicabilă în sensul Codului de

procedură penală nu și în sensul codului penal”, Colegiul penal conchide că acest

motiv reprezintă opinia subiectivă a recurentului, ce nu poate fi acceptată, or

constatările ambelor instanțe în această parte sunt corecte și în corespundere cu

prevederile legii penale, iar fapta acestuia de pătrundere ilegală în automobilul în

care se afla partea vătămată, fără consimțămîntul acesteia, luând cheile din contactul

de aprinde, a fost corect calificată de instanțe în baza art. 179 alin. (1) Cod penal.

În acest context, Colegiul penal notează că noțiunea de domiciliu definită în

art. 6 Cod de procedură penală, are același înțeles cu noțiunea de domiciliu din art.

179 Cod penal, cuprinzînd și automobilul persoanei, care în prezenta speță constituie

obiectul imaterial a acestei infracțiuni. Totodată, se reține că noțiunea de domiciliu

nu implică ideea că persoana trebuie să se afle anume într-un imobil, dar într-un loc

(în speță-autombilul) în care persoana își desfășoară viața personală.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărîrile atacate sub aspectele contestate, iar

recursul ordinar declarat este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Șchiopu Ilie,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 martie 2016, în

cauza penală privindu-l pe Șchiopu Ilie Boris, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 01 decembrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

10