1ra-1598/2017 — art.186 alin.2 lit.c,d, art.201-1 alin.1 CP

1ra-1598/2017 — art.186 alin.2 lit.c,d, art.201-1 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1598/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

19 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Țurcan Anatolie

judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de avocatul

Popescu Ion în numele inculpatului Iașciuc Igor, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 13 iulie 2016 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016, în cauza penală în

privința lui

Iașciuc Igor Ghenadi, născut la XXXXX,

originar și domiciliat XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de

art. 364/1 Cod de procedură penală, Iașciuc Igor Ghenadi a fost recunoscut vinovat

și condamnat în baza:

 art. 186, alin.(2) lit. c) și d) Cod penal la 2 (doi) ani 8 (opt) luni închisoare;

 art. 201/1 alin.(1) Cod penal la 1 (un) an 4 (patru) luni închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin.(1) Cod penal, pedeapsa pentru

concurs de infracțiuni prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră,

i-a fost stabilită lui Iașciuc Igor Ghenadi, pedeapsa definitivă de 2 (doi) ani 8 (opt)

luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Ghenadi, la 13.01.2016, aproximativ la orele 06.00, prin deteriorarea lacătului, a

1

pătruns în debaraua din XXXXX, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane și

însușirii lor ulterioare, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, a sustras pe

ascuns 2 ciocane rotopercutoare de model „Makita” la preț de 25000 lei, nivelă lazer

la preț de 12000 lei și un polizor unghiular la preț de 2700 lei, după ce, cu bunurile

sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, prin ce a cauzat părții vătămate

Gorincioi Alexandru daună în proporții considerabile.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art.186 alin. (2) lit. c), d) Cod

penal cu indicii calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

Tot el, la 27.11.2015, în jurul orei 00:30, aflându-se la domiciliul comun, situat

pe XXXXX, fiind în stare de ebrietate, a inițiat un conflict cu fosta soție, Iașciuc Olesea

Boris, în cadrul căruia i-a aplicat acesteia cu o centură, apoi cu o lanternă mai multe

lovituri peste mâini și picioare, provocându-i suferință psihică și fizică, care conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 294303 din 16.12.2015 se califică ca

vătămare ușoară.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 201/1 alin. (1) Cod penal cu

indicii calificativi: violența în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic

sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a

provocat suferință fizică, soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a

sănătății, suferință psihică ori prejudiciu material sau moral.

inculpatului, care a solicitat casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei

și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin

care Iașciuc Igor Ghenadi să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art.186 alin. (2) lit. c) și art. 201/1 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea

art.364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, și de stabilit în privința lui Iașciuc Igor

Ghenadi o pedeapsă sun formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

În motivarea apelului a invocat că, inculpatul a recunoscut vina integral, se

căiește sincer de cele întâmplate, solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, nu are antecedente penale, prejudiciul

material pe episodul sustragerii bunurilor părții vătămate Gorincioi Alexandru este

restituit și ultimul nu are pretenții de ordin material sau moral, iar partea vătămată

Iașciuc Olesea nu are careva pretenții și nu dorește ca inculpatul Iașciuc Igor

Ghenadi să fie pedepsit la pedeapsa închisorii.

2017 a fost admis apelul declarat, casată sentința în partea stabilirii pedepsei și

pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin

care lui Iașciuc Igor Ghenadi i-a fost stabilită pedeapsa pe art. 186 alin.(2) lit. c) și d)

2

Cod penal sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani; pe art. 2011 alin.(l) Cod

penal, sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an.

În conformitate cu art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

absorbirea pedepsei mai blânde de cea mai aspră, lui Iașciuc Igor Ghenadi i-a fost

stabilită pedeapsa definitivă de 2 (doi) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În rest, hotărârea atacată a fost menținută.

cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, în corespundere cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură

penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor,

prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Iașciuc Igor

Ghenadi de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. c) și d) și

art. 201/1 alin.(1) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, cercetarea judecătorească s-a efectuat în

procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

astfel legalitatea sentinței atacate a fost verificată sub aspectele de drept: dacă

există erori procesuale și dacă măsura de pedeapsă este stabilită în limitele legii.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, până la începerea

cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut în totalitate faptele indicate în

rechizitoriu, recunoscându-și vina, fără a solicita administrarea de noi probe, a

solicitat prin înscris autentic examinarea cauzei penale în baza probelor

administrate la faza urmăririi penale, pe care le cunoaște și asupra cărora nu are

obiecții, iar instanța de fond a dispus examinarea cauzei în procedură simplificată, în

baza art. 364/1 Cod de procedură penală.

Verificând legalitatea pedepsei stabilite în privința inculpatului, instanța de

apel a considerat că prima instanță eronat a reținut ca circumstanță agravantă,

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o

infracțiune similară, or, antecedentele penale sunt stinse, deoarece inculpatul a fost

condamnat prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 17.05.2006 în baza

art. 187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal la pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani, iar în baza art. 90 Cod penal pedeapsa cu închisoarea a fost

suspendată pe un termen de probă de 2 ani (Vol. II, f. d. 75-77) și în acest sens,

instanța de apel a menționat că, stingerea antecedentelor penale, conform art. 111

alin.(1), alin.(3) Cod penal, duce la reabilitarea totală a persoanei, anulându-se toate

incapacitățile și decăderile din drepturi legate de antecedentele penale.

Totodată, instanța de apel, reieșind din circumstanțele cauzei a ajuns la

concluzia că, o altă pedeapsă decât cea privativă de libertate reală nu-și va atinge

scopul pedepsei penale, potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) Codul penal, pentru

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

3

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

În această ordine de idei, a reținut că, infracțiunile săvârșite de inculpat se

atribuie la categoria celor mai puțin grave, săvârșite cu intenție, de persoana celui

vinovat, care și-a recunoscut pe deplin vina, s-a căit sincer, și conform referatului

presentențial de evaluare psiho-socială a personalității lui Iașciuc Igor, acesta se

caracterizează prin lipsa autocontrolului, impulsivitate, are perspective de

reintegrare socială medii, iar riscul ca Iașciuc Igor să fie implicat în acțiuni ilicite

este mediu (Vol. II, f. d. 81-85), nu este angajat în câmpul muncii, la evidența

medicului narcolog și psihiatru nu se află, la întreținere are doi copii minori, de

faptul că părțile vătămate nu au pretenții de ordin material și moral față de inculpat.

La fel, s-a menționat că, din ansamblul probelor cercetate s-a constatat cu

certitudine că comportamentul inculpatului influențează negativ dezvoltarea

psihico-emoțională a copiilor, acestea fiind martorii scandalurilor petrecute în casă,

inițiatorul cărora este inculpatul, care își permite să consume băuturi alcoolice în

prezența copiilor, îi alungă din casă în timpul nopții și aplică violență față de mama

acestora chiar în prezența lor, și pentru aceste acțiuni, acesta de mai multe ori

a fost atras la răspunderea contravențională, se caracterizează negativ la locul de

trai (f. d. 45, 56, vol. II).

Cu referire la cererea inculpatului privitor la aplicarea față de el a Legii nr. 210

din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, instanța de apel a considerat că această

solicitare urmează a fi respinsă, deoarece nu întrunește condițiile necesare pentru

aplicarea actului de amnistie sus-indicat, or potrivit art. 10 alin.(1) lit. j) al aceleiași

Legi, prevederile art. 1-9 nu se aplică persoanei condamnate pentru concurs de

infracțiuni căreia, cel puțin pentru una dintre infracțiuni, îi sunt aplicabile

prevederile lit. a)—g).

După cum s-a constatat infracțiunea săvârșită de inculpatul Iașciuc Igor

Ghenadi, prevăzută la art. 201/1 alin.(1) Cod penal cade sub incidența art. 10

alin.(1) lit. d) a Legii nr. 210 din 29.07.2016 Privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, de aceea

amnistia în speța dată este inaplicabilă.

este atacată, la 17 noiembrie 2016, cu recurs ordinar de avocatul Popescu Ion în

numele inculpatului, care, invocând temeiurile de drept prevăzute de art.427

alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, precum și

hotărârea primei instanțe, considerând că inculpatul întrunește condițiile pentru

aplicarea Legii cu privire la amnistie.

declarat de avocat, menționând că prerogativa de a se pronunța privitor la

admiterea sau respingerea cerinței privind aplicarea actului de amnistie față de

condamnat este de competența instanțelor de judecată.

4

concluzionează că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul remarcă că potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură

penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, iar în

conformitate cu alin. (4) al aceleiași norme, în vederea soluționării apelului, instanța

de apel poate da o nouă apreciere probelor.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței

de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Analizând decizia atacată, Colegiul lărgit constată, că instanța de apel a ignorat

cerințele indicate supra, or, potrivit procesului – verbal al ședinței de judecată

întocmit în instanța de apel inculpatul și avocatul acestuia, Popescu Ion au solicitat

aplicarea Legii privind amnistia pentru infracțiunea incriminată pe art. 186 alin. (2)

lit. c) și d) Cod penal, iar pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 201/1

alin. (1) Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată

(f.d.115; 117, vol. I). Mai mult ca atât, că procurorul a considerat că apelul poate fi

admis parțial în ce privește aplicarea prevederilor actului de amnistie doar pe

art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, în rest sentința să fie menținută (f.d. 116).

Însă, în partea descriptivă a deciziei se face referire doar la cerința inculpatului

în ce privește aplicarea actului de amnistie pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 201/1 alin. (1) Cod penal, și în acest sens, Colegiul lărgit constată că instanța

de apel eronat și-a bazat concluzia pe art. 10 alin. (1) lit. j) al Legii nr. 210 din

29.07.2016, or, prevederile acestuia se aplică persoanelor care au fost condamnate

prin sentință, devenită irevocabilă.

Potrivit practicii judiciare constante a Curții Supreme de Justiție, persoana, la

faza judecării cauzei, se consideră ca având statut de inculpat, până când nu

epuizează toate căile ordinare de atac.

În speța dată, se reține că, Iașciuc Igor Ghenadi are statut de inculpat, nefiind

epuizate căile ordinare de atac, or, faza judecării cauzei, în conformitate cu

prevederile din Codul de procedură penală, include toate instanțele ordinare de

judecată, adică atât prima instanță, cât și instanța de apel și cea de recurs ordinar.

Din atare considerente, până la devenirea hotărârii judecătorești irevocabile,

orice instanță ordinară este în drept, în baza art. 2 din Legea nr. 210, să aplice actul

5

amnistiei față de inculpat și să pronunțe o hotărâre de încetare a procesului penal,

pe cauza penală, doar în condițiile în care instanța de judecată constată

întrunirea de către inculpat a criteriilor stabilite la art. 57 din Codul penal

nr. 985-XV din 18 aprilie 2002.

Totodată, Colegiul lărgit menționează că, instanța trebuie să țină seama de

prevederile art. 10 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 210, care stipulează că amnistierea

nu se aplică persoanei inculpate ce nu a reparat integral prejudiciul cauzat, prin

infracțiunea pentru care este acuzată. Adică, căința activă trebuie manifestată în așa

mod încât inculpatul să nu cadă sub incidența restricțiilor formulate de legislator în

art. 10 lit. k) din Legea nr. 210.

La fel, se reține că, instanța de apel este în drept să aplice amnistierea

inculpatului, dacă sunt prezentate probe că inculpatul a recuperat integral

prejudiciul stabilit prin sentință, și partea vătămată declară expres că nu are

anumite pretenții pecuniare față de inculpat și prejudiciul cauzat i-a fost restituit

integral.

Din materialele cauzei, Colegiul penal constată că, partea vătămată Gorincioi

Alexandru (pe epizodul de furt) în ședința instanței de apel a declarat că dauna

materială a fost recuperată (f.d.112, vol. I), fapt confirmat prin ordonanța de

restituire a corpurilor delicte către proprietar din 15.01.2016 (f.d.33, vol. I), precum

și partea vătămată Iașciuc Olesea a declarat că este de acord cu poziția părții

apărării și dorește ca inculpatul să fie eliberat (f.d.113, vol. I).

Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide, că soluția adoptată de

către instanța de apel este contrară prevederilor legale, astfel, instanța de apel,

judecând cauza dată, a comis erorile de drept prevăzute în art. 427 alin.(1) pct. 6) și

10) Cod de procedură penală, la care se face referire în recursul declarat de partea

apărării, erori ce nu pot fi corectate de către instanța de recurs, deci există temeiuri

de casare a soluției adoptate de către instanța de apel.

Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul lărgit consideră necesar a casa total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în strictă conformitate cu

prevederile legale.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legale asupra motivelor indicate în apel de partea apărării, ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, precum și de practica judiciară constantă, să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată.

penală, Colegiul lărgit,

D E C I D E:

6

Se admite recursul ordinar declarat de avocatul Popescu Ion în numele

inculpatului Iașciuc Igor, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 04 octombrie 2016, în cauza penală în privința lui Iașciuc Igor

Ghenadi, și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată integral la data de 18 ianuarie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Alerguș Constantin

Judecător Țurcan Anatolie

7