1ra-1680/2016 — art. 217/1 alin. 4 lit. d; art. 219 alin. 1 CP

1ra-1680/2016 — art. 217/1 alin. 4 lit. d; art. 219 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

-

D E C I Z I E

Colegiul lărgit în următoarea componență:

Președinte: Ursache Petru

Judecători: Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie, Timofti Vladimir și Moraru Petru

judecând, fără citarea părților

sentinței Judecătoriei Bălți din 11 mai 2015

Nicolaev Alexandru Grigore, născut la

10.12.1976, originar și domiciliat în

mun. Bălți, bd. Eminescu, 13 ap.71.

11.03.2014 – 11.05.2015

28.05.2015-26.02.2016

–

11 mai 2015,

a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la 10 (zece) ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a exercita activitatea legată de circulația legală a substanțelor

narcotice și analoagelor lor pe un termen de 3 (trei) ani;

- în baza art. 219 alin. (1) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Nicolaev Alexandru Grigore pedeapsa

definitivă închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani, cu executarea în

penitenciar de tip închis.

Nicolaev Alexandru în

perioada de timp a anului 2013, împreună cu Gheras Igor Iurie și Romanov Evghenii

Alexandr, prin repartizarea rolurilor între ei, acționând cu intenție unică orientată la

1

săvârșirea acțiunilor ilegale de circulație a substanțelor narcotice cu scopul de

înstrăinare, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

consecințele și dorind survenirea lor, în locul nestabilit de organul de urmărire

penală, ilegal a procurat substanțe narcotice sub formă de heroină și ca consecință, pe

teritoriul mun. Bălți a organizat înstrăinarea substanțelor narcotice menționate, și

anume: făcea legătură prin intermediul rețelei telefonice cu persoanele care consumă

substanțe narcotice sub formă de heroină și după ce primea de la ei mijloace bănești

în sumă de 600-650 lei pentru un sul de hârtie cu heroină cu greutatea de 0,2-0,3 gr.,

denumit și „cec” - informa persoanele menționate despre locul de aflare a substanței

narcotice.

La data de 17.07.2013, în cadrul măsurilor speciale de investigație a

colaboratorilor secției „Nord” cu participarea lui Ganja A.A., care benevol a fost de

acord să conlucreze cu organele care au efectuat măsuri speciale de investigație și de

combatere a circulației ilegale și, care anterior în decursul anului 2013 aproximativ de

20 de ori ilegal a procurat de la Nicolaev Alexandr substanțe narcotice sub formă de

heroină, la persoanele nestabilite a fost efectuată achiziția de control a substanțelor

narcotice, care se aflau pe pământ într-un pachet de la țigări „Prima Lux” ambalat în

sul de hârtie, într-un loc stabilit din parcul „Selecția” din mun. Bălți.

Potrivit raportului de expertiză chimică nr. 1247 din 22.07.2013, praful de

culoare bej, care a fost ridicat în cadrul achiziției de control, este un amestec de

substanțe narcotice-heroina și substanțe psihotrope - dextrometorfanul cu greutatea

totală de 0,2530 gr., incluse în lista nr. 1 Tabelul nr. 1 „Substanțe narcotice,

substanțele psihotrope, care nu se utilizează în scopuri medicinale conform Hotărârii

Guvernului nr.1088 din 05.10.2004 și în lista substanțelor narcotice, substanțele

psihotrope, care conține substanțe care sunt depistate în circulația ilegală conform

Hotărârii Guvernului 79 din 23.05.2006 și modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 43

din 26.01.2009, și greutatea substanțelor narcotice - 0,2530 se atribuie la proporții

mari.

Tot el, împreună cu Gheras Igor Iurie și Romanov Evghenii Alexandr, prin

repartizarea rolurilor exacte între ei, acționând cu intenție unică orientată la

săvârșirea acțiunilor ilegale de circulație a substanțelor narcotice cu scopul de

înstrăinare, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

consecințele și dorind survenirea lor, în locul nestabilit de organul de urmărire

penală, ilegal a procurat substanțe narcotice sub formă de heroină și, ca consecință, pe

teritoriul mun. Bălți în perioada lunilor septembrie an. 2013 - 25 decembrie an.2013

prin diferite modalități, aproximativ de circa 20 de ori au comercializat substanțe

narcotice lui Certan V.S., și anume: heroină în multiple pachețele, fiecare din care

conținea aproximativ 0,200 gr. - 0,250 gr, pe care le întrebuința personal, fapt

confirmat prin procesul-verbal nr. 31 al examinării medicale de constatare a faptului

de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 04.01.2014, cu

concluzia: „consecințe consum de droguri (opiacee)”.

2

Tot el, împreună cu Gheras Igor Iurie și Romanov Evghenii Alexandr, prin

repartizarea rolurilor exacte între ei, acționând cu o intenție unică orientată la

săvârșirea acțiunilor ilegale de circulație a substanțelor narcotice cu scopul de

înstrăinare, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

consecințele și dorind survenirea lor, în locul nestabilit de organul de urmărire penală

ilegal a procurat substanțe narcotice sub formă de heroină și, ca consecință, pe

teritoriul mun. Bălți în perioada lunii decembrie an. 2013, prin diferite modalități, de

trei ori au comercializat substanțe narcotice lui Ivanov V.P., și anume; heroină în

multiple pachețele, fiecare din care conține aproximativ 0,200 gr. - 0,250 gr, pe care le

întrebuința personal, fapt confirmat prin procesul-verbal nr. 17 al examinării

medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și

naturii ei din 04.01.2014, cu concluzia: „consecințe consum de droguri (opiacee)”.

După finisarea măsurilor speciale de investigații, la data de 31.12.2013,

aproximativ la ora 09:30, în preajma blocului locativ nr. 13 de pe bd. Eminescu,

mun. Bălți, Nicolaev Alexandru a fost stopat de către colaboratorii de poliție și în

rezultatul percheziției corporale efectuate la acesta, în buzunarul din față stâng al

scurtei în care era îmbrăcat, a fost depistat un sul de hârtie, cu conținut în interior,

care potrivit raportului de expertiză nr.52 din 20.01.2014, substanța solidă cu

greutatea de 0,18 gr. reprezintă diacetilmorfin-heroin. Ulterior, Nicolaev Alexandru a

fost condus în Dispensarul Narcologic al SCM Bălți și în urma investigațiilor petrecute,

conform procesului-verbal nr.16 din 31.12.2013 al examinării medicale de constatare

a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, s-a stabilit faptul

întrebuințării de către Nicolaev Alexandru a substanțelor narcotice și concluzia

medicului narcolog: „Consecințe consum droguri (opiu)”.

Heroina este inclusă în lista nr. 1 Tabelul nr. 1 „Substanțe narcotice, substanțele

psihotrope, care nu se utilizează în scopuri medicinale, conform Hotărârii Guvernului

nr.1088 din 05.10.2004 și în „Lista substanțelor narcotice, substanțele psihotrope,

care conține substanțe care sunt depistate în circulația ilegală” conform Hotărârii

Guvernului 79 din 23.05.2006 și modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 43 din

26.01.2009, și greutatea substanțelor narcotice - 0,18 gr, se atribuie la proporții mari.

Tot el, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, în luna

octombrie a anului 2013, cu scopul organizării și întreținerii speluncii pentru

consumul substanțelor narcotice, știind cu certitudine că Certan V.S. întrebuințează

substanțe narcotice, după realizarea ilegală a substanțelor narcotice sub

formă de heroină, i-a oferit ultimului încăperea din casa gospodăriei de pe str.

Apeductului 14, mun. Bălți, care-i aparține lui Nicolaev A., pentru întrebuințarea

substanțelor narcotice, deși de iure locuința dată aparține unei rude de-a lui Nicolaev

A. - Nicolaev S.G.

În circumstanțele indicate, acțiunile inculpatului Nicolaev Alexandru au fost

calificate conform art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal cu următoarele semne

calificative: circulația ilegală a substanțelor narcotice, manifestată în procurarea,

3

păstrarea substanțelor narcotice și înstrăinarea lor, săvârșite de două sau mai multe

persoane, în proporții deosebit de mari, și art. 219 alin. (1) Cod penal: organizarea și

întreținerea speluncilor pentru consumul substanțelor narcotice, precum și punerea la

dispoziție a localurilor în aceste scopuri.

avocatul Craveț Larisa în

numele inculpatului și inculpatul Nicolaev Alexandru, ultimul, ulterior a depus și apel

suplimentar, prin care au solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care inculpatul să fie achitat.

În motivarea apelului vocatul Craveț Larisa în numele inculpatului, a

invocat ilegalitatea sentinței, deoarece este bazată pe presupuneri și adoptată în

condițiile în care vinovăția inculpatului nu a fost confirmată nici la urmărirea penală

și nici în urma cercetării judecătorești prin probe directe, doar a reținut probele

prezentate de procuror și anume cele enumerate în rechizitoriu, care nicidecum nu

pot servi la dovedirea vinovăției directe a inculpatului.

A menționat, că nici un martor audiat în ședințele de judecată nu a confirmat că

Nicolaev Alexandru este vinovat în ceea ce a fost învinuit și condamnat, depozițiile

acestora fiind bazate pe presupuneri, niște convorbiri telefonice, pe informații auzite

de la alte persoane neidentificate.

De asemenea, nici un martor, nici o probă din dosar nu a confirmat, că anume

Nicolaev Alexandru personal a participat la circulația ilegală a substanțelor narcotice,

la păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu

substanțe narcotice. Mai mult ca atât, că Nicolaev Alexandru în perioada incriminată

se afla în detenție la Penitenciarul mun. Bălți.

Apărătorul a mai invocat, că instanța de judecată nu a luat în considerație

declarațiile lui Nicolaev Alexandru că s-au admis încălcări procedurale la investigarea

cauzei penale, și anume: perchezițiile făcute în urma cărora lui i s-a strecurat

pachețelul cu narcotice în scurtă, că nu s-au depistat amprente, că s-au stopat

investigațiile de căutare a două persoane care sunt vinovați - Gheras și Romanov, că

personal nu a primit de la nimeni nici o sumă de bani.

Totodată, a menționat, că toți martorii interogați sub familii inventate sunt

persoane care au folosit substanțe narcotice și sunt influențați de organele de justiție.

Inculpatul Nicolaev Alexandru, în motivarea apelului, de asemenea, a

invocat ilegalitatea sentinței, menționând, că a fost judecat în baza presupunerilor și

nu în baza probelor, învinuirea fiind adusă în baza unor probe indirecte, majoritatea

martorilor pe cauza penală dată au fost prezentați de partea acuzării. A considerat

declarațiile martorilor ca fiind mincinoase, menționând că aceștia și-au schimbat

depozițiile în instanța de judecată cu scopul de a se eschiva de justiție.

La fel, a indicat, că nici un martor, așa-numiții cumpărători a substanțelor

interzise nu a fost tras la răspundere penală sau supus pedepsei, ceea ce confirmă

faptul că au dat declarații în interesul lor. Totodată, menționând, că aceștia au fost

presați și influențați de procuror, deoarece ședințele de judecată pe parcursul

4

examinării cauzei s-au amânat de mai multe ori, pe motivul lipsei martorilor din

partea acuzării.

În opinia sa, el a fost învinuit în baza declarațiilor martorilor tainici, sub

nume/prenume inventate; judecata a acceptat înregistrarea audio cu careva discuții

în baza procesului-verbal și nu în conformitate cu expertiza; la efectuarea percheziției

corporale, depistarea substanțelor interzise în scurta lui a avut loc de către

colaboratorii de poliție în lipsa cărorva martori, perchiziția având loc în timpul zilei în

loc public; expertiza dactiloscopică a amprentelor sale nu a dovedit prezența acestora

pe obiectele depistate și ridicate în cadrul percheziției; din momentul reținerii sale la

data de 31.12.2013, s-a insistat ca el să recunoască faptul de care este învinuit; nu au

fost prezentate careva probe în instanța de judecată, iar telefonul de model NOKIA

1280 IMEI 16338057911178 cu cartela Sim nr. 078845231 nu-i aparține lui, nefiind

totodată dovedit acest lucru; 5 cartele Sim care au fost ridicate în cadrul percheziției

la el acasă au fost restituite, deoarece nu sunt dovada comiterii cărorva infracțiuni.

A considerat, că prima instanță neîntemeiat nu a ținut cont de faptul că, în

perioada săvârșirii infracțiunilor imputate, el se afla în detenție în instituția

penitenciară din mun. Bălți, din data de 21.09.2012 până la 09.10.2013, ceea ce se

confirmă prin documente oficiale.

Totodată, a menționat, că pe parcursul judecării cauzei nu a avut posibilitatea

de a se apăra, deoarece nu a înțeles de ce este învinuit, iar avocatul oferit de stat nu l-a

apărat cum se cuvine, ceea ce a influențat asupra hotărârii în privința lui.

a data de 27.05.2015, inculpatul Nicolaev Alexandru a depus un apel

suplimentar cu conținut identic cu cel depus anterior.

ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea hotărârii atacate.

prima instanță

a judecat cauza penală în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în

mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și din punct de

vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului

Nicolaev Alexandr în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. d)

Cod penal cu indicii calificativi: circulația ilegală a substanțelor narcotice, manifestată

în procurarea, păstrarea substanțelor narcotice și înstrăinarea lor, săvârșite de două

sau mai multe persoane în proporții deosebit de mari și a celei prevăzute de art. 219

alin. (1) Cod penal cu indicii de calificare: organizarea și întreținerea speluncilor

pentru consumul substanțelor narcotice, precum și punerea la dispoziție a localurilor în

aceste scopuri.

În sensul stabilirii vinovăției inculpatului Nicolaev Alexandru, instanța de apel a

considerat, că instanța de fond întemeiat a bazat sentința de condamnare pe

declarațiile martorilor Balaniuc Evghenii, Bogatencov Iurii, Nicolaeva Xenia,

5

Postolachi Andrei, Ganja (pseudonim), Certan Vladimir (pseudonim), Ivanov Vasile

(pseudonim), precum și prin probele scrise ale cauzei, cum ar fi:

demersul colaboratorului de poliție Șuba O. din 12.07.2013 (f.d. 19, vol. I);

raportul colaboratorului de poliție Șuba O. din 12.07.2013, 01.08.2013,

13.09.2013, 11.10.2013, 07.11.2013 (f.d. 20, 55-57, 94, 102, 143, 151, 223, 231, vol. I);

procesul-verbal de efectuare a măsurilor speciale de investigații din 16.07.2013

(f.d. 27, 97, 85, 105, 146,154, vol. II);

procesul-verbal de marcare a banilor din 17.07.2013 (f.d. 31, vol. I);

procesul-verbal de ridicare și examinare a banilor marcați din 17.07.2013

(f.d. 29, vol. I);

procesul-verbal de observarea vizuală din 17.07.2013 (f.d. 38, vol. I);

procesul-verbal a achiziției de control din 17.07.2013 (f.d. 39, vol. I);

procesul-verbal de ridicare și examinare a obiectelor obținute în rezultatul

„achiziției de control” și foto tabelul, din 17.07.2013 (f.d. 34-35, vol. I);

raportul de expertiză chimică Nr.1247 din 22.07.2013 și foto tabelul anexat la el

(f.d. 45-50 vol. I);

procesul-verbal de cercetare a obiectului din 30.07.2013 (f.d. 51, vol. I);

procesul-verbal de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală

din (f.d. 52, vol. I);

procesul-verbal de efectuare a măsurilor speciale de investigații din 02.08.2013,

11.10.2013, 07.11.2013, înregistrările convorbirilor telefonice (f.d. 60, 85, 97, 234,

154, 226, 234, vol. I);

procesul-verbal al stenogramelor înregistrărilor convorbirilor telefonice din

19.10.2013, 11.11.2013, 19.11.2013, 27.11.2013, 05.12.2013, 06.12.2013, (f.d. 65-81,

90-93, 110-142, 159- 200, 201-218,219-222, 239-246, vol. I; f.d. 1-7, 8-13, 14-24, 25-

41, 42-55, vol. II);

procesul-verbal de corespundere al stenogramei cu conținutul înregistrărilor

video din 12.12.2013 (f.d 57, vol. II);

încheierea de judecată din 12.12.2013 (f.d. 61, vol. II);

raportul colaboratorului de politie Bodnaruc A. din 05.12.2013 (f.d. 8, vol. I);

procesul-verbal de percheziție a lui Nicolaev A. din 31.12.2013 (f.d.87-88, vol. I);

procesul-verbal de percheziție efectuată la 31.12.2013 pe str. Apeductului, nr.14,

mun. Bălți (f.d. 113-114, vol. II);

raportul de expertiză nr. 52 din 20.01.2014 și foto tabelul anexat la el (f.d. 174-

175, vol. II);

raportul de expertiză nr. 53 din 20.01.2014 și foto tabelul anexat la el (f.d. 188-

189, vol. II);

procesul-verbal de examinare a obiectului din 29.01.2014 (f.d. 226, vol. II);

ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală

(f.d. 227, vol. II);

6

procesul-verbal nr.31 al examinării medicale de constatare a faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei (f.d. 6-7, vol. III);

procesul-verbal nr.17 din 31.12.2014 al examinării medicale de constatare a

faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei (f.d. 24-25, vol. III);

procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.01.2014

(f.d. 61-63, vol. III);

procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.01.2014

(f.d. 64-66, vol. III);

procesul-verbal nr.16 din 31.12.2014 al examinării medicale de constatare a

faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei (f.d. 82-83, vol. III);

procesul-verbal al confruntărilor dintre Postolachi A.G. și bănuitul Nicolaev A.G.

din 24.01.2014 (f.d. 118-120, vol. III);

procesele-verbale de audiere a martorilor Zabolotnîi Victor Mihail și Nicolin

Vladimir (f.d. 31, 47-49, vol. III).

Astfel, instanța de apel a considerat, că argumentele invocate de către apelanți

sunt nefondate, deoarece nu au fost aduse careva motive verosimile ce ar servi ca

temei de modificare sau casare a sentinței atacate, în apeluri, fiind relatată situația

conform viziunii apelanților în apărarea inculpatului.

La fel, nu au fost reținute alegațiile, precum că declarațiile martorilor audiați au

fost bazate pe presupuneri, deoarece aceștia au fost audiați în conformitate cu

prevederile legale, depunând jurământ și fiind avertizați pentru răspunderea penală

pe care o poartă pentru darea de declarații false în temeiul art. 312 Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a relevat, că nu are suport juridic nici afirmația,

precum că au fost admise încălcări procedurale la efectuarea percheziției, or,

participanților nemijlociți la acțiunea procesual-penală nu li s-a îngrădit dreptul de a

contesta procesul-verbal de percheziție, ceea ce, reieșind din materialele cauzei nu a

fost efectuat, dezacordul avocatului și a inculpatului în sensul dat fiind îndreptat spre

ușurarea situației făptuitorului întru eschivarea de la răspunderea penală pentru

comiterea infracțiunilor incriminate.

Instanța de apel a considerat că este declarativă și afirmația avocatului referitor

la faptul, că martorii-participanți la investigarea cauzei penale cu pseudonime, fiind

persoane-consumatoare de substanțe narcotice ar fi fost influențați de colaboratorii

organelor de drept, deoarece nici de către apărare nici de către inculpat nu au fost

prezentate careva dovezi în sensul dat.

La fel, instanța de apel a concluzionat ca fiind doar o presupunere afirmația

inculpatului, precum că examinarea cauzei în instanța de fond a fost tergiversată din

motiv că martorii acuzării nu se prezentau, astfel, considerînd că ultimii erau

influențați de către acuzare.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că argumentele apelanților, precum că,

inculpatul Nicolaev Alexandru nu a comis infracțiunile incriminate sunt neîntemeiate

și contravin materialelor cauzei, iar nerecunoașterea vinovăției nu poate servi ca

7

temei de achitare a acestuia, de vreme ce pe parcursul judecării cauzei au fost

administrate suficiente probe, care confirmă cu certitudine vinovăția acestuia și este

apreciată de către instanța de apel drept o modalitate de exercitare a dreptului la

apărare, urmărind scopul evitării răspunderii penale.

De asemenea, instanța de apel a considerat, că nu poate fi luat în considerație

nici invocarea inculpatului cu privire la faptul că nu a putut să-și apere corespunzător

drepturile în instanța de judecată, deoarece nu a înțeles învinuirea adusă, așa cum, și

în instanța de fond la fel ca și în instanța de apel, a fost asigurat cu apărător, iar

referitor la învinuirea adusă de către acuzatorul de stat, Nicolaev Alexandru a semnat

personal actele, prin care i s-a adus la cunoștință și ordonanța de punere sub

învinuire și rechizitoriul.

La fel, instanța de apel a conchis, că nu poate fi reținut motivul inculpatului, că în

perioada care îi este incriminată că a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 217/1

alin. (4) lit. d) Cod penal, el se afla în penitenciar, deoarece conform declarațiilor

martorilor Balaniuc Evghenii și Bogatencov Iurii, acesta, anume, din instituția

penitenciară, îi suna și le spunea unde să plece și să i-a banii de la persoane și produse

alimentare. Acest fapt, fiind confirmat prin declarațiile martorului Nicolaev Xenia, din

care rezultă că Nicolaev Alexandru, soțul ei, în timp ce se afla în penitenciar, o suna și

îi spunea că o să vină careva persoană și o să-i aducă bani.

Totodată, instanța de apel a considerat necesar a exclude din textul sentinței,

constatarea instanței de fond referitor la comiterea infracțiunii de către Nicolaev

Alexandr împreună cu Gheras Igor Iurie și Romanov Evghenii Alexandr, cauza în

privința ultimilor, fiind disjunsă.

Verificând legalitatea pedepsei stabilite inculpatului Nicolaev Alexandru,

instanța de apel a considerat că prima instanță a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite,

de motivul acestora, de persoana celui vinovat, care anterior a fost judecat pentru

infracțiuni similare, duce un mod de viață amoral, nu este angajat în câmpul muncii,

precum și de circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea, pericolul

social a faptelor comise, de comportamentul inculpatului, prezentând, astfel un

pericol social sporit, acțiunile infracționale ale acestuia, fiind stopate doar la

intervenția directă a organelor de drept, instanța stabilind corect categoria, mărimea

pedepsei și tipul penitenciarului în care acesta urmează să o execute.

În opinia instanței de apel, pedeapsa stabilită inculpatului sub formă de

închisoare este echitabilă faptelor infracționale săvârșite, fiind în corespundere cu

împrejurările cauzei, normele legale, și care va atinge scopul de corectare și reeducare

a inculpatului.

, care au

solicitat casarea acesteia, precum și a hotărârii primei instanțe, rejudecarea cauzei cu

8

adoptarea unei noi hotărâri, prin care Nicolaev Alexandru să fie achitat de sub

învinuirea imputată.

În motivarea recursului, inculpatul invocă ilegalitatea hotărârilor

judecătorești, considerând că cumulul de probe administrate de către organul de

urmărire penală și prezentate în sprijinul învinuirii de către acuzatorul de stat nu

confirmă vinovăția lui în săvârșirea infracțiunilor imputate, indicând motivele care au

fost expuse în cererea de apel.

Suplimentar, menționează faptul că, instanța de apel neîntemeiat a refuzat în

admiterea demersului avocatului său privind audierea martorilor, care dovedesc

nevinovăția sa în săvârșirea infracțiunilor.

n motivarea recursului,

- instanțele de judecată au considerat ca fiind dovedite faptele expuse în

învinuire, deși este vădită lipsa de probe certe și directe, privind implicarea acestuia

în această activitate ilegală;

- instanța de apel a admis erori de drept, prin faptul că nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor apelurilor, dar și le-a descris doar parțial, lăsând fără examinare un

șir de motive ale apelurilor, a descris probele cercetate, însă fără a le da apreciere;

- instanța de apel a respins cererea apărării de a audia nemijlocit martorii pe

cauză, în special pe cei cu pseudonim, declarațiile cărora de la urmărirea penală fiind

diferite de cele date în instanța de judecată;

- instanța de fond ilegal a constatat comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal de către Nicolaev A. împreună cu alte 2 persoane:

Gheras Igor și Romanov Evghenii, persoane care n-au fost deferite justiției și în

privința cărora nu s-a examinat vreo învinuire de către instanța de fond. Instanța de

apel a încercat să corecteze eroarea dată și a indicat: "Colegiul penal, consideră necesar

a exclude din textul sentinței constatarea instanței referitor la comiterea infracțiunii de

către Nicolaev Alexandr împreună cu Gheras Igor Iurie și Romanov Evghenii Alexandr,

cauza în privința ultimilor fiind disjungată".

Astfel, după excluderea din textul sentinței a acestei părți, a fost modificată și

fapta constatată pe care instanța de apel n-a descris-o într-o variantă nouă. Consideră

însă, că dacă din fapta constatată s-a exclus sintagma „comiterea infracțiunii de către

Nicolaev Alexandr împreună cu Gheras Igor Iurie și Romanov Evghenii Alexandr”, atunci

rezultă că Nicolaev A. a comis fapta de înstrăinare a substanțelor narcotice de unul

singur, inclusiv că ieșea din penitenciar, vindea substanțele narcotice și se întorcea

înapoi. Respectiv, doar din acest motiv instanța de apel greșit a indicat la f.d. 6 a

deciziei sale că instanța de fond corect l-a găsit vinovat pe Nicolaev A. și corect a

calificat acțiunile lui ca prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, inclusiv cu

calificativul - săvârșite de două sau mai multe persoane.

Menționează faptul, că nu au fost administrate de către acuzare și în instanță de

judecată nu au fost examinate careva probe ce ar permite să se facă concluzia că

9

Nicolaev A. a organizat și întreținut o speluncă pentru consumul substanțelor

narcotice. Mai mult, Nicolaev A. a fost condamnat nu pentru că a organizat spelunca, ci

pentru faptul că în scopul organizării speluncii a oferit o singură dată posibilitatea

martorului cu pseudonimul Certan V. să întrebuințeze substanțe narcotice în casa

părintească a lui Nicolaev A., unde din spusele acestuia tot atunci a folosit substanțe

narcotice și Nicolaev A. Din cele constatate de instanțele de judecată rezultă că

spelunca încă nu exista, fiind preconizată pentru viitor posibila ei organizare. Careva

probe care ar demonstra că în această casă a fost organizată o speluncă amenajată

special pentru folosirea sistematică a substanțelor narcotice de către diferite

persoane nu există. În condițiile celor invocate ca fapte constatate de către instanțele

de judecată, orice spațiu locativ unde proprietarii și oaspeții lor au folosit ocazional

substanțe narcotice ar trebui calificate ca spelunci.

La fel, consideră că hotărârile instanțelor judecătorești privind condamnarea lui

Nicolaev Alexandru în baza art. 219 alin. (1) Cod penal, de asemenea sunt nefondate,

deoarece careva probe certe, concludente și utile pentru calificarea acțiunilor

inculpatului în acest sens nu există, chiar dacă acest unic caz relatat de Certan V. ar fi

avut loc.

Totodată, indică și la faptul, că prin sentința menținută de instanța de apel s-a

hotărât soarta unor probe delicte care nu au atribuție la faptele incriminate lui

Nicolaev A., dar referitor la care s-a dispus nimicirea, cum ar fi un flacon din sticlă, o

seringă medicală și 3 pachete cu marijuană.

În opinia recurentului, aceasta demonstrează că instanțele nu au examinat

complet și obiectiv cauza penală.

solicitând declararea inadmisibilității acestora, menționând că recurenții de fapt

solicită reaprecierea probelor.

lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Instanța de recurs ordinar verifică legalitatea hotărârilor atacate în limitele

motivelor invocate de recurent în baza temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală.

Colegiul lărgit menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de

drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

10

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

8.1. Recurenții invocă drept temei pentru recurs pct. 6) alin.(1) al art. 427 Cod

de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

următoarele temeiuri: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel; hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”.

Colegiul penal, analizând decizia atacată, conchide că temeiul prevăzut de norma

menționată supra, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind

faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414

alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în

speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

În această ordine de idei, Colegiul remarcă faptul, că potrivit normelor art. 414

alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței

de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Instanța de recurs menționează că temeiurile invocate de către recurenți,

precum și argumentele acestora au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei

în instanța de fond și cea de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești s-au

expus argumentat în hotărârile pronunțate.

Totodată, Colegiul lărgit constată că, de fapt, recurenții critică modalitatea de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Mai mult ca atât, recurenții

invocând faptul, că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, nu a indicat în ce constă această eroare.

Instanța de recurs menționează, că nici unul din temeiurile la care se referă

autorii recursurilor nu și-au găsit confirmare din punct de vedere al prezenței erorii

de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei instanței de apel.

8.2. Referitor la temeiul invocat de către recurenți în sensul prevederilor

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea

11

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de

instanțele de fond ori de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiuni,

Colegiul penal menționează, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Nicolaev Alexandru a fost

pus sub învinuire, recunoscut vinovat și condamnat de instanța de fond în baza

art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal cu indicii calificativi: circulația ilegală a

substanțelor narcotice, manifestată în procurarea, păstrarea substanțelor narcotice și

înstrăinarea lor, săvârșite de două sau mai multe persoane în proporții deosebit de mari

și a celei prevăzute de art. 219 alin. (1) Cod penal cu indicii de calificare: organizarea

și întreținerea speluncilor pentru consumul substanțelor narcotice, precum și punerea la

dispoziție a localurilor în aceste scopuri.

Colegiul lărgit consideră că instanța de apel legal și întemeiat a menținut

hotărârea primei instanțe, constatând că instanța de fond corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului

Nicolaev Alexandru de săvârșirea infracțiunilor imputate, motivându-și soluția în

acest sens (pct. 5 din prezenta decizie).

Instanța de recurs reiterează că cumulul de probe administrate de către organul

de urmărire penală, cercetate în cadrul dezbaterilor judiciare în instanța de fond, și

verificate în instanța de apel, confirmă pe deplin prezența în acțiunile inculpatului

elementele infracțiunilor prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. d) și art. 219 alin. (1)

Cod penal.

Totodată Colegiul penal relevă, că instanța de recurs la etapa admisibilității

recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțe, acestea fiind atribuțiile exclusive al instanțelor de fond și de apel.

eaprecierea probelor, în modul propus de

către autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură

penală, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii instanței

de fond, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond,

nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

În acest sens, Colegiul penal menționează, că instanța de apel corect a respins

argumentele apelului, care de fapt au fost reiterate în recursurile ordinare declarate

de ,

circumstanțe în care Colegiul lărgit nu consideră necesar a repeta motivarea expusă

de instanța de apel după cum s-a menționat și supra. Or, potrivit jurisprudenței

CtEDO, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, instanța superioară

12

poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de instanța

inferioară (Hotărârea CEDO Garcia Ruis contra Spaniei).

Referitor la alegațiile invocate de inculpat în recursul declarat, că în momentul

săvârșirii infracțiunii imputate lui în baza art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, se afla

în detenție și fizic nu putea săvârși acțiunile incriminate, Colegiul lărgit reține că

conform declarațiilor martorilor Balaniuc Evghenii și Bogatencov Iurii, acesta anume,

fiind în penitenciar, îi suna și le spunea unde să plece și să i-a banii de la persoane și

produse alimentare. La fel, și conform declarațiilor martorului Nicolaev Xenia, rezultă

că Nicolaev Alexandru, care este soțul ei, în timp ce se afla în penitenciar, o suna și îi

spunea că o să vină careva persoană și o să-i aducă bani.

La fel, Colegiul lărgit consideră că sunt nefondate și alegațiile invocate de

avocatul inculpatului, precum că „fapta lui Nicolaev A. nu întrunește elementele

infracțiunii prevăzute de art. 219 alin. (1) Cod penal, chiar dacă acest unic caz relatat

de Certan V. ar fi avut loc”, și în acest sens reține că, potrivit practicii judiciare de

aplicare a legislației penale ce reglementează circulația substanțelor narcotice,

psihotrope sau a analoagelor lor și a precursorilor, “punerea la dispoziție a localurilor

în scopul consumului substanțelor narcotice sau psihotrope constă în acordarea

posibilității unei sau mai multor persoane de a consuma astfel de substanțe

adăpostindu-se într-un asemenea local. Noțiunea de local cuprinde atât speluncile

propriu-zise, cât și alte localuri: de exemplu, cafenea, bar, sală de internet, restaurant,

discotecă, cinematograf etc.

La calificarea acțiunilor făptuitorului, nu are importanță intervalul de timp în care

localul a fost pus la dispoziție, nici faptul dacă localul este pus la dispoziție unor și

acelorași persoane ori diferitelor persoane, nici faptul dacă localul este pus la dispoziție

unor persoane apropiate sau unor persoane necunoscute.

Infracțiunea se consideră consumată în momentul în care făptuitorul și-a dat

acordul ca localul ce se află în posesia sau folosința lui să fie utilizat pentru consumul

substanțelor narcotice sau psihotrope, indiferent dacă a avut sau nu loc un astfel de

consum.

Răspunderea potrivit art. 219 Cod penal survine indiferent de faptul dacă

făptuitorul urmărea sau nu scopul obținerii de profit.

Totodată, urmează să se țină cont de faptul că, dacă organizatorul sau

întreținătorul speluncii aproviziona vizitatorii speluncii cu substanțe narcotice sau

psihotrope ori determina alte persoane la consumul acestora, acțiunile lui, în cazul

temeiurilor existente în acest sens, urmează a fi calificate în baza concursului de

infracțiuni prevăzute la art. 219 și, respectiv, art.2171 sau art.2175 Cod penal.”

Prin urmare, Colegiul lărgit conchide că nu contează dacă în speță a fost un caz

unic (caz relatat de Certan V.) sau mai multe, fiind cert faptul că fapta lui Nicolaev A.

întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 219 alin. (1) Cod penal. Or,

Colegiul penal apreciază nerecunoașterea vinovăției de către inculpat ca o modalitate

de exercitare a dreptului la apărare, urmărind scopul evitării răspunderii penale,

13

circumstanțe care nu pot servi ca temei de achitare a acestuia, de vreme ce pe

parcursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe, care confirmă cu

certitudine vinovăția acestuia.

Colegiul lărgit consideră că argumentele recurenților, precum că „declarațiile

martorilor sunt mincinoase, bazate pe presupuneri, că aceștia și-au schimbat depozițiile

în instanța de judecată cu scopul de a se eschiva de justiție” sunt declarative și nu pot fi

reținute, deoarece acești martori au fost audiați în conformitate cu prevederile legale,

depunând jurământ și fiind avertizați pentru răspunderea penală pe care o poartă

pentru darea de declarații false în temeiul art. 312 Cod penal.

La fel este declarativă și afirmația invocată referitor la faptul, că martorii-

participanți la investigarea cauzei penale cu pseudonime, fiind persoane-

consumatoare de substanțe narcotice ar fi fost influențați de colaboratorii organelor

de drept. Or, în acest sens nici de către apărare nici de către inculpat nu au fost

prezentate careva dovezi.

Potrivit art. 413 alin. (3) și (4) Cod de procedură penală, instanța de apel, la

cererea părților, poate cerceta suplimentar probele administrate în primă instanță și

poate administra probe noi.

În cazul în care invocă necesitatea administrării de noi probe, părțile trebuie să

indice aceste probe și mijloacele cu ajutorul cărora pot fi administrate, precum și

motivele care au împiedicat prezentarea lor în primă instanță.

Contrar normei legal citate, inculpatul și avocatul acestuia nu au solicitat

anexarea a careva probe noi.

Mai mult ca atât, din procesul-verbal al ședinței de judecată din 18.12.2015

rezultă că avocatul inculpatului Darii Vladimir a declarat în ședința de judecată că

susține aceleași probe care au fost menționate de procuror (f.d.123 Vol. IV).

De asemenea, Colegiul lărgit consideră ca fiind lipsit de suport juridic afirmația

avocatului și a inculpatului din recursurile declarate referitor la faptul, „că au fost

admise încălcări procedurale la efectuarea percheziției corporale, depistarea

substanțelor interzise în scurta lui a avut loc de către colaboratorii de poliție în lipsa

cărorva martori sau înregistrare video”.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că participanților la acțiunea procesual-

penală nu li s-a îngrădit dreptul de a contesta procesul-verbal de percheziție în

condițiile prevăzute de art. 313 Cod de procedură penală, ceea ce, reieșind din

materialele cauzei nu a fost efectuat, astfel că dezacordul avocatului și a inculpatului

invocat în ordine de recurs în sensul dat fiind nerelevant pe care instanța de recurs îl

califică ca o încercare de eschivare de la răspunderea penală pentru comiterea

infracțiunilor incriminate.

În cererea de recurs declarată avocatul a invocat că “instanța de fond ilegal a

constatat comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal de

către Nicolaev A. împreună cu alte 2 persoane: Gheras Igor și Romanov Evghenii,

persoane care n-au fost deferite justiției și în privința cărora nu s-a examinat vreo

14

învinuire de către instanța de fond. Instanța de apel a încercat să corecteze eroarea

dată și a indicat: "Colegiul penal, consideră necesar a exclude din textul sentinței

constatarea instanței referitor la comiterea infracțiunii de către Nicolaev Alexandr

împreună cu Gheras Igor Iurie și Romanov Evghenii Alexandr, cauza în privința

ultimilor fiind disjungată". Astfel, după excluderea din textul sentinței a acestei părți, a

fost modificată și fapta constatată pe care instanța de apel n-a descris-o într-o variantă

nouă. Consideră însă, că dacă din fapta constatată s-a exclus sintagma "comiterea

infracțiunii de către Nicolaev Alexandr împreună cu Gheras Igor Iurie și Romanov

Evghenii Alexandr", atunci rezultă că Nicolaev A. a comis fapta de înstrăinare a

substanțelor narcotice de unul singur, inclusiv că ieșea din penitenciar, vindea

substanțele narcotice și se întorcea înapoi. Respectiv, doar din acest motiv instanța de

apel greșit a indicat la f.d. 6 a deciziei sale că instanța de fond corect l-a găsit vinovat pe

Nicolaev A. și corect a calificat acțiunile lui ca prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. d)

Cod penal, inclusiv cu calificativul - săvârșite de două sau mai multe persoane”.

Argumentele enunțate nu pot fi reținute, ori instanța de apel just a considerat

necesar a exclude din textul sentinței, constatarea instanței de fond referitor la

comiterea infracțiunii de către Nicolaev Alexandr împreună cu Gheras Igor Iurie și

Romanov Evghenii Alexandr, deoarece cauza în privința ultimilor a fost disjunsă, fapt

confirmat în ședința de judecată din 18.12.2015 (f.d. 120 verso Vol. IV) și din

conținutul ordonanței de suspendare a urmăririi penale din 14.08.2014 (f.d. 112-113

Vol. IV), instanța de apel excluzînd astfel, de fapt, din textul hotărîrilor pronunțate

doar numele de familie al coparticipanților, nu și faptul săvîrșirii infracțiunii de către

Nicolaev A. împreună cu alte persoane.

Mai mult ca atât, Colegiul lărgit statuează că instanța de apel corect a calificat

acțiunile lui Nicolaev A. în baza art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, inclusiv cu

calificativul - săvârșite de două sau mai multe persoane, or, faptul că cauza penală în

privința lui Gheras Igor Iurie și Romanov Evghenii Alexandr a fost disjunsă nu exclude

faptul comiterii infracțiunii de către inculpat împreună cu alte persoane (în privința

cărora cauza a fost disjunsă).

În concluzia celor expuse, Colegiul penal lărgit atestă, că temeiurile de drept

invocate de recurenți, prescrise la pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept

în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și

întemeiată, iar la judecarea cauzei în ordine de apel instanța a respectat prevederile

legale relevante, motiv pentru care Colegiul lărgit conchide că, recursurile ordinare

declarate de către

ca inadmisibile, cu menținerea hotărârii

atacate.

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

15

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare

, împotriva

, în cauza penală în

privința lui Nicolaev Alexandru Grigore, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 26 ianuarie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

Timofti Vladimir

Moraru Petru

16