1r-arest-1/2017 — art. 171 alin. 2 lit. c, 172 alin. 2 lit. c CP

Dosarul nr. 1r-arest-1/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte - Petru Ursache,

Judecătorii - Constantin Alerguș, Liliana Catan,

cu participarea:

procurorului - Sergiu Crijanovschi,

avocatului - Oleg Gheorghiță,

inculpatului - Oloi Andrei,

a examinat în ședință închisă recursul declarat de avocatul Lungu Artur în

numele inculpatului Oloi Andrei împotriva încheierii Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 16 noiembrie 2016, prin care s-a dispus aplicarea măsurii

preventive sub formă de arest preventiv pe un termen de 30 zile și anunțare în

căutare a lui

Oloi Andrei Alexandr, născut la

20.04.1990, originar din s. Corbu,

r-nul Dondușeni și domiciliat în

s. Hîncești, r-nul Fălești.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Avocatul Oleg Gheorghiță și inculpatul Oloi Andrei au susținut recursul,

solicitând admiterea în sensul declarat.

Procurorul Sergiu Crijanovschi, s-a pronunțat pentru respingerea

recursului, ca neîntemeiat, cu menținerea încheierii contestate.

C O N S T A T Ă :

achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 171 alin. (2) lit. c), 172 alin. (2) lit. c)

Cod penal, din motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor imputate.

1

acestuia încheierea nu se contestă cu recurs.

2015, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

procurorul.

2016, a fost admis recursul declarat, casată total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți 04 noiembrie 2015 și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

2016, procurorul a înaintat demers privind aplicarea în privința inculpatului Oloi

A. a măsurii preventive sub formă de arest preventiv, pe un termen de 30 zile, cu

anunțarea acestuia în căutare.

Inculpatul Oloi A. în ședința instanței de apel nu a fost prezent.

2016, a fost admis demersul procurorului referitor la anunțarea în căutare a

inculpatului Oloi A. și aplicarea în privința acestuia a măsurii preventive sub

formă de arest preventiv, pe un termen de 30 de zile, cu eliberarea mandatului

de arest.

materialele cauzei, ținând cont de prevederile legii și opiniile participanților la

proces, a ajuns la concluzia că demersul procurorului este întemeiat.

Instanța și-a argumentat soluția prin aceea, că inculpatul nu s-a prezentat

la 3 ședințe în instanța de apel, fapt pentru care s-a dispus aducerea lui silită

pentru ședințele de judecată din 19 octombrie 2016 și 16 noiembrie 2016.

Aducerile silite n-au fost executate din motiv că nu este cunoscut locul aflării

inculpatului Oloi A., fapt confirmat prin materialele parvenite de la IP Fălești,

din care reiese că inculpatul nu se află în s. Hîncești, r-nul Fălești, unde a

comunicat organului de urmărire penală, că are domiciliul.

Totodată, potrivit informației din baza de date ACCESWEB, Oloi A. la data

de 22 octombrie 2016, a părăsit teritoriul Republicii Moldova, prin punctul de

trecere: PTF Otaci – Moghiliov - Podolsk Auto, motiv din care, instanța de

judecată a ajuns la concluzia, că inculpatul se eschivează de a se prezenta în

instanța de judecată, ceea ce duce la tergiversarea examinării cauzei.

numele inculpatului Oloi A., care solicită casarea încheierii menționate, cu

2

înlocuirea măsurii preventive - aplicată în privința inculpatului, o altă măsură

preventivă non privativă de libertate.

În argumentarea recursului, recurentul invocă următoarele argumente:

- inculpatul nu a fost citat legal și nici informat prin intermediul membrilor

familiei sale despre ședințele de judecată programate pentru 28 septembrie 2016,

19 octombrie 2016 și 16 noiembrie 2016;

- instanța de apel nu a ținut cont de faptul că în procesul executării

încheierii din 28.09.2016, privind aducere forțată a inculpatului, colaboratorii IP

Fălești, nu au comunicat cu membrii familiei lui Oloi A. și nu i-au informat

despre faptul citării lui la Curtea de Apel Bălți;

- prin încheierea din 16.11.2016, inculpatului i-a fost încălcat dreptul la

libertate și siguranță;

- la momentul plecării inculpatului peste hotarele țării în privința acestuia

nu era aplicată vre-o măsură preventivă;

- concluzia instanței privind ascunderea inculpatului de instanța de

judecată este una nefondată, or din materialele cauzei, se constată că anterior la

citările legale, Oloi A. de fiecare dată se prezenta;

- în privința inculpatului există o sentință de achitare, care după judecare

în apel, poate rămânea în vigoare, astfel, Oloi A. nu are vre-un motiv întemeiat

de a se eschiva de la prezentarea în fața instanței;

- inculpatul Oloi A., aflând despre anunțarea sa în căutarea și despre faptul

că examinarea cauzei va avea loc la 21 decembrie 2016, intenționa să se prezinte

la aceasta, însă după ce a fost reținut la 20 decembrie 2016, autoritățile în

custodia cărora s-a aflat, nu l-au etapat la ședința de judecată;

- CtEDO a statuat că o persoană acuzată de săvârșirea unei infracțiuni

trebuie să fie întotdeauna eliberată în cursul procedurii, dacă statul nu poate

dovedi că există motive ”relevante și suficiente”, care să justifice detenția

continuă a persoanei (Yagci and Sargin c. Turciei, Șerban c. Moldovei și Becciev c.

Moldovei).

audiind persoanele prezente în ședință, Colegiul penal constată că acesta

urmează a fi admis din următoarele motive.

Verificând legalitatea și temeinicia aplicării măsurii preventive - arestarea

preventivă pe un termen de 30 zile în privința lui Oloi A., Colegiul penal

conchide că instanța de judecată nu a ținut seama în deplină măsură de

prevederile art. 176 alin. (1) Cod de procedură penală și anume, că măsurile

preventive pot fi aplicate de către procuror, din oficiu ori la propunerea

organului de urmărire penală, sau, după caz, de către instanța de judecată numai

în cazurile în care există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că

bănuitul, învinuitul, inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire

3

penală sau de instanță, să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal, ori

să săvîrșească alte infracțiuni, de asemenea ele pot fi aplicate de către instanță

pentru asigurarea executării sentinței.

Instanța de recurs reține că, potrivit sentinței Judecătoriei Fălești din

16 decembrie 2013, Oloi A. a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 171

alin. (2) lit. c), 172 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că faptele acestuia nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor imputate.

Ulterior, sentința nominalizată a fost menținută prin decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 04 noiembrie 2015, care a fost casată prin decizia

Colegiului lărgit al Curții Supreme de Justiție din 07 iunie 2016, fiind dispusă

rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Până la începerea examinării cauzei în instanța de apel, careva măsuri

preventive în privința lui Oloi A. nu au fost aplicate.

În aceeași ordine de idei, se menționează că, potrivit art. 321 alin. (5) Cod

de procedură penală, aplicarea măsurii preventive de către instanță se dispune

doar în baza unui demers argumentat a procurorului, cu indicarea temeiurilor

rezonabile de a presupune că inculpatul ar putea să se ascundă de instanță, să

împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvârșească alte

infracțiuni.

Din procesul-verbal al ședinței de judecată din 16 noiembrie 2016, se

constată că, la soluționarea chestiunii privind posibilitatea examinării cauzei în

lipsa inculpaților, procurorul a specificat: „Consideră că este imposibil de examinat

cauza în absența inculpaților. Solicită aplicarea în privința ambilor inculpați a măsurii

preventive – arestarea preventivă, cu anunțarea acestora în căutare” (f.d. 34/verso, vol.

III).

Raportând circumstanțele cauzei la normele legale, instanța de recurs,

concluzionează că procurorul participant la ședința de judecată în instanța de

apel, n-a prezentat un demers întemeiat și probe suficiente pentru emiterea

încheierii referitoare la aplicarea arestării preventive în privința lui Oloi A., cu

anunțarea în căutare a acestuia, deoarece arestarea preventivă ar trebui să fie

utilizată ca o măsură excepțională, însă în speța dată nu sunt anexate probe ce ar

confirma faptul citării inculpatului la ședințele de judecată a Cuții de Apel Bălți,

stabilite pentru data de 28 septembrie 2016, 19 octombrie 2016 și 16 noiembrie

2016, or citațiile expediate în acest sens de către instanță la 25 iulie 2016 și 26

octombrie 2016, au fost returnate de către oficiul poștal cu mențiunea

”destinatarul este plecat” (f.d. 7,8, 49,50, vol. III).

Mai mult, potrivit materialelor acumulate în cadrul executării încheierii

din 28 septembrie 2016, privind aducerea forțată a lui Oloi A., de către IP Fălești,

acestea nu conțin careva mențiuni despre audierea membrilor familiei

inculpatului, care locuiesc pe aceiași adresă, referitoare la locul aflării ultimului,

4

nici despre informarea lor referitor la petrecerea ședințelor de judecată în Curtea

de Apel Bălți, la care inculpatul urma să se prezinte, fiind indicat doar că: ”(…)

Oloi A. se află cu domiciliul în mun. Chișinău, numărul de telefon mobil 0(60)623 529

(…)” (f.d. 20, vol. III).

Totodată, potrivit extrasului din baza de date ACCESWEB, Oloi A. în

privința căruia de către instanța de apel careva măsuri preventive nu au fost

aplicate, la 22 octombrie 2016, a părăsit teritoriul Republicii Moldova, prin

punctul de trecere PTF Otaci - Moghiliov - Podolsk Auto (f.d. 33, vol. III),

ulterior, la 20 decembrie 2016, fiind reținut la întoarcerea în țară, însă, în pofida

acestui fapt, autoritățile în custodia cărora se afla, nu l-au etapat la ședința de

judecată în instanța de apel, care a fost întreruptă pentru data de 21 decembrie

2016 (f.d. 34/verso, vol. III).

Relevante la caz sun exigențele expuse în HP CSJ nr. 1 din 15.04.2013

Despre aplicarea de către instanțele judecătorești a unor prevederi ale legislației de

procedură penală privind arestarea preventivă și arestarea la domiciliu, potivit cărei:

Riscul eschivării: Deși severitatea sancțiunii reprezintă un element important în

evaluarea riscului eschivării, ea nu poate justifica prin sine arestarea. Riscul

eschivării trebuie evaluat luând în considerație mai mulți factori care au legătură

cu: caracterul persoanei, valorile sale morale, locuința sa, ocupația sa, bunurile

sale, legăturile familiale și cu toate tipurile de legături cu statul în care el este

acuzat (a se vedea hot. Becciev c. Moldovei, 4 octombrie 2005, §58). Riscul aplicării

unei sancțiuni severe și temeinicia probelor pot fi relevante, dar nu sunt, prin

sine, decisive, iar posibilitatea obținerii garanțiilor poate fi folosită pentru a

înlătura orice risc (hot. Neumeister c. Austria, 27 iunie 1968, §10).

Din aceste considerente, Colegiul conchide că încheierea Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 16 noiembrie 2016, nu cuprinde motive legale pe care

se întemeiază soluția, iar temeiurile care au dus la aplicarea măsurii preventive

pe termen de 30 zile față de inculpat, cu anunțarea lui în căutare, sunt

nejustificate, din care motiv recursul avocatului se va admite, cu casarea

încheierii nominalizate.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Admite recursul declarat de avocatul Lungu Artur în numele inculpatului

Oloi Andrei, casează încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

16 noiembrie 2016, prin care a fost admis demersul procurorului privind

anunțarea în căutarea a lui Oloi Andrei Alexandr și aplicarea în privința acestuia

a măsurii preventive sub formă de arest preventiv, pe un termen de 30 zile.

Oloi Andrei Alexandr se eliberează din sala de ședință.

5

În conformitate cu art. 197 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, a-l

obliga pe Oloi Andrei Alexandr de a se prezenta la Curtea de Apel Bălți, pentru

judecarea cauzei penale.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 ianuarie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Liliana Catan

6