1ra-1303/2014 — art. 190 alin. 5, 361 alin. 2 lit. b,d, 329 alin. 1, 328 alin. 3 lit. b, d, 361 alin. 2 lit. b, d CP CP

1ra-1303/2014 — art. 190 alin. 5, 361 alin. 2 lit. b,d, 329 alin. 1, 328 alin. 3 lit. b, d, 361 alin. 2 lit. b, d CP CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1303/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

28 octombrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componența:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul în

procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Formusatii Andrei, reprezentantul părții

vătămate, Țurcanu Vladimir – Lașcu Ion și avocatul, Coptu Sergiu, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 martie 2014, în cauza penală în privința

lui

Bulgac Valeriu Andrei, născut la 06 septembrie 1962, originar

din s. Boșcana r-l Criuleni, domiciliat mun. Chișinău, com.

Ciorescu, str. Lunii 15;

Gligor Alexei Nicolae, născut la 31 martie 1955, originar din s.

Rediul de Jos r-l Fălești, domiciliat or. Fălești, str. Toma Ciorbă 3,

ap. 1.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (5) și 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal,

din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunilor.

Prin aceeași sentință, Gligor A.N. a fost achitat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art.328 alin. (3) lit. b), d), 329 alin. (1) și 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, din motiv că

nu s-a constatat existența faptei infracțiunilor.

Acțiunea civilă înaintată de Consiliul raional Fălești către Gligor A.N. cu privire la

repararea prejudiciului material a fost respinsă.

activând în calitate de președinte a r-lui Fălești, conform deciziei Consiliului Raional

Fălești nr. 01/2 din 12.06.2003, până în luna decembrie 2007 fiind persoană cu funcție de

răspundere, responsabilă de gestionarea bunurilor domeniului public a raionului și

conform deciziei nr. 02/27 din 13.05.2004 a aceluiași Consiliu, fiind abilitat la funcția

deținută cu dreptul de arendare a bunurilor imobile, proprietate a r-lui Fălești, știind

cu certitudine, că filiala Fălești a Partidului Comunist RM folosește încăperi în incinta

Școlii muzicale din or. Fălești cu suprafața de 79.4 m2, fără stabilirea și perceperea

1

plăților de folosință, în lipsa procedurii de licitație publică, contractului de locațiune și

deciziei autorității publice locale, neîndeplinindu-și corespunzător obligațiile sale de

serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente față de ele nu a întreprins acțiuni, ce

intră în obligațiunile sale de serviciu, legate de înlăturarea și curmarea acestor acțiuni

ilegale cu sesizarea organelor de drept, în scopul asigurării respectării legislației în

vigoare conform prevederilor art. 60 alin. (1) lit. c) al Legii privind administrația

publică locală nr. 123-XV din 18.03.2003 și art. 53 alin. (1) lit. b) al Legii privind

administrația publică locală nr. 436-XVL din 28.12.2006, admițând în continuare

folosirea ilegală, în perioada vizată de timp de către filiala Fălești a Partidului

Comunist RM a încăperilor menționate cu suprafața de 79.4 m2, astfel cauzând

bugetului autorității publice locale un prejudiciu în sumă totală de 98.251.94 lei.

Prin inacțiunile sale Gligor A.N. a încălcat prevederile Legii privind administrația

publică locală nr. 123-XV din 18.03.2003 art. 84 alin. (2), (3) și Legii privind

administrația publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006 art. 77 alin. (4), (5).

Acțiunile lui Gligor A.N. au fost încadrate în baza art. 329 alin. (1) Cod penal,

neîndeplinirea corespunzătoare de către o persoană cu funcții de răspundere a obligațiunilor

serviciu, ca rezultat a unei atitudini neglijente față de ele, fapt ce a cauzat bugetului public

daune în proporții mari.

Tot el, exercitând funcția de Președinte al r-lui Fălești și în baza Deciziei

Consiliului raional Fălești nr. 01/2 din 12.06.2003, fiindu-i atribuită funcția de ordonator

principal de credite al raionului, conform prevederi, art. 60, alin. (2) lit. c) al Legii

privind administrația publică locală din 18.03.2003, fiind persoană cu înaltă funcție de

răspundere, a depășit în mod vădit limitele atribuțiilor acordate prin lege, cauzând

urmări grave exprimate prin pricinuirea daunelor materiale în proporții deosebit de

mari intereselor publice și a confecționat, deținut și folosit documente oficiale false în

următoarele circumstanțe:

La 11 septembrie 2006 Consiliul raional Fălești, a încheiat cu „Samotlor-Gaz' SRL

contractul de antrepriză nr. 76, cu privire la construirea obiectului „Alimentarea cu apă

din râul Prut, a orașului Fălești". Conform clauzelor contractuale, „Samotlor-Gaz" SRL

se obliga să execute lucrările de construcție a obiectului nominalizat în decurs de 16

luni de zile, iar beneficiarul urma să achite pentru lucrările efectuate suma de

31.746.621 lei. In continuare, conform ordinului de plată nr. 493 din 10.10.2006

beneficiarul, Consiliul raional Fălești a transferat antreprenorului „Samotlor-Gaz" SRL

suma de 1.800.000 lei, conform ordinului de plată nr. 514 din 18.10.2010 a fost

transferată suma de 750.000 lei și conform ordinului de plată nr. 706 din 29.12.2006 a

fost transferată suma de 1.680.000 lei în calitate de plată prealabilă pentru lucrările de

construcție a obiectului „Alimentarea cu apă din râul Prut" conform contractului nr. 76

din 11.09.2006. La finele lunii decembrie 2006, de către Gligor A.N. de comun acord și

împreună cu Bulgac V.A. au falsificat procesul-verbal de recepție a lucrărilor executate

și recapitularea cheltuielilor conform procesului-verbal de recepție a lucrărilor

executate pe luna decembrie 2006 în valoare de 4.230.000 lei, privind instalarea la

construcția obiectului „Alimentarea cu apă din râul Prut a or. Fălești", a utilajului de

2

tratare a apei potabile de model „Boncom", în care au introdus date false precum că

utilajul respectiv a fost instalat, însă acest lucru în realitate nu a fost făcut.

Astfel, potrivit raportului de expertiză nr. 3068 din 13.01. 2009 și nr. 900 din

13.04.2009 și cercetării la fața locului, s-a constatat, că utilajul „Boncom" în sumă de

4.230.000 lei la obiectul „Alimentarea cu apă potabilă din râul Prut a or. Fălești", nu a

fost instalat.

Acțiunile lui Gligor A.N. au fost încadrate în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d)

Codpenal, adică, confecționarea, deținerea, și folosirea documentelor oficiale false, care acordă

drepturi sau eliberează de obligații, ale unor instituții, indiferent de tipul de proprietate și forma

juridică de organizare, de către două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari

intereselor publice.

Tot el, contrar pct. 6.9 al anexei nr. 3 a contractului de antrepriză din 11

septembrie 2006, potrivit căruia la terminarea lucrărilor, în baza notificării

antreprenorului general despre terminarea lucrărilor, beneficiarul convoacă comisia de

recepție, iar comisia va constata realizarea lucrărilor în conformitate cu documentația

de execuție, președintele r-lui Fălești, Gligor A.N. fiind conștient de faptul că nu a fost

convocată comisia de recepție pentru verificarea lucrărilor executate și recapitularea

cheltuielilor, știind cu certitudine că utilajul de model „BONCOM" nu este procurat și

nici instalat de antreprenor, depășindu-și în mod vădit drepturile și atribuțiile de

serviciu, a semnat procesul-verbal de recepție a lucrărilor executate pe decembrie 2006

și recapitulare a cheltuielilor conform procesului-verbal de recepție a lucrărilor

executate pe luna decembrie 2006, care conțineau date denaturate, potrivit căruia au

fost recepționate lucrări de instalare a utilajului de tratare a apei potabile de model

„Boncom", în sumă de 4.230.000 lei.

Ulterior, la 02.01.2007, Bulgac V.A. a perfectat factura fiscală cu seria SY, nr.

0360141 și a remis-o în adresa Consiliului raional Fălești, conform căreia „Samotlor-

Gaz" SRL a efectuat lucrări la construcția obiectului „Alimentarea cu apă potabilă din

râul Prut a or.Fălești", și anume instalarea utilajului de tratare a apei potabile de model

„Boncom", în sumă de 4.230.000 lei.

Acțiunile inculpatului Gligor A.N. au fost calificate în baza art. 328 alin. (3) lit. b),

d) Cod penal, adică, săvârșirea de către o persoană cu înaltă funcție de răspundere a unor

acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, soldate

cu urmări grave intereselor publice exprimate prin pricinuirea daunelor materiale în proporții

deosebit de mari.

De către organul de urmărire penală Bulgac V.A. a fost învinuit de faptul că, la 11

septembrie 2006, ,,Samotlor-Gaz" SRL în persoana managerului Bulgac V.A., pentru

realizarea scopului criminal de a însuși mijloace bănești din bugetul de stat, a încheiat

cu Consiliului raional Fălești, contractul nr. 76, cu privire la construirea obiectului

„Alimentarea cu apă potabilă din râul Prut, a orașului Fălești". Conform clauzelor

contractuale, „Samotlor-Gaz" SRL se obliga să execute lucrările de construcție a

obiectului nominalizat în decurs de 16 luni de zile, iar iar beneficiarul urma să achite

pentru lucrările efectuate suma de 31.746.621 lei.

3

In continuare, conform ordinului de plată nr. 493 din 10.10.2006 beneficiarul

Consiliul raional Fălești a transferat antreprenorului „Samotlor-Gaz" SRL suma

1.800.000 lei, conform ordinului de plată nr. 514 din 18.10.2010 a fost transferată suma

de 750.000 lei conform ordinului de plată nr. 706 din 29.12.2006 a fost transferată suma

de 1.680.000 lei, în calitate de plată prealabilă pentru lucrările de construcție a

obiectului „Alimentarea cu apă din rîul Prut" conform contractului nr. 76 din

11.09.2006.

La finele lunii decembrie 2006, Bulgac V.A., urmărind scopul de a însuși

mijloacele financiare a Consiliului raional Fălești, acționînd conform unui plan bine

determinat de însușire a mijloacelor financiare a Consiliului raional Fălești, prin

înșelăciune și abuzul de încredere, de comun acord și împreună cu Gligor A.N., care

exercita funcția de Președinte al r-ui Fălești, au falsificat procesul-verbal de recepție a

lucrărilor executate și recapitularea cheltuielile conform procesului-verbal de recepție a

lucrărilor executate pe luna decembrie 2006, în valoare de 4.230.000 lei, privind

instalarea la construcția obiectului „Alimentarea cu apă din rîul Prut a or. Fălești", a

utilajului de tratare a apei potabile de model „Boncom", în care au introdus date false

precum că utilajul respectiv a fost instalat, însă acest lucru în realitate nu a fost făcut.

Ulterior, la 02.01.2007, Bulgac V.A. a perfectat factura fiscală cu seria nr. 036041 și

a remis-o în adresa Consiliului raional Fălești, conform căreia „Samotlor-Gaz" SRL, a

efectuat lucrări la construcția obiectului „Alimentarea cu apă potabilă din râul Prut a

or. Fălești", și anume a instalat utilajul de tratare a apei potabile de model „Boncom", în

sumă de 4.230.000 lei.

Potrivit raportului de expertiză nr. 3068 din 13.01.2009 și nr. 900 din 13.04.2009, s-a

constatat că utilajul „Boncom" în sumă de 4.230.000 lei la obiectul „Alimentarea cu apă

potabilă din rîul Prut a or. Fălești", nu a fost instalat, iar cheltuielile suportate de

„Samotlor-Gaz" SRL la efectuarea lucrărilor de construcție la obiectul „Alimentarea cu

apă potabilă din rîul Prut, a or. Fălești" au fost majorate cu suma de 205.299. 70 lei,

astfel fiind cauzat un prejudiciu material Consiliului raional Fălești în sumă de

4.435.299. 70 lei.

Acțiunile lui Bulgac V.A. au fost calificate în baza art. 190 alin.(5) Cod penal ca

escrocherie, adică, dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune sau abuz de

încredere, săvîrșită în proporții deosebit de mari și art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal,

adică, confecționarea, deținerea, și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau

eliberează de obligații, ale unor instituții, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de

organizare.

Tot el, la 14.11.2006 a încheiat cu Direcția Generală pentru Administrarea

Clădirilor Guvernului RM, contractul cu privire la executarea lucrărilor de montare a

sistemului de aprovizionare autonomă cu energie termică și electrică a clădirii

Președinției RM. Conform clauzelor contractuale, „Samotlor-Gaz" SRL s-a obligat să

execute lucrările de construcții-montaj a sistemului de aprovizionare cu energie termică

și electrică a clădirii Președinției RM, cu sediul în mun. Chișinău, Piața Mării Adunării

Naționale nr. 1, în termen de o lună de zile, iar beneficiarul urma să achite pentru

lucrările efectuate bani în suma de 229.641.58 lei. La finele lunii decembrie 2006, Bulgac

4

V.A., director al „Samotlor-Gaz" SRL a întocmit procesul-verbal de recepție a lucrărilor

executate în valoare de 229.636.81 lei. Ulterior, Bulgac V.A. la 25.12.2006 a perfectat

factura fiscală cu Seria SY, nr. 0360126 pe care a remis-o în adresa Direcției Generale

pentru Administrarea Clădirilor Guvernului RM, conform căreia „Samotlor-Gaz" SRL a

efectuat lucrări de montare a sistemului de aprovizionare cu energie termică și electrică

a clădirii Președinției RM, în sumă de 229.636.81 lei. Direcția Generală pentru

Administrarea Clădirilor Guvernului RM, în baza facturii fiscale cu seria SY, nr.

0360126 și procesului verbal de recepție a lucrărilor executate pe luna decembrie 2006,

conform cărora „Samotlor-Gaz" SRL a efectuat lucrări la montare a sistemului de

aprovizionare cu energie termică și electrică a clădirii Președinției, a transferat la contul

„Samotlor-Gaz" SRL suma de 229.636.81 lei. Conform actului de control al Inspecției de

Stat în Construcții din 15.05.2007 și raportului de expertiză nr. 901 din 02.04.09, s-a

constatat, că la momentul efectuării lucrărilor de către „Samotlor-Gaz" SRL la montarea

sistemului de aprovizionare cu energie termică și electrică a clădirii Președinției, s-au

admis nejustificat, exagerări al costului lucrărilor în sumă de 26.098.63 lei, astfel fiind

cauzat un prejudiciu material considerabil bugetului de stat.

Acțiunile inculpatului Bulgac V.A. au fost calificate în baza art. 190 alin. (2) lit. c)

Cod penal, escrocheria, adică, dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, în

proporții considerabile.

Tot el, la 02.09.2006, acționând conform unui plan bine determinat, avînd scopul

însușirii bunurilor altei persoane, folosindu-se de relațiile de încredere și prietenești cu

cet. Țurcanu Vladimir, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

împrumutului bănesc, a primit mijloace bănești în sumă de 37.600 dolari SUA, ceea ce

constituia la 02.09.2006, conform cursului oficial a Băncii Naționale a Moldovei

486.220.64 lei, asumându-și angajamentul de a rambursa împrumutul în termen de 1 an

de zile, cu dobândă de 1 % lunar, sumă care urma să fie achitată către data de 02 a

fiecărei luni. Concomitent, Bulgac V.A. i-a promis lui Țurcanu V., că suma primită de la

ultimul, îi va fi întoarsă din mijloace financiare obținute din construcția apeductului de

aprovizionare cu apă potabilă a or. Fălești. La 10.10.2006 și la 18.10.2006 conform

dispoziției de plată nr. 493 și respective dispoziției de plată nr. 514, din bugetul

Consiliului raional Fălești a fost transferată la contul „Samotlor-Gaz" SRL, condusă de

Bulgac V.A. suma de 2.5550.000 lei, în calitate de remunerare pentru lucrările efectuate

la construcția apeductului. La momentul intrării în posesie asupra sumei totale de

486.220.64 Bulgac V.A. urmărea scopul sustragerii lor și nu avea intenția să-și execute

angajamentul asumat, pe motiv că dispunînd de sumele financiare menționate, restituit

lui Țurcan V. suma datorată de 486.220.64 lei, astfel cauzîndu-i prejudiciu material în

proporții deosebit de mari.

Acțiunile inculpatului Bulgac V.A. au fost încadrate în temeiul art. 190 (5) Cod

penal, escrocheria, adică dobîndirea ilicit bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de

încredere, săvîrșită în proporții deosebit de mari.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care:

5

Gligor A.N. să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

329 alin. (1) și 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, cu încetarea parțială a procesului penal

pe acest capăt de învinuire în baza art. 60 Cod penal, art.332 Cod de procedură penală,

din motivul expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere penală.

Gligor A.N. să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 328 alin. (3) lit. b),

d) Cod penal, la 7 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de administrare în organele publice pe un termen de 5 ani.

Bulgac V.A. să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, cu încetarea parțială a procesului penal pe acest capăt

de învinuire în baza art. 60 Cod penal, art.332 Cod de procedură penală, din motivul

expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere penală.

Bulgac V.A. să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod

penal, la 10 ani închisoare, în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții de administrare în organele publice pe un termen de 5 ani.

A încasa de la Bulgac V.A. în beneficiul lui Țurcan V. a sumei de 486.220.64 lei cu

titlu de prejudiciu material.

A încasa de la Bulgac V.A. în beneficiul Direcției Generale pentru Administrarea

Clădirilor Guvernului RM suma de 26.098.63 lei, cu titli de prejudiciu material.

În motivarea apelului procurorul a invocat aprecierea eronată a probelor de către

instanța de fond, probele administrate pe caz demonstrează incontestabil vinovăția lui

Gligor A.N. și Bulgac V.A. de cele incriminate.

3.1. Sentința în cauză a fost contestată cu apel și de către reprezentantul părții

vătămate Lașcu Ion, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gligor A.N.

să fie recunoscut vinovat în baza art. 329 alin. (1), 328 alin. (3) lit. b), d), 361 alin. (2) lit.

b), d) Cod penal, iar Bulgac V.A. să fie recunoscut vinovat în baza art.190 alin. (5), 361

alin. (2) lit. b), d) Cod penal, cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de

Țurcanu V., invocînd aprecierea eronată a probelor administrate pe caz, ce a dus la

achitarea greșită a Gligor A.N. și Bulgac V.A. de cele imputate.

respinse apelurile declarate, cu menținerea sentinței contestate.

În partea învinuirii Iui Gligor A.N. în săvârșirea infracțiuni, prevăzute de art.

329 alin.(l) Cod penal.

Apreciind probele acumulate și administrate în ședință, instanța de apel a ajuns la

concluzia, că în acțiunile lui Gligor A.N. nu există fapta incriminată de negligență în

serviciu.

In acest sens instanța de apel a reținut, că reieșind din art. 84 alin. (2), (3) al Legii

privind administrația publică locală nr. 123-XVdin 18.03.2003, precum și din art. 43 al.

(1) al Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, dreptul de a

da în arendă ori locațiune a bunurilor domeniului public și privat al raionului este

competența exclusivă a consiliului, care examinând chestiunea dată, după cum a relatat

reprezentantul părții vătămate A. Ciobănită din motivul retroactivității legii, a fost

respinsă. Faptul, că tocmai Consiliul, de competența căruia și ținea darea în locațiune,

6

nu a hotărât întrebarea privitor la darea încăperilor din școala muzicală în locațiune

filialei Partidului Comunist a fost confirmat și de către martorul Glavan Victor, ce a

menționat că la ședința Consiliului a ridicat această problemă, însă a rămas

nerezolvată.

Potrivit deciziei nr. 02/27 din 13 mai 2004, emisă de Consiliul raional Fălești,

președintele raionului Gligor A.N. a fost abilitat cu dreptul de arendare a bunurilor

imobile, proprietate a r-lui Fălești. In punctul 2 a acestei decizii a fost stabilită obligația

președintelui de a informa consiliul trimestrial despre tranzacțiile efectuate.

Astfel, instanța de apel nu a reținut argumentul părții acuzării, că inculpatul

Gligor A.N. a fost abilitat prin decizia Consiliului raional nr. 02/27 din 13 mai 2004 cu

dreptul de a da în locațiune bunurile imobile, or, potrivit acestei decizii președintele

raionului a fost abilitat numai cu dreptul de a da în arenda. Noțiunea de arendă, după

cum s-a menționat mai sus, este diferită de noțiunea de locațiune, în special după

specificul obiectului acestor raporturi juridice. Clădirea Școlii muzicale nu este un bun

imobil cu destinație agricolă, din care motiv în privința acestuia nu pot fi aplicate

prevederile cu privire la arendă.

Mai mult, instanța de apel a menționat, că nu se poate deduce vinovăția lui Gligor

A.N. în faptul folosirii fără plată a încăperilor din școala muzicală de către Partidul

Comunist și reieșind din următoarele:

După cum s-a constatat în ședința de judecată, organizația teritorială a PCRM a

început a folosi încăperea din incinta Școlii de muzică din or. Fălești, cu mult timp

înainte ca inculpatul Gligor A.N. să fie ales în calitate de președinte al raionului. Astfel

nu s-a confirmat faptul, că inculpatul a permis folosirea sediului fără contract, licitație,

plată etc. Încăperile date nu au fost date în folosință Partidului Comunist de către

Gligor A.N., ci ele au fost date în folosință de către alte persoane cu funcții de

răspundere.

Astfel, Gligor A.N. a deținut funcția de președinte al r-lui Fălești începând cu luna

iunie 2003, în acel timp când încăperile date deja erau ocupate și folosite de către

Partidul Comunist cu mult înainte de a deveni el președinte. Acest fapt a fost confirmat

de către reprezentantul părții vătămate Ciobănită A., fapt confirmat și de către

martorul Budu G.

Nu a fost reținut argumentul acuzatorului de stat, că nu corespund probelor

acumulate în cadrul cercetării judecătorești concluziile instanței referitoare la faptul, că

Gligor A.N., în funcția sa deținută de președinte al r-lui Fălești și o perioadă anumită

de timp concomitent și prim secretar al filialei PCRM Fălești, nu cunoștea de fapt până

în anul 2007, că partidul, pe care îl conducea în teritoriu, nu achita locațiunea pentru

încăperile, pe care le folosea în incinta Școlii muzicale din r-l Fălești, menționând, că

concluziile în cauză sunt combătute de către depozițiile martorilor audiați în cadrul

urmării penale și cercetării judecătorești: Moroi Ion, Garaz Valeriu, Manole Tudor,

Budu G., Adajuc Vasile, Coliban Emil, Glavan Victor ș.a.

Instanța de apel a menționat, că din declarațiile martorilor, audiați în ședința

instanței de apel Budu G. și Glavan V., nu se deduce univoc, că inculpatul Gligor A.N.

cunoștea despre faptul, că Partidul Comunist nu achita folosirea încăperilor din școala

7

muzicală, cu atât mai mult, că el deținea funcția de președinte al filialei Partidului

Comunist Fălești și acuzarea nici nu a prezentat dovadă, că ultimul ca președinte al

filialei era în drept să încheie careva contract de locațiune,

Din probele administrate în cadrul cercetării judecătorești instanța de apel a

concluzionat, că pînă în anul 2007 inculpatul Gligor A.N. nu a fost sesizat sau a

cunoscut în alt mod despre faptul că PCRM folosește încăpere în incinta Școli muzicale

din or. Fălești, fără a achita plata corespunzătoare, or, după cum rezultă din adresarea

consilierului Glavan V., ultimul a informat numai la data de 16 noiembrie 2006

Consiliul raional Fălești, procurorul raionului, șeful Departamentului revizie și control,

despre faptul că Secția nu are încheiat contract cu filiala Fălești a PCRM, care din anul

2000 folosește spațiul din incinta Școlii de muzică. Totodată instanța a constatat, că

după ședința Consiliului raional Fălești, când unii consilieri au abordat problema dată,

inculpatul Gligor A.N. practic nu a mai exercitat funcția de președinte al raionului, o

perioadă aflîndu-se în concediu anual de odihnă, ulterior fiind degrevat în legătură cu

participarea la campania electorală.

În atare circumstanțe, în condițiile când în suportul probațiunii de vinovăție nu au

fost aduse probe, ce ar demonstra cu certitudine faptul, că Gligor A.N. a comis

infracțiunea imputată, instanța de apel a conchis, că lipsește temeiul juridic pentru

răspunderea penală și, deci, Gligor A.N. corect a fost achitat pe art. 329 alin.(l) Cod

penal.

În partea ce ține de episodul privitor la construirea obiectului „Alimentarea cu

apă din rîul Prut, a orașului Fălești", pe care acțiunile inculpatului Gligor A.N. au

fost încadrate în baza art. 361 al. (2) lit. b),d) CP și 328 al. (3) lit.b),d) CP, iar ale lui

Bulgac V.A. în baza art. 361 al. (2) lit. b),d) CP și art. 190 al. (5) CP.

Instanța de apel a constatat că, potrivit contractului de antrepriză nr. 76 din

septembrie 2006, valoarea lucrărilor de construcție a apeductului „Alimentarea cu din

rîul Prut a orașului Fălești" constituia suma de 31.746.621 lei. Conform pct. 10.1 al

Anexei nr. 3 la contractul de antrepriză, beneficiarul poate acorda antreprenorului

general, la cererea acestuia, avansuri în conformitate prevederile legale.

Potrivit art. 30 lit. b) din Legea bugetului de stat pe anul 2006, Ministerul

Finanțelor seautoriza să efectueze, la solicitarea beneficiarilor în construcții și reparații

capitale, plăți prealabile, în proporție de pînă la 30% din limita stabilită pe obiectiv,

pentru organizarea proceselor tehnologice, pentru procurarea de materiale și utilaj, în

funcție de condițiile prevăzute în contractele de antrepriză, încheiate între beneficiari și

antreprenori, cu confirmarea ulterioară a sumelor plătite prin volumul de lucrări

executate efectiv pe parcursul anului de gestiune.

Astfel, reieșind din limita, stabilită pe obiectiv (31.746.621 lei) s-a constatat, că 30%

din această sumă reprezintă peste 9.500.000 lei. Totodată, potrivit Legii privind

administrația publică locală, președintele raionului este ordonatorul principal de

credite. Conform ordinelor de plată nr. 493 din 10 octombrie 2006, nr. 514 din 18

octombrie 2006 și nr. 706 din 29 decembrie 2006 se constată că suma totală de 4.230.000

lei a fost achitată de Consiliul raional Fălești în contul „Samotlor - Gaz" SRL ca plată în

avans.

8

Faptul, că suma pretinsă de acuzare ca fiind însușită prin înșelăciune și abuz de

încredere a fost de fapt transferată ca avans a fost confirmat în ședința instanței de apel

și de către reprezentantul primării Ciobanița A., ce a menționat, că temeiul transferului

era ca avans la suma care era prevăzută.

Probele prezentate de către acuzare nu confirmă intenția inculpaților de a însuși

suma de 4.230.000 lei, ci a fost o modalitate de transfer a acestei sume în avans, cu

scopul de a fi valorificată suma de 8.500.000 lei, alocate Consiliului raional Fălești

pentru acest obiect pe anul 2006, pentru a nu fi întoarse, în caz de nefolosire,

Ministerului de Finanțe. Acest fapt a fost menționat și de către Bulgac V.A., când a fost

audiat în calitate de bănuit la 16.08.2007, ultimul explicând, că suma de 4.230.000 lei a

fost transferată de către Consiliul raional Fălești pe contul SRL „Samotlor-Gaz",

urmând ca mai apoi să fie întocmite procese-verbale pe lucrări executate real și în

scopul ca Consiliul raional Fălești să nu piardă alocațiile, s-a ajuns la concluzia de a

solicita ca avans transferul a sumei de 30% din suma contractată, el adresându-se către

Consiliul raional Fălești cu un astfel de demers.

Prin ordinul de plată nr. 704 din 28.12.2006 consiliul raional Fălești a transferat

beneficiarului SRL „Samotlor-Gaz" suma de 4.230.000 lei pentru lucrări de construcție a

obiectului „Alimentarea cu apă din râul Prut" conform contractului nr. 79 din

27.12.2006 și factura SY nr. 0360132 din 28.12.2006, dar nu facturii seria SY0360141, care

cu atât mai mult că a fost eliberată la 02.01.2007.

După cum a explicat inculpatul Bulgac V. A. în ședințele de judecată banii dați au

fost folosiți în activitatea SRL „Samotlor - Gaz", pentru procurarea utilajului, achitarea

salariului muncitorilor, efectuarea lucrărilor de construcție la apeduct în perioada

lunilor ianuarie - aprilie 2007, argumente, ce nu au fost combătute prin careva probe de

partea acuzării, nefiind aduse probe, că suma dată a fost însușită personal de către

Bulgac V.A.

Nu poate fi reținut nici argumentul apelantului referitor la faptul, că de către

Bulgac V.A. au fost majorate cheltuielile suportate cu 205.299.70 lei, or, potrivit

raportului inițial de expertiză tehnică în construcții nr. 1250 din 02.06.2008, în rezultatul

verificărilor proceselor-verbale, majorări al volumului de lucrări efectuate nu s-au

stabilit.

Potrivit rechizitoriului lui Bulgac V.A. i se incriminează, că el a însușit ilegal

sumele de bani de comun acord și împreună cu inculpatul Gligor A.N., pe cînd

ultimului nu i-a fost incriminată această faptă. Totodată nici nu au fost administrate

probe, care să confirme intenția comună de acționare a celor doi. Astfel instanța a ajuns

la concluzia că în acțiunile lui Bulgac V.A. lipsește fapta infracțiunii, prevăzute de art.

190 alin.(5) Cod penal, iar în acțiunile lui Gligor A.N. a faptei infracțiunii, prevăzute de

art. 328 al. (3) lit. b),d) Cod penal, instanța de fond corect ajungând la concluzia de

achitare a lor pe marginea învinuirii aduse în această parte.

In ce privește infracțiunea prevăzută de art. 361 al. (2) lit.b), d) Cod penal, ce se

impută lui Gligor A.N. și Bulgac V.A. pe episodul de construcție a apeductului

„Aalimentarea cu apă din rîul Prut a orașului Fălești", instanța de fond la fel just a

considerat, că nu și-a găsit confirmare, din următoarele considerente:

9

In lipsa componenței, ce ține de dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

acțiunea, comisă de inculpați, prin întocmirea facturii și procesului-verbal de primire

predare a lucrărilor pe motivele, invocate mai sus, decad și indicii calificativi de

confecționare și folosire a documentelor oficiale false. In ședință de judecată s-a

constatat, că suma totală de 4.230.000 lei, achitată de Consiliul raional Fălești în contul

SRL „Samotlor-Gaz" a fost efectuată ca plată în avans și nu în baza procesului-verbal

de recepție a lucrărilor executate. Se constată că procesul-verbal de recepție a lucrărilor,

executate pe luna decembrie, nu a oferit nici un drept (în special efectuarea plății) și

nici nu a scutit de obligațiile contractuale (în special instalarea stației de purificare a

apei).

Afirmația acuzării, că procesul-verbal de recepție a lucrărilor executate în valoare

de 4.270.000 și factura fiscală cu seria SY nr. 0360141 sunt documente oficiale false, nu

poate fi reținută de instanța de apel, or, în acest proces-verbal nu este indicat

executarea instalării utilajului de purificare a apei, ci este indicat doar „utilaj", iar în

factura fiscală este indicat „aprovizionarea cu apă „ Prut-Fălești", documente după cum

au declarat inculpații, ce au servit numai ca documente de verificare și nu ca mod de

însușire a sumei de 4.270.000 lei.

Reieșind din cele expuse instanța ajunge la concluzia că în acțiunile lui Gligor

A.N. și Bulgac V.A. lipsește componența de infracțiune, prevăzută de art. 361 alin.(2)

lit. b), d) Cod penal.

privind episodul de montare a sistemului de aprovizionare autonomă cu

energie termica și electrica a clădirii Președinției

In confirmarea vinovăției lui Bulgac V.A. în comiterea infracțiunii incriminate,

partea acuzării a prezentat o singură probă, raportul de nr. 901 din 02 aprilie 2009,

conform căruia cheltuielile suportate de SRL „Samotlor-Gaz"' la efectuarea lucrărilor la

clădirea Președinției, au constituit suma de 229.636.84 lei. Supra cheltuieli sunt în

mărime de 26.098.63 lei.

Însă, instanța de apel a reținut, că potrivit raportului de expertiză nr.1250 din

02.06.2008 în rezultatul verificării prețurilor, indicate în procesul-verbal, majorarea

costului la obiectul pe montare a sistemului de aprovizionafre cu energie termică și

electrică în clădirea Președinției din mun. Chișinău, str.Ștefan cel Mare 154, nu s-au

stabilit. Conform procesului-verbal costul lucrărilor de construcție, efectuate la clădirea

Președinției constituie 229.636 lei. De menționat, că și prin raportul de expertiză tehnică

în construcție nr. 901 din 08.04.20109 s-a constatat, că cheltuielile suportate de SRL "

Samotlor-Gaz", la efectuarea lucrărilor de montare a sistemului de aprovizionafre cu

energie termică și electrică în clădirea Președinției sunt în mărime de 229.636.84 lei.

Astfel, concluziile Inspecțieii de Stat în Construcție, ale experților nu au bază

juridică și din cauza lipsei cărții tehnice, care ar fi scos în evidență supravegherea

zilnică a Inspecției de Stat în Construcție, care la așa obiecte este necesară.

In raport cu cele menționate supra, instanța de apel critic a apreciat prezența

supracheltuielilor în mărime de 26.098.63 lei, după cum susține acuzarea, reieșind și

din faptul, că în caz de depistare a acestor exagerări ale costului obiectului, prezentat

spre recepție, în privința agenților economici urmau a fi aplicate sancțiuni economice,

10

sancțiuni, care nu au fost aplicate acestor doi agenți economici. Se concluzionează

totodată, că chiar prezența supracheltuielilor în mărime de 26.098.63 lei, nu cade sub

incidența legii penale, or, suma de 260.698.63 lei s-a constituit, potrivit raportului de

expertiză tehnică, în urma unor relații economice a două persoane juridice, fiind

transferate pe contul unei persoane juridice și anume SRL "Samotlor -Gaz" și nu pe

numele persoanei fizice Bulgac V.A., și, deci, litigiul dintre aceste două persoane

juridice, în cazul prezenței pretențiilor materiale, urma să se rezolve în procedura

civilă.

In acest context se va respinge argumentul acuzării, ce consideră demonstrată

vinovăția lui Bulgac V.A. in însușirea sumei de 26.098.63 lei in calitatea sa de director al

SRL „Samotlor-Gaz", or, după cum s-a menționat, banii au fost transferați pe contul

SRL „Samotlor-Gaz" ca persoană juridică, iar partea acuzării nu a prezenta în instanță

nici o probă care să confirme, că banii din contractul de antrepriză însușiți de

inculpatul Bulgac V.A. ca persoană fizică.

pe episodul însușirii sumei de 37.600 dolari SUA de la V. Țurcanu

La soluționarea cauzei, instanța de fond a ținut cont în plină măsură de

prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat cauza și probele prezentate

de părți sub toate aspectele, verificîndu-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu lor din punct vedere al

coroborării lor și întemeiat 1-a achitat pe Bulgac V.A. pe art. 190 alin. (5) Cod penal, pe

motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În speța dată lipsesc

două elemente a infracțiunii: latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii de

escrocherie. Ambele aceste elemente sunt interdependente unul de altul.

Probele prezentate de acuzare pe acest capăt de acuzare nu dovedesc intenția

inculpatului Bulgac V.A. de a însuși suma împrumutată încă la momentul intrării în

stăpînire asupra acestor bunuri, or, prima tranșă a sumei împrumutate în sumă de

37.000 dolari, a fost întoarsă de către el la solicitarea lui V. Țurcan, iar din suma

restantă din a doua tranșă de 37.000 dolari a întors, 2000 dolari. Mai mult, Bulgac V.A.

permanent a recunoscut datoria, ce o are față de V. Țurcan, asumându-și obligația de

rambursare a sumei nerestituite. Nu sunt prezente în speță nici alte circumstanțe, ce

potrivit explicațiilor, vizate mai sus, ar indica la prezența escrocheriei, or, nu s-a

dovedit că Bulgac V.A. avea o situația financiară neprielnică la momentul încheierii

tranzacției, că exista lipsa de fundamentare-economică și caracterul nerealizabil al

angajamentului, lipsa unei activități aducătoare de beneficii necesare onorării

angajamentului, or, din materialele cauzei rezultă contrariul, că la momentul încheierii

tranzacției de împrumut, V. Bulgac gestiona SRL " Samotlor-Gaz" și SRL " Gazificare-

Chișinău", fiind și fondatorul lor, care activau, aducând profit, cât și faptul, că el

deținea în proprietate mai multe bunuri și anume: unități de transport - camioane,

automobile, escavatoare (mai mult de 15 la număr) și imobile, ce au fost puse sub

sechestru pe parcursul anului 2007.

Relevante în susținerea concluziei instanței de fond, că între Bulgac V.A. și Țurcan

V. a fost încheiat un contract civil de împrumut și condițiile neexecutării lui urmează a

fi soluționate în procedura civilă indică și probele scrise ca:

11

- tranzacția, încheiată în forma scrisă între Bulgac V.A. și Țurcan V. la data de

02.09.2006;

- recipisa din 22.02.2011, dată de Lașcu Inga (fiica lui V. Țurcan);

- contractul de împrumut din 01.12.2006 încheiat între SRL „Gazificare-Chișinău"

și V. Țurcan;

- recipisele directorului SRL „Gazificație -Chiținău" V. Țurcan, că a primit de la

persoana fizică V. Țurcan suma de 30.000 lei, 17.000 lei;

- decizia privind înregistrarea modificărilor în actele de constituire a AC

"Gazificare-Chișinău" SRL din 02.10.2006;

- procesul-verbal al adunării generale a asociaților SC „ Gazificare-Chișină SRL

din 08.09.2006;

- actul reviziei economico-financiare, efectuată la SRL „Gazificare-Chișinău" din

20.04.2007.

Astfel, instanța constată că în acțiunile lui Bulgac V.A. lipsesc elementele

componenței de infracțiune, prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal, deoarece relațiile

dintre el și partea vătămată Țurcanu V. în ce privește împrumutul sumei de 37.600

dolari SUA reprezintă un litigiu de ordin civil, care și urmează a fi soluționat în

procedura civilă.

Referitor la apelul, înaintat de către Lașcu Ion, ce a acționat în baza procurii,

eliberate de către Țurcanu V., instanța de apel a conchis, că el este nefondat și urmează

a fi respins pe motivele, indicate mai sus.

Reprezentantul lui Țurcanu V., Lașcu Ion, a înaintat la 18.11.2003 în instanța de

apel acțiune civilă solicitând încasarea de la Bulgac V. în beneficiul lui Țurcan V. a

sumei de 47.818 dolari SUA.

In acest context instanța de apel a reținute prevederile art. 75 Cod de procedură

civilă, potrivit căruia în procesul civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal

sau prin avocat.

Mai mult, se reține, că atât la urmărirea penală cât și la instanța de fond Țurcan V.

nu a înaintat acțiune civilă, și, astfel, el a pierdut dreptul de a face aceasta în fața

instanței de apel.

acesteia, cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată, invocînd că vinovăția lui Bulgac V.A. și Gligor A.N. în comiterea

infracțiunilor imputate se confirmă prin cumulul de probe administrat la caz, Bulgac

V.A. și Gligor A.N. au dat declarații contradictorii fapt ignorat de către instanțele de

judecată, instanța de fond și de apel eronat au apreciat probatoriul administrat la caz și

ca urmare greșit au constatat circumstanțele de fapt ce au dus la achitarea lui Bulgac

V.A. și Gligor A.N.

5.1. Decizia se contestă cu recurs ordinar și de către reprezentantul părții

vătămate, Țurcanu Vladimir – Lașcu Ion și avocatul, Coptu Sergiu, în care se solicită

casarea acesteia, cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată, invocînd aprecierea eronată a probelor că vinovăția lui Bulgac

V.A. și Gligor A.N. în comiterea infracțiunilor imputate.

12

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursurile declarate urmează a fi

admise din următoarele considerente:

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de

apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat

sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel

sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă

de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu

au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs. Instanța de recurs își va argumenta poziția sa

în felul următor:

Potrivit ordonanței privind modificarea învinuirii în ședința de judecată (f.d. 251-

254, 255-256, v.11), Gligor A.N. a fost învinuit de „neîndeplinirea necorespunzătoare de

către o persoană cu funcții de răspundere a obligațiunilor de serviciu ca rezultat al unei

atitudini neglijente față de ele, fapt ce a cauzat daune în proporții mari”, „confecționarea,

deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații,

ale unor instituții, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, de către

două sau mai multe persoane,soldate cu daune în proporții mari intereselor publice”, „săvîrșirea

de către o persoană cu înaltă funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, soldate cu urmări grave intereselor publice

exprimate prin pricinuirea daunelor materiale în proporții deosebit de mari”, infracțiuni

prevăzute de art. 329 alin. (1), 361 alin. (2) lit. b), d), 328 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, iar

Bulgac V.A. a fost învinuit de „dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

13

sau abuz de încredere, săvîrțită în proporții mari”, „confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, ale unor instituții,

indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, de către două sau mai multe

persoane,soldate cu daune în proporții mari intereselor publice”, infracțiuni prevăzute de art.

190 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Conform sentinței, Gligor A.N. a fost achitat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. 329 alin. (1), 361 alin. (2) lit. b), d), 328 alin. (3) lit. b), d) Cod penal și Bulgac V.A.

a fost achitat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b),

d) Cod penal, soluție menținută de către instanța de apel.

Pentru a dispune achitarea lui Gligor A.N. și Bulgac V.A. instanța de apel a

concluzionat precum că instanța de fond corect a conchis, că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii. Probele, la care face referire procurorul în apelul depus, precum că

se confirmă vinovăția lui Gligor A.N. și Bulgac V.A. de cele incriminate au fost

minuțios cercetate de instanța de fond și date o apreciere justă. Astfel, decizia instanței

de apel va fi analizată de către Colegiu, în cumul cu sentința instanței de fond, pe

fiecare episod în mod separat.

Referitor la legalitatea utilizării încăperilor din școala muzicală:

În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel a fost audiat:

- reprezentantul părții civile Ciobanița A. (f.d.42-45 v.12), care a menționat că:

„<Președintele era obligat să folosească eficient bunurile aflate în gestiune, mai ales că el avea

delegat acest drept de a încheia contract de locațiune…”;

- martorul Budu G. (f.d.49-51, v.12), care a menționat că: „<În 2004 am depistat, că

încăperile sunt folosite fără nici un contract și m-am adresat la președinte cu întrebarea data,

dar fară succes. Am dorit să închei contract cu partidul comuniștilor, l-am pus la current pe

Gligor, care era obligat să încheie acest contract, dar crede, că el nu a fost susținut de nimeni.

Nu s-a încheiat contract în 2004…”;

- martorul Glavan V. (f.d.103-104, v.12), care a menționat că: „<fiind consilier

raional, observînd cazul de închiriere a imobilului ce aparținea Consiliului raional și spațiul era

ocupat de filila PCRM, fără ca să plătească arenda… Am hotărît să fac o interpelare la ședința

Consiliului raional, despre ocuparea spațiului. Nu țin minte ce decizie s-a luat, nefiind rezolvat

pozitiv problema, după părerea mea am intervenit la Procuratura raională cu aceiași

interpelare…”

De asemenea, Colegiul evidențiază că, în cadrul examinării cauzei în instanța de

apel, reieșind din procesul verbal al ședinței de judecată din 17 februarie 2014 (f.d. 221-

230, v.12), în conformitate cu art. 373 Cod de procedură penală a fost cercetat un cumul

de probe, printre care și probele acuzării: declarațiile martorilor Moroi Ion, Garaz

Valeriu, Manole Tudor, Adajuc Vasile.

Instanța de apel cu referire la aceste probe a conchis că: “…iar cât privește martorii

Moroi I., Garaz V., Manole T., Adajuc V., la care face referire acuzarea, ultimii nu au fost

audiați în ședința instanței de apel și, deci, potrivit art. 415 al. (2/1) CPP, nu se poate de pus la

baza unei hotărâri de condamnare declarațiile unor martori, care nu au fost audiați în ședința

instanței de apel.”

14

Conform art. 414 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală, instanța de apel verifică

declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința

de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. În cazul în care declarațiile

persoanelor care au fost audiate în prima instanță se contestă de către părți, la

solicitarea acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța de apel

conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

Conform art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, judecînd apelul declarat

împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărîre

de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării

solicitați de părți.

Raportînd normele menționate la materialele cauzei Colegiul atestă că, procurorul

în ședința de judecată în instanța de apel din 17 februarie 2014, la etapa cercetării

probatoriului a dat citire de rînd cu alte probe și declarațiilor martorilor: Moroi Ion,

Garaz Valeriu, Manole Tudor și Adajuc Vasile. La această etapă din partea apărării nu

a parvenit careva solicitare cu privire la audierea suplimentară a acestora în instanța de

apel, cerință prevăzută de art. 414 alin. (3) și 415 alin. (21) Cod de procedură penală.

Astfel, în viziunea Colegiului, nefiind necesară audierea suplimentară a acestor martori

în instanța de apel, fiind suficientă cercetarea judecătorească a declarațiilor martorilor,

prin citirea lor, dealtfel cum și a procedat procurorul în instanța de apel.

Deci, instanța de apel, neglijînd cumulul de probe menționat, în decizia sa a

conchis că: „<Gligor A.N. a deținut funcția de președinte al r-lui Fălești în perioada 12 iunie

2003 - 06 iulie 2007. Pentru a-i reține în sarcină infracțiunea de neglijență în serviciu, acuzarea

urma să prezinte probe, care cu certitudine ar fi arătat la faptul, că Gligor A.N. cunoștea despre

faptul, că partidul comunist folosește încăperile din incinta școlii muzicale fără stabilirea și

perceperea plăților de folosință…”. Fapt ce duce la concluzia Colegiului că, deși la

materialele cauzei sunt prezentate un șir de probe, instanța fără a le verifica și aprecia

în baza propriei și justei evaluări, prematur a constatat că nu au fost prezentate probe

ce ar dovedi cele învinuite.

Așa dar, Colegiul atestă faptul că, instanța de apel nu a respectat prevederile art.

101 alin. (1) Cod de procedură penală, care stipulează că fiecare probă urmează să fie

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, ca apoi să se expună

asupra admisibilității sau inadmisibilității probei respective, expunînd temeiul

respectiv în decizia sa.

Concluzionînd cele menționate Colegiul specifică că, instanța de apel selectiv a

grupat probele pe caz, unele fiind redate în decizie, iar celelalte fiind integral ignorate,

neanalizate, neapreciate, ca urmare nefiind elucidate faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date.

Altă concluzie stabilită de instanța de apel pe acest episod este: „Reieșind din textul

deciziei consiliului raional nr. 02/27 din 13.05.2004, Gligor A.N. a fost abilitat numai cu

dreptul de arendare a bunurilor imobile, proprietate a r-lui Fălești, ci nu cu dreptul de dare în

locațiune. În acest context se constată, că instanța de fond corect a respins depozițiile

reprezentantului părții civile Ciobănită A., la părerea căreia merge vorba de o greșeală

15

mecanică, admisă la întocmirea deciziei nr. 02/27 din 13.05.2004 și precum că de fapt consilierii

au votat pentru împuternicirea lui Gligor A.N. cu dreptul de a da în locațiune bunurile

proprietate a r-lui Fălești, or, arenda și locațiunea, după cum s-a menționat sunt două tipuri de

contracte diferite și în caz, că se pretinde, că în decizie s-a strecurat o greșeală mecanică, ea

urma să fie corectată în modul stabilit, fapt ce nu a avut loc nici ulterior”.

La acest argument Colegiul specifică faptul că, Gligor A.N. a fost învinuit,

conform actului de învinuire modificat că: „<activând în calitate de președinte a r-lui

Fălești, conform deciziei Consiliului Raional Fălești nr. 01/2 din 12.06.2003, până în luna

decembrie 2007 fiind persoană cu funcție de răspundere, responsabilă de gestionarea bunurilor

domeniului public a raionului și conform deciziei nr. 02/27 din 13.05.2004 a aceluiași Consiliu,

fiind abilitat la funcția deținută cu dreptul de arendare a bunurilor imobile, proprietate a r-lui

Fălești, știind cu certitudine, că filiala Fălești a Partidului Comunist RM folosește încăperi în

incinta Școlii muzicale din or. Fălești cu suprafața de 79.4 m2, fără stabilirea și perceperea

plăților de folosință, în lipsa procedurii de licitație publică, contractului de locațiune și deciziei

autorității publice locale, neîndeplinindu-și corespunzător obligațiile sale de serviciu ca rezultat

al unei atitudini neglijente față de ele nu a întreprins acțiuni, ce intră în obligațiunile sale de

serviciu, legate de înlăturarea și curmarea acestor acțiuni ilegale cu sesizarea organelor de drept,

în scopul asigurării respectării legislației în vigoare conform prevederilor art. 60 alin. (1) lit. c)

al Legii privind administrația publică locală nr. 123-XV din 18.03.2003 și art. 53 alin. (1) lit. b)

al Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVL din 28.12.2006, admițând în

continuare folosirea ilegală, în perioada vizată de timp de către filiala Fălești a Partidului

Comunist RM a încăperilor menționate cu suprafața de 79.4 m2, astfel cauzând bugetului

autorității publice locale un prejudiciu în sumă totală de 98.251.94 lei.”

Raportînd actul de învinuire menționat la concluzia instanței de apel, Colegiul o

consideră prematură, deoarece Gligor A.N. nu a fost învinuit de neîncheierea anumitor

contracte de locațiune cu referire la bunurile imobile aflate în proprietatea publică a

raionului, acesta avînd doar dreptul de a încheia contracte de dare în arendă, dar de

„neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor sale de serviciu ca rezultat al unei atitudini

neglijente față de ele: nu a întreprins acțiuni, ce intră în obligațiunile sale de serviciu, legate de

înlăturarea și curmarea acestor acțiuni ilegale cu sesizarea organelor de drept”.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel urma în detrimentul actului de

învinuire înaintat să analizeze cumulul de probe administrat pe acest episod, cu

expunerea detaliată a conluziilor sale, fapt ce de asemenea a dus la concluzia

prematură a instanței de apel privind achitarea lui Gligor A.N. pe acest episod.

Referitor la construcția obiectului „Alimentarea cu apă din rîul Prut, a orașului

Fălești":

În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel a fost audiat:

- reprezentantul părții civile Ciobanița A. (f.d.46-48 v.12), care a menționat că:

„…transferul banilor s-a efectuat în baza procesului-verbal fals...”;

- martorul Cofocari Jana (f.d. 112-114, v.12), care a menționat că: „…Pentru

transferul sumei prealabile nu este necesar proces-verbal, ci doar se indică în nota de transfer

suma prealabilă.”;

16

- martorul Rotari Dumitru (f.d. 115-119, v.12), care a menționat că: „…Suma de

8.500.000 lei au fost transferați pe contul SRL,,Samotlor-Gaz" până la data de 28.12.2006.

Suma dată era prevăzută pentru lucrări și pentru utilaj… Au fort transferați bani în sumă de 4

milioane, pentru procurarea utilajelor de tratare a apei, care însă nu au fost aduse la obiect.”

Instanța de apel cu referire la aceste probe a conchis că: “Apreciind probele

prezentate de acuzare pe aceste capete de acuzare din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al

corobororării lor, instanța de apel a considerat că instanța de fond just a ajuns la concluzia, că

în acțiunile inculpaților lipsește fapta infracțiunii, prevăzute de art. 328 al. (3) lit. b),d) CP în

ce-1 privește pe inculpatul Gligor A.N. și cea, prevăzută de art. 190 al. (5) CP , în privința

inculpatului Bulgac V.A.”

Astfel, Colegiul conchide că deși în cadrul ședinței de judecată din 17 februarie

2014, a fost cercetat un cumul de probe numeros, instanța de apel a admis și a apreciat

prioritar declarațiile inculpatului, care are dreptul de a nu se autoincrimina și

declarațiile martorilor menționați, iar celelalte probe, care au fost cercetate în cadrul

ședinței de judecată au fost ignorate totalmente, nefiind analizate, apreciate și ca

urmare, instanța nu s-a expus nici asupra admiterii și nici a respingerii acestora.

În astfel de împrejurări, instanța de apel a constatat că: „…pe episodul transferului

sumei de 4.230.000 lei de la Consiliului raional Fălești în contul „Samotlor-Gaz" SRL,

inculpații au explicat că suma de 4.230.000 lei, achitată la 28.12.2006, constituia un avans

pentru lucrările ce vor fi executate, dar nu costul lucrărilor efectuate. Afirmațiile inculpaților în

această parte, a fost confirmată în ședințele de judecată atât prin declarațiile martorilor audiați

la demersul acuzării, cât și prin probele scrise”.

În acest context, Colegiul consideră că instanța de apel nu a elucidat un șir de

circumstanțe de fapt importante pentru soluționarea cazului: în situația cînd suma de

4.230.000 lei, achitată la 28.12.2006, constituia un avans pentru lucrările ce vor fi

executate, dar nu costul lucrărilor efectuate, care era scopul întocmirii unui șir de

procese-verbale de recepție a lucrărilor executate pe luna decembrie în cazul primirii

sumei ca avans, în care condiții se întocmește procesul-verbal de recepție, cine îl

întocmește, de către cine el se semnează, la ce etape sau faze se întocmesc asete procese

verbale de receptive, care este rolul Consiliului rational la întocmirea acestor procese

verbale, dacă aceste procese verbale au fost întocmite legal cine urma să le aprobe etc.

Analizînd constatările instanței de apel pe acest episod Colegiul stabilește că

concluziile sunt foarte vagi, expuse doar la general. Astfel, instanțele de fond și de apel

prematur au ajuns la concluzia lipsei existenței faptei infracțiunii, prin ce au admis o

eroare de fapt, și anume discordanța între cele reținute de instanțe și conținutul real al

probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea

altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține, și anume o concluzie

prematură a instanței de apel că: „…inculpatul Gligor A.N., în calitate de președinte al

raionului Fălești nu și-a depășit atribuțiile, acordate de lege, dar a acționat în conformitate cu

normele legale în vigoare. Reieșind din aceasta în acțiunile acestuia nu există elementele

componenței de infracțiune, prevăzute de art. 328 alin.(3) lit. b), d) Cod penal. Corect a statuat

instanța de fond și în latura achitării lui Bulgac V.A. în temeiul art. 190 alin.(5) Cod penal -

17

însușirea banilor de la construcția apeductului „Alimentarea cu apă din rîul Prut a orașului

Fălești".

În partea achitării lui Bulgac V.A. în temeiul art. 190 alin.(5) Cod penal, instanța de

apel a pus la bază declarațiile ultimului, precum și raportul de expertiză nr. 1250 din

02.06.2008, prin care majorări al volumului de lucrări efectuate nu s-au stabilit.

În acest aspect Colegiul constată ignorarea de către instanța de apel și a altor

probe cercetate în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel printre care și raportul

de expertiză în construcții nr. 900 din 13.04.2009, unde s-au stabilit majorarea lucrărilor

efectuate la obiectul „Alimentarea cu apă din rîul Prut a orașului Fălești".

De asemenea Colegiul menționează conluzia instanței de apel precum: „Mai mult,

deși, lui Bulgac V.A. i se impută faptul, că el a însușit prin înșelăciune și abuz de încredere

banii în sumă de 4.230.000 lei, în ședințele de judecată partea acuzării nu a prezentat nici o

probă, care să confirme faptul că acești bani au fost însușiți de către Bulgac V.A. ca persoană

fizică, or banii au fost transferați persoanei juridice...”.

La această constatare Colegiul, luînd în considerație că fondatorul persoanei

juridice „Samotlor-Gaz" SRL este Bulgac V.A., atenționează asupra chestiunii cît este de

justificată în cazul dat delimitarea persoanei fizice Bulgac V.A. de persoana juridică

„Samotlor-Gaz" SRL, chestiune neclarificată și nemotivată de către instanța de apel,

deși constatată de către aceasta.

Colegiul în acest context remarcă faptul că, deși, conform procesului-verbal al

ședinței de judecată, instanța de apel a verificat și cercetat un cumul mare de probe,

însă a dat prioritate numai unor probe, ignorînd totalmente celălat cumul de probe

verificat în ședința de judecată, neefectuînd analiza și aprecierea fiecărei probe din

punctul de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar a tuturor

probelor în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor.

Ca urmare, Colegiul constată prematură concluzia instanței de apel cu referire la

achitarea lui Bulgac V.A. de învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(5) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

În privința capătului de învinuire bazat pe art. 361 alin. (2) lit. b),D, Cod penal,

Colegiul remarcă constatarea instanței de apel precum: „Odată ce nu a fost demonstrată

vina inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate, prevăzute de art. 328 al. (3) lit. b),d) CP

în privința lui Gligor A.N. și pe art. 190 al. (5) CP în privința lui Bulgac V.A. nu este prezentă

nici componența infracțiunii, prevăzute de art. 361 CP…”

La acest capitol Colegiul consideră prematură concluzia instanței de apel, privind

lipsa componenții de infracțiune prevăzută de art. 361 Cod penal, în acțiunile

inculpatului, din motivul lipsei aprecierii probelor cercetate în cadrul ședinței de

judecată în instanța de apel, precumși lipsei în decizia instanței de apel a unei analize a

admisibilității sau inadmisibilității acestor probe, cu expunerea punctului său de

vedere asupra fiecărei probe cercetate, fapt ignorat de instanță. În această situație,

Colegiul atestă faptul că instanța de apel doar a constatat achitarea lui Bulgac V.A. și

Gligor A.N., pe acest capăt de învinuire, fără examinarea, supunerea verificării și

aprecierii a tuturor probelor și argumentelor aduse de apelanți, respectînd prevederile

legale respective.

18

Referitor la episodul de montare a sistemului de aprovizionare autonomă cu

energie termică și electrică a clădirii Președinției:

Pe acest episod instanța de apel a menționat 2 probe ce stabilesc concluzii

contradictorii:

- raportul de expertiză nr. 1250 din 02.06.2008 (f.d. 220-222, v.2), prin care s-a

stabilit că: „…majorarea costului la obiectul pe montare a sistemului de aprovizionafre cu

energie termică și electrică în clădirea Președinției din mun. Chișinău, str.Ștefan cel Mare 154,

nu s-au stabilit.”

- raportul de expertiză nr. 901 din 02.04.2009 (f.d. 260-267, v.2), prin care s-a

stabilit că: „…supracheltuieli la efectuarea lucrărilor de montare a sistemului de aprovizionare

autonomă cu energie termică și electrică a clădirii Președenției sunt in mărime de 26.098.63

lei.”

Însă instanța de apel a reținut că, la bază raportului de expertiză privind

supracheltuielile în sumă de 26.098.63 lei a fost pus actul de control nr. 13 din 15 mai

2007, întocmit de către specialistul-principal al Inspecției de Stat în Construcție V. Rău,

care însă, la părerea instanței, nu poate fi admis ca probă, neavând forță probantă, or,

ultimul nu este semnat de către reprezentantul beneficiarului șeful Direcției Generale

I.Catan și nici de către reprezentantul antreprenorului directorul "Samorlor-Gaz" SRL

Bulgac V.A.

În privința acestei constatări Colegiul atenționează asupra faptului că, actul de

control nr. 13 din 15 mai 2007 (f.d.129-132, v.7), ce a stat la baza raportului de expertiză

nr. 901 din 02.04.2009, este semnat de către: reprezentantul Inspecției de Stat în

Construcții V.Rău; reprezentantul antreprenorului directorul "Samorlor-Gaz" SRL

Bulgac V.A., care și a primit în aceeași zi o copie a acestui document și Șeful Inspecției

de Stat în Construcție V.Botnari. Astfel, se constată în actul de control nr. 13 din 15 mai

2007 numai lipsa semnăturii reprezentantului beneficiarului șeful Direcției Generale

I.Catan. Colegiul în acest aspect evidențiază că lipsa semnăturii în cauză nu duce la

constatarea lipsei forței probante a acestui act. Mai mult ca atît, omisiunea data putea fi

înlăturată de către instanța de apel în cadrul ședinței de judecată.

De asemenea, Colegiul specifică faptul că în cazul prezenței a 2 raporturi de

expertiză cu concluzii contradictorii, instanța de apel întru înlăturarea acestor

contradicții urma să dispună la cererea părților sau din oficiu efectuarea expertizei

repetate conform prevederilor art. 148 Cod de procedură penală.

Ca urmare neînlăturînd omisiunile stabile, instanța de apel prematur a constatat

că: “…concluzia instanței de fond de achitare a lui Bulgac V.A. pe acest episod este una justă,

iar apelul, înaintat de acuzatorul de stat este nefondat”.

La acest episod Colegiul iarăși atestă faptul ignorării de către instanța de apel unui

cumul de probe cercetat în ședințele de judecată în instanța de apel.

Referitor la episodul însușirii sumei de 37.600 dolari SUA de la V. Țurcanu:

Referindu-se la acest episod instanța de apel a conchis că: “Adresarea la organele de

drept a lui V. Țurcan a fost generată nu de expirarea termenului contractului de împrumut

(care fiind încheiat pe un termen de 1 an, expira la data de 02.09.2007) și nerambursarea

datoriei, ci de înrăutățirea relațiilor dintre el și V. Bulgac, el fiind eliberat prin ordinul nr. 82-c

19

din 29.12.2006 din funcția de director adjunct la SRL „ Samotlor-Gaz" din 29.12.2006 în

temeiul rezultatului nesatisfăcător al perioadei de probă, iar cererea a fost depusă la Ministerul

Afacerilor Interne de către V. Țurcan la data de 14.03.2007…”.

Aici Colegiul atestă că conform recipisei din 02.09.2006: „V. Bulgac a primit de la

Țurcanu. V. suma de 37.600 dolari pe un termen de un an cu dobânda de 1% lunar, care va fi

achitat în fiecare lună la data de 02”.

Reieșind din cele menționate Colegiul constată că, dreptul de adresare a lui

Țurcanu V. la organele de drept cu privire la nerambursarea datoriei a apărut nu la

data stabilită de instanța de apel “02.09.2007”, dar la data de 03 a următoarei luni din

momentul întocmirii și semnării recipisei, adică 03 octombrie 2006. Astfel, adresarea la

organele de drept de către Țurcanu V. la data de 14 martie 2007, în opinia Colegiului

este justificată și ca urmare duce la constatarea prematură a instanței de apel privind

lipsa elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal.

În susținerea acestei concluzii Colegiul remarcă și următoarea constatare a

instanței de apel: "Faptul, că inculpatul Bulgac V.A. nu se eschivează de la executarea

obligațiilor asumate se confirmă prin aceea, că i-a achitat fiicei părții vătămate Lașcu Inga suma

de 2.000 dolari SUA în contul datoriei (fapt confirmat atît prin recipisă cît și prin declarațiile

martorului)…”.

La acest argument Colegiul atenționează asupra faptului că, conform recipisei

(f.d.71, v.10), suma de 2000 dolari SUA a fost recepționată de către fiica lui Țurcanu V.-

Lașcu Inga la data de 22.02.2011, cînd urmărirea penală pe acest capăt de învinuire era

deja de mult pornită, fapt ce duce la concluzia anticipată a instanței de apel privind

neeschivarea lui Bulgac V.A. de la executarea obligațiilor asumate.

Rezumînd cele menționate cu privire la aprecierea probelor pe toate 4 episoade,

concluziile instanței de apel, în opinia instanței de recurs sunt niște constatări

nemotivate și neargumentate cu menționarea a cîtorva probe la general, fără să fie

acestea evaluate la justa valoare în cumul cu alte probe cercetate și ignorate de către

instanța de apel, cu conchiderea în fine că, “procurorul nu a prezentat probe în confirmarea

vinovăției”, fapt ce constituie o eroare judiciară, în sensul încălcării modului de

apreciere a probelor prin prisma art.101 Cod de procedură penală.

În acest context, Colegiul menționînd prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin.

(1)-(4) Cod de procedură penală, și invocînd doctrina juridică națională, remarcă faptul

că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității

probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea

obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar

prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele

procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cît și mijloacele de probă

din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale

prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a

coroborării lor.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire,

20

instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi

dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să

se bazeze pe prevederile legale. Convingerea intimă se întemeiază pe examinarea

tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv.

Termenul "convingere intimă" exprimă atitudinea imparțială, independentă, fără

prejudecăți față de o probă sau alta. Judecătorul este independent la aprecierea

probelor, nefiind legat de opiniile altor persoane sau instanțe. La aprecierea probelor

nu pot fi date anumite indicații referitor la valoarea probantă a unei sau altei probe.

Aceasta determină una din regulile esențiale ale aprecierii probelor - nici o probă nu

are o valoare dinainte stabilită.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludenta

și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după veridicitatea

acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a datei de fapt

examinată de către instanță cu realitatea pe care o probează această dată. Toate probele

în ansamblul lor sunt apreciate din punctul de vedere al coroborării lor.

Raportînd prevederile legale și doctrinale menționate la verificarea și aprecierea

probelor efectuată de instanța de apel, Colegiul evidențiază că, instanța de apel a

grupat o parte din probe, argumentînd la general că ele nu confirmă vinovăția

inculpaților, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra admisibilității

sau inadmisibilității probei respective, expunînd temeiul respectiv cu argumentarea

clară a concluziei sale.

De asemenea, Colegiul consideră esențial de elucidat următorul aspect, prin

prisma conținutului sentinței și deciziei în cumul:

Potrivit sentinței de achitare din 26 iunie 2012, în partea descriptivă, instanța de

fond a indicat: „Potrivit art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală „sentința de

achitare se adoptă dacă nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”. „Astfel, instanța ajunge

la concluzia fermă că în acțiunile inculpatului Gligor A.N. nu sunt întrunite elemenetele

componenței de infracțiune prevăzute de art. 329 alin. (1) Cod penal”. Reieșind din cele expuse

instanța ajunge la concluzia că în acțiunile lui Gligor A.N. și Bulgac V.A. lipsește componența

de infracțiune prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.” „Reieșind din aceasta în

acțiunile lui Gligor A.N. nu există elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 328

alin. (3) lit. b), d) Cod penal.” „Astfel, instanța ajunge la concluzia că în acțiunile lui Bulgac

V.A. lipsesc elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal”.

„Astfel, instanța constată că în acțiunile lui Bulgac V.A. lipsesc elementele componenței de

infracțiune prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal”.

În dispozitivul aceleiași sentințe instanța de fond a hotărît:

„Se achită Gligor A.N. învinuit în baza art. 328 alin. (3) lit. b), d), 329 alin. (1) și 361

alin. (2) lit. b), d) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunilor. Se

achită Bulgac V.A. învinuit în baza art. 190 alin. (5) și 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, din

motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunilor.”

Potrivit deciziei din 28 martie 2014, în partea descriptivă instanța de apel a indicat:

„Sub acest aspect, Colegiul menționează că instanța de fond corect a concluzionat, că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii”. „Apreciind probele acumulate și administrate în ședință,

21

instanța ajunge la concluzia, că în acțiunile lui Gligor A.N. nu există fapta incriminată de

neglijență în serviciu”. „Apreciind probele prezentate de acuzare pe aceste capete de acuzare din

punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu -

din punct de vedere al corobororării lor, instanța de apel a considerat că instanța de fond just a

ajuns la concluzia, că în acțiunile inculpaților e lipsă fapta infracțiunii, prevăzute de art. 328

al. (3) lit. b),d) CP în ce-1 privește pe inculpatul Gligor A.N. și cea, prevăzută de art. 190 al.

(5) CP , în privința inculpatului Bulgac V.A.”. „Reieșind din aceasta în acțiunile lui Gligor

A.N. nu există elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b), d)

Cod penal”. “Odată ce nu a fost demonstrată vina inculpaților în săvârșirea infracțiunilor

imputate, prevăzute de art. 328 al. (3) lit. b),d) CP în privinața lui A. Gligor și pe art. 190 al.

(5) CP în privința lui V. Bulgac nu este prezentă nici componența infracțiunii, prevăzute de art.

361 CP”. “Reieșind din cele expuse instanța ajunge la concluzia că în acțiunile lui Gligor A.N.

și Bulgac V.A. lipsește componența de infracțiune prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal.” „Astfel, instanța ajunge la concluzia că în acțiunile lui Bulgac V.A. lipsesc elementele

componenței de infracțiune prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal”.

Analizînd temeiurile de achitare din partea descriptivă și din dispozitivul a

sentinței și deciziei, Colegiul observă o neconcordanță în stabilirea temeiului ce stă la

baza achitării lui Gligor A.N. și Bulgac V.A, fiind constatate simultan în sentință și

decizie ca temei de achitare: „nu s-a constatat existența faptei infracțiunii” și „fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii”, temeiuri prevăzute de art. 390 alin. (1)

pct. 1) și 3) Cod de procedură penală.

Conform art. 390 alin. (1) Cod de procedură penală, sentința de achitare se adoptă

dacă:

1) nu s-a constatat existența faptei infracțiunii;

2) fapta nu a fost săvîrșită de inculpat;

3) fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii;

4) fapta nu este prevăzută de legea penală;

5) există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.

Astfel, Colegiul atestă că menționarea concomitentă a 2 temeiuri de achitare care

se exclud una pe alta, în aceiași hotărîre judecătorească este o eroare de procedură fapt

ce în viziunea Colegiului, semnalează de prezența temeiului pentru recurs „motivarea

soluției contrazice dispozitivului hotărîrii”, care este prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

În aceste împrejurări, Colegiul penal lărgit consideră că, erorile comise nu pot fi

reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs

nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța care a

judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. Încălcările enunțate

determină incontestabil Colegiul să concluzioneze asupra necesității de a casa decizia

instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță în alt complet de

judecată, în cadrul căreia urmează a fi apreciate probele toate în cumul, la justa lor

valoare pentru adoptarea unei soluții juste și corecte.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia,

22

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de apelanți în apel, să elucideze

faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să verifice și să

aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate

cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate și toate în ansamblu, să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate, prezența sau lipsa în acțiunile inculpatului a

infracțiunilor incriminate, în cazul în care v-a ajunge la concluzia confirmării învinuirii

în instanță să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținînd cont de

motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica

relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în procuratura de

nivelul Curții de Apel Bălți, Formusatii Andrei, reprezentantul părții vătămate,

Țurcanu Vladimir – Lașcu Ion și avocatul, Coptu Sergiu, casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 martie 2014, în cauza penală în privința

lui, Bulgac Valeriu Andrei și Gligor Alexei Nicolae, cu dispunerea rejudecării cauzei

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată la 25 noiembrie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

23