1ra-703/2014 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

1ra-703/2014 — art. 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-703/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

13 mai 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componența:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Elena Covalenco, Liliana Catan, Ion Guzun, Oleg Sternioală,

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de către procurorul în

procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Călugăreanu Vitalie, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2013, în

cauza penală în privința lui

Bulgac Alexandr Vladimir, născut la 18 mai 1979,

originar din or. Vadul lui Vodă și domiciliat r-l Criuleni, s.

Onițcani.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Procurorul, Dumitru Graur, care a solicitat admiterea recursului.

Avocatul, Vasile Tripac, care a solicitat respingerea recursului.

Inculpatul, Alexandr Bulgac, care a solicitat respingerea recursului.

C O N S T A T Ă :

judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Bulgac A.V. a

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 6

luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă înaintată de către Straistari Constantin Gheorghe a fost admisă

integral, cu încasarea în beneficiul acestuia de la Bulgac A.V. a prejudiciului

material în sumă de 1325 lei și a prejudiciului moral în sumă de 5000 lei.

profitând de faptul că cet. Straistari C.G., din cauza vârstei înaintate, nu locuia în

casa și gospodăria sa din s. Onițcani, r-l Criuleni, cu scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, fiind vecin cu ultimul și astfel având acces liber în ograda lui din

cauza lipsei unui gard între ambele gospodării, a pătruns în ograda păgubitului, de

unde i-a tăiat un arbore, care a fost sustras, cauzându-i părții vătămate Straistari

C.G. un prejudiciu material în sumă de 1325 lei.

1

Astfel, acțiunile lui Bulgac A.V. au fost încadrate, în baza art. 186 alin. (2) lit. d)

Cod penal – furt, adică, sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvîrșit cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

numele inculpatului, care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă, cu diminuarea

prejudiciului moral, invocînd ignorarea art. 75 Cod penal.

2013 a fost admis apelul declarat, casată sentința în latura penală, cu pronunțarea

unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile

lui Bulgac A.V. au fost recalificate în baza art. 186 alin. (1) Cod penal, și condamnat

la 1 an închisoare. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost

suspendată condiționat pe un termen de 1 an, cu obligarea să nu-și schimbe locul

domiciliului fără permisiunea organului competent.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că, instanța de fond

incorect a apreciat probele prezentate și ca urmare a pronunțat o sentință

neîntemeiată cu condamnarea inculpatului pe art. 186 alin. (2), lit. d) Codul penal.

Instanța de apel a considerat necesar de a recalifica acțiunile inculpatului de la

art. 186 alin.(2), lit. d) Codul Penal la art. 186 alin.(l) Cod penal, cu excluderea

calificativului, „cauzarea de daune în proporții considerabile", deoarece reieșind din

prevederile art. 126 alin. (2) Codul Penal „Caracterul considerabil sau esențial al daunei

cauzate se stabilește luîndu-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor

pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte

circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul

prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului".

Astfel, dauna cauzată de inculpat, părții vătămate, instanța de apel a

considerat-o esențială, luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea

bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, deoarece paguba

pricinuită de către inculpat în mărime de 1325 lei, pentru partea vătămată

incontestabil, nu poate fi considerată daună considerabilă, fapt care și a dus la

necesitatea recalificării acțiunilor inculpatului din art. 186 alin.(2) lit. d) Codul

Penal în art. 186 alin.(l) Cod penal.

care solicită casarea totală a acesteia, cu menținerea sentinței, invocînd că:

- concluziile la argumentarea soluției instanței de apel sunt contradictorii;

- instanța de apel a omis unele circumstanțe importante constatate de către

instanța de fond;

- decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

2

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat urmează

a fi admis din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept de al admite, cu casarea hotărîrii

atacate, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărîre, dacă nu se agravează

situația condamnatului.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul constată că recurentul critică decizia

instanței de apel adoptată pe caz, invocînd reîncadrarea juridică eronată a

acțiunilor inculpatului, din art. 186 alin.(2) lit. d) Codul Penal în art. 186 alin.(l) Cod

penal.

În asemenea împrejurări, instanța de recurs consideră oportun de a corecta

eroarea comisă de instanțele de fond și apel, fără a agrava situația condamnatului,

rejudecînd cauza cu pronunțarea unei noi hotărîri.

Colegiul atestă faptul că, cauza penală în privința lui Bulgac A.V., a fost

judecată în procedura simplificată pe baza probelor administrate la faza urmăririi

penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

Prin sentință acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit.

d) Cod penal, furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Instanța de apel a recalificat acțiunile inculpatului din art. 186 alin.(2) lit. d)

Codul Penal în art. 186 alin.(l) Cod penal, furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane. Temei pentru trecerea la respectivul aliniat a servit aprecierea pagubei

cauzate părții vătămate în mărime de 1325 lei ca esențiale, dar nu considerabile.

Invocînd doctrina juridică, Colegiul specifică faptul că, procedura simplificată

a judecării cauzelor penale pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală reprezintă de fapt o procedură abreviată ce are la bază o pledoarie de

vinovăție și poate fi aplicată dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

1) cererea inculpatului să intervină pînă la începerea cercetării judecătorești în

prima instanță,

2) să existe din partea inculpatului o recunoaștere totală și necondiționată,

3) probele administrate în faza de urmărire penală să fie suficiente și de natură

să permită stabilirea unei pedepse.

Procedura de judecare în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, se acceptă doar dacă inculpatul recunoaște faptele așa cum sunt menționate

în rechizitoriul. Nu pot fi aplicate dispozițiile art. 3641 Cod de procedură penală, în

condițiile în care inculpatul nu recunoaște în totalitate situația de fapt descrisă în

rechizitoriul. Inculpatul urmează să recunoască și încadrarea juridică a

faptei/faptelor așa cum a/au fost reținute în rechizitoriu.

3

Deci, pînă la adoptarea soluției privind admiterea sau respingerea cererii

inculpatului, prin care se solicită judecarea cauzei în procedura simplificată în

cauză, instanța de judecată este obligată să verifice dacă:

- rechizitoriul este întocmit în conformitate cu prevederile art.296 Cod de

procedură penală;

- actele de urmărire penală nu sunt lovite de nulitatea absolută prevăzute în

art.251 alin.(2) Cod de procedură penală;

- în faza de urmărire penală nu a fost încălcat principiul legalității sau

loialității în administrarea probelor;

- nu au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale garantate de

Convenția europeană;

- fapta imputată inculpatului just a fost încadrată în conformitate cu

dispozițiile prevăzute în Codul penal.

În cazul în care în urma controlului preliminar a cauzei penale se constată că

există vreo încălcare a normelor imperative din Codul de procedură penală sau din

probele administrate în cursul urmăririi penale nu rezultă că faptele inculpatului

sunt stabilite dincolo de orice dubiu rezonabil sau fapta inculpatului urmează să fie

reîncadrată, instanța de judecată urmează să respingă cererea de judecată potrivit

procedurii simplificate.

În acest context, Colegiul consideră esențial de menționat că, în cazul

acceptării de către instanță a judecării cauzei în procedura simplificată pe baza

probelor administrate la faza urmăririi penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod

de procedură penală, ea urmează să accepte situația de fapt stabilită în rechizitoriu,

și să nu se implice în încadrarea juridică.

Astfel, în cauza supusă judecării Colegiul constată că, instanța de fond a

respectat condițiile enumerate mai sus, a admis cererea judecării cauzei potrivit

procedurii simplificate, ca urmare întemeiat calificînd acțiunile inculpatului în baza

art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, "sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile".

De asemenea, Colegiul consideră necesar de evidențiat faptul că, împotriva

sentinței adoptate de prima instanță în urma judecării în procedura simplificată,

părțile pot exercita calea de atac a apelului, de regulă, sub aspectul individualizării

pedepsei, inculpatul neputînd renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit

procedurii simplificate.

În situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art.3641 Cod de

procedură penală, instanța de apel este obligată să verifice în principiu îndeplinirea

cerințelor dispozițiilor art.3641 alin.(1) și (4) Cod de procedură penală și nu poate

reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decît cea reținută în

rechizitoriu și de către prima instanță, fapt specificat în hotărîrea Plenului Curții

Supreme de Justiție „Cu privire la aplicarea prevederilor art.3641 CPP de către

instanțele judecătorești” nr. 13 din 16.12.2013.

4

Astfel, în cazul în care instanța de apel considera necesar de a se implica în

încadrarea juridică a faptei, aceasta urmează sa dispună judecarea cauzei în

procedura generală, cu audierea participanților la proces în instanța de apel, cu

cercetarea probelor conform procedurii generale, ceea ce nu a fost îndeplinit.

Însă instanța de apel la examinarea cauzei a conchis: „Verificând materialele

cauzei în raport cu argumentele apelului, instanța de apel a ajuns la concluzia că, reieșind

din împrejurările cauzei penale instanța de fond incorect a apreciat probele prezentate și ca

urmare a pronunțat o sentință neîntemeiată de condamnare a inculpatului pe art. 186 alin.

(2), lit. d) Cod penal, deoarece dânsul a tăiat un arbore care apoi a fost sustras, cauzându-i

în acest mod părții vătămate un prejudiciu material în cuantum de 1325 lei, în proporții

esențiale, și nu considerabile, fapt ce a dus la concluzia că Bulgac A.V. a comis sustragerea

pe ascuns a bunurilor altei persoane, adică infracțiunea prevăzută la art. 186 alin.(l) Cod

penal”.

Analizînd declarațiile părții vătămate la etapa urmăririi penale, Colegiul

specifică constatarea acestuia: „Prin furtul copacului dat mis-a cauzat un prejudiciu

material considerabil în sumă de 20.000 lei” (f.d.46-47). Iar prin certificatul

Întreprinderii de Stat pentru Silvicltură Chișinău din 21 iunie 2013 s-a stabilit că:

„…costul arborelui dat de salcîm este de 1325 lei” (f.d.57).

Instanța de recurs în acest aspect consideră că determinarea valorii

prejudiciului cu calificativul „considerabil” sau „neconsiderabil” îi aparține părții

vătămate, care după convingerea sa lăuntrică, ținînd cont de circumstanțele cărora

aceasta le dă apreciere în mod conștient, este în drept să determine valoarea

prejudiciului ce i s-a cauzat.

Astfel, Colegiul conchide că deși conform certificatului din 21 iunie 2013,

prejudiciul material cauzat a fost apreciat la suma de 1325 lei, dar nu 20.000 lei cum

l-a estimat partea vătămată, totuși partea vătămată prejudiciul cauzat l-a

determinat ca „considerabil”, fapt care a dus la încadrarea juridică întemeiată a

acțiunilor inculpatului de către urmărirea penală și instanța de fond în baza art. 186

alin. (2) lit. d) Cod penal, "sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea

de daune în proporții considerabile", concluzie susținută de către Colegiu.

În acest context Colegiul constată că, instanța de fond în cazul supus judecării,

a examinat obiectiv probele administrate la dosar și obținute în faza urmăririi

penale, probe care au fost verificate, cercetate, apreciate corect de către instanța de

fond, fapt ce face, ca concluzia instanței de fond cu referire la starea de fapt și

vinovăția lui Bulgac A.V. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit.

d) Cod penal, "sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile" să fie justă și întemeiată.

De asemenea, Colegiul menționează că la recalificarea acțiunilor inculpatului

din art. 186 alin.(2) lit. d) Codul Penal în art. 186 alin.(l) Cod penal, instanța de apel

a admis eroare de fapt, și anume discordanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept

consecință pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține,

5

urmată de o încadrare juridică greșită, judecată eronat în procedura simplificată,

din care considerente decizia instanței de apel urmează a fi casată total.

De asemenea, Colegiul consideră necesar de specificat faptul depunerii

apelului de către apărărtorul inculpatului, în sensul dezacordului cu pedeapsa

stabilită, în privința încadrării juridice apelantul nu s-a expus în apel. Pe cînd,

instanța de apel soluționînd cererea a reîncadrat acțiunile inculpatului și a majorat

termenul pedepsei cu închisoare de la 6 luni pînă la 1 an.

Astfel, Colegiul constată că instanța de apel ieșind din limetele apelului, a

reîncadrat acțiunile inculpatului, cu agravarea pedepsei în propriul apel, fapt ce

contravine prevederilor art. 410 Cod de procedură penală.

Considerentele enunțate, determină concluzia de a casa total decizia precum și

parțial sentința în partea stabilirii pedepsei inculpatului în baza art. 186 alin. (2) lit.

d) Cod penal.

La acest capitol, Colegiul remarcă că prin criteriile de individualizare a

pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă

în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate de săvîrșirea

infracțiunii.

Legea penală fixează cadrul legal în limitele căruia instanța de judecată

efectuează operația de stabilire și aplicare a pedepsei infractorului. Astfel, instanța

de judecată stabilește termenul sau mărimea pedepsei în limitele prevăzute de

sancțiunea normei penale din Partea Specială a Codului penal, în baza căreia a fost

calificată fapta ca infracțiune.

De asemenea, la aplicarea pedepsei inculpatului în privința căruia a fost

admisă procedura simplificată de judecare pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, instanța obligatoriu urmează să ia în considerare prevederile din

alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală.

Astfel, la stabilirea pedepsei instanța de recurs va ține cont de faptul că:

conform art. 16 Cod Penal inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă; cauza a

fost examinată în procedura prevăzută în art. 3641 Cod de procedură penală, fiind

recunoscută vina integral; prejudicial cauzat nu a fost restituit; caracterul și gradul

prejudiciabil și de pericol social a infracțiunii săvârșite de inculpat cu intenție,

personalitatea infractorului, care anterior a mai comis infracțiuni, însă la momentul

comiterii infracțiunii imputate, dânsul avea antecedentele penale stinse.

În același rând, instanța de recurs fiind în drept să aplice și prevederile art. 90

Cod penal, ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa cu

închisoare, stabilindu-i suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă de

1 an. Careva interdicții pentru condamnarea cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei nu au fost constatate.

Așa dar, la examinarea recursului declarat și-a găsit confirmare temeiul de

casare invocat de recurent, prevăzut în art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, prin care se tinde la faptul că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția.

6

Avînd în vedere cele relatate, Colegiul lărgit ajunge la concluzia de a-l

considera pe Bulgac A.V., condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu

stabilirea pedepsei de 6 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe un

termen de probă de 1 an, în baza art. 90 Cod penal.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Călugăreanu Vitalie, casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2013 și sentința

Judecătoriei Criuleni din 17 octombrie 2013 în latura penală, rejudecă cauza și

pronunță o nouă hotărîre prin care:

Bulgac Alexandr Vladimir, se consideră condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit.

d) Cod penal, la 6 (șase) luni închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Bulgac Alexandr Vladimir,

se suspendă condiționat pe un termen de probă de 1(unu) an.

A-l obliga pe Bulgac Alexandr Vladimir, să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului competent.

În rest dispozițiile sentinței se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată public la 06 iunie 2014, ora 09.50.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

Oleg Sternioală

7