1ra-675/2014 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- 287 alin. 2 lit. b CP
1ra-675/2014 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr.1ra-675/14
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
02 aprilie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență:
președinte –Petru Ursache,
judecătorii –Ghenadie Nicolaev și Constantin Alerguș,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
avocatul Ian Dogotari în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2013 în cauza penală în privința lui
Grubleac Alexandr Boris, născut la 13 aprilie 1989,
originar și domiciliat în mun. Chișinău, str. Ion
Creangă 78 ap. 10;
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
09.01.2013 - 26.06.2013 (prima instanță)
30.07.2013 – 26.11.2013 (instanța de apel)
03.03.2014 – 02.04.2014 (instanța de recurs
ordinar)
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 iunie 2013,
Grubleac Alexandr Boris, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287
alin. (2) lit. b) Cod penal, în temeiul art. 55 Cod penal, a fost liberat de răspundere
penală, cu atragerea lui la răspunderea contravențională, fiindu-i stabilită pedeapsa
sub formă de amendă în mărime de 100 unități convenționale, ceea ce constituie 2
000 (două mii) lei.
1.1. Cauza a fost examinată în procedura simplificată potrivit art. 3641 Cod
de procedură penală.
În fapt, instanța de fond, pe baza probelor administrate la dosar, a constatat
că, Grubleac Alexandr, la data de 12 iunie 2012, pe la orele 02:00, aflîndu-se
împreună cu Cichinev Andrei, Lazu Serghei și Axionov Vadim și alte persoane
neidentificate, în localul de seară “E. Boța” amplasat pe str. Ion Pelivan 22/1, mun.
1
Chișinău, încălcînd grosolan ordinea publică, acționînd cu intenție directă, fiind sub
influența băuturilor alcoolice, a iscat un conflict cu Cojocaru Andrei și Caraman
Eugeniu, care se aflau în fața barului, numindu-i cu cuvinte necenzurate, după care,
fără careva motiv, Cichinev Andrei i-a aplicat o lovitură în regiunea feței lui
Cojocaru Andrei, de la care ultimul a căzut la pămînt. Tot atunci, Grubleac
Alexandr susținut de către cunoscutul său, a început a-i aplica cu mîinile și
picioarele lovituri pe tot corpul lui Cojocaru Andrei. Ulterior, din localul “E. Boța”
au ieșit Lazu Serghei și Axionov Vadim, care la fel le-au aplicat lovituri lui
Cojocaru Andrei și Caraman Eugeniu. Ca urmare a acțiunilor huliganice ale lui
Grubleac Alexandr, lui Cojocaru Andrei i-au fost cauzate leziuni corporale ușoare.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea
parțială a acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care Grubleac Alexandr să fie
condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă
sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, iar în conformitate cu prevederile art.
90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite să fie suspendată pe un termen de probă
de 3 ani.
În motivarea apelului, acuzatorul de stat a invocat blîndețea pedepsei, iar
aplicarea prevederilor art. 55 Codul penal în privința lui Grubleac Alexandr ca
nefiind una rezonabilă pe motiv că ultimul a săvîrșit cu intenție o faptă infracțională,
prin ce a încălcat ordinea publică, iar în acest sens potrivit art. 61 Cod penal,
pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,
precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, scop care nu se va atinge în cazul
pedepsei aplicate, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nu au fost stabilite
careva temeiuri care ar fi indicat la posibilitatea corectării inculpatului, fară a fi
supus pedepsei penale sub formă de închisoare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie
2013, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:
Grubleac Alexandr a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal cu numirea pedepsei sub formă de
închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea
pedepsei stabilite, a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 (un) an.
4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat că sentința
privind încetarea procesului penal în privința inculpatului Grubleac Alexandr este
neîntemeiată, fiind greșit aplicată sancțiunea contravențională pentru săvîrșirea unei
asemenea infracțiuni, iar pedeapsa aplicată este prea blîndă, care nu-și va atinge
scopurile corectării inculpatului, prevenirii săvîrșirii unor asemenea infracțiuni din
partea acestuia și a altor persoane.
Astfel, instanța de apel a considerat că inculpatul Grubleac Alexandr urmează
să poarte răspundere penală pentru faptele săvîrșite și că îndreptarea și reeducarea
ultimului va fi posibilă doar cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un
termen de 2 (doi) ani, iar conform art. 90 Codul penal, cu suspendarea condiționată
a executării pedepsei, pe un termen de probă de 1 (un) an, respectînd prevederile art.
2
3641 Cod procedură penală și reieșind din faptul că dînsul nu are antecedente penale
și a recunoscut în totalmente săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu, solicitînd ca
judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, astfel,
fiind posibilă îndreptarea și reeducarea lui fără privarea de libertate.
În recursul ordinar declarat de avocatul Dogotari Ian în numele
inculpatului, fără a invoca vreun temei din prevederile art. 427 Cod de procedură
penală, se solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței.
În motivarea recursului, avocatul indică că instanța de apel a examinat cauza
în lipsa părții vătămate Cojocaru Andrei, care la data de 26 noiembrie 2013 nu s-a
prezentat la examinarea cauzei, motivele neprezentării nefiind cunoscute și stabilite
de către instanța de apel. Mai mult ca atît, acesta nici nu a înaintat careva cereri prin
care să solicite examinarea apelului în lipsa sa. Astfel, conform alin. (2) art. 323
Cod de procedură penală, “judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel
se desfășoară cu participarea părții vătămate sau a reprezentantului ei, cu excepțiile
prevăzute de prezentul cod”.
Totodată, recurentul menționează că instanța de apel a făcut referire în decizia
sa referitor la faptul că: „în ședința instanței de apel acuzatorul de stat S. Ciobanu și
partea vătămată Caraman Eugeniu au susținut apelul în sensul declarat”, afirmație
care nu corespunde realității, deoarece partea vătămată menționată nu a susținut
apelul și a declarat că susține sentința, prin care s-a încetat procesul în privința
inculpatului Grubleac Alexandr și că nu are careva pretenții de ordin material sau
moral.
La fel, se invocă că starea de ebrietate ca circumstanță agravantă la comiterea
infracțiunii de către Grubleac Alexandru urma să fie dovedită de către organul de
urmărire penală prin anumite mijloace de probă și anume prin procesul-verbal de
constatare a stării de ebrietate.
Astfel, în materialele cauzei penale nu există un proces-verbal sau un alt
înscris, care ar fi stabilit starea de ebrietate a lui Grubleac Alexandru, deci rezultă că
instanța de apel neîntemeiat și ilegal a stabilit doar din motivele invocate în apel de
acuzatorul de stat, care sunt declarative, precum că Grubleac Alexandru era în stare
de ebrietate în momentul comiterii infracțiunii.
Verificînd argumentele invocate în recursul ordinar în raport cu materialele
cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele
considerente.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care se constată că este vădit neîntemeiat.
Din conținutul recursului declarat de avocat nu se menționează careva
temeiuri prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, însă din argumentele
expuse în recurs, Colegiul penal consideră că sunt relevante pct. 5) și 10) alin. (1) al
art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.
Conform pct. 5) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a
instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul
3
cînd cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți
sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța
despre această imposibilitate, iar conform pct.10) alin. (1) al aceluiași articol, în
cazul cînd – s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de
procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.
Cauza penală a fost judecată în procedura simplificată potrivit art. 3641 Cod
de procedură penală, la solicitarea lui Grubleac Alexandr, care a recunoscut faptele
așa cum au fost menționate în rechezitoriu și care a declarat că cunoaște și acceptă
probele administrate în faza de urmărire penală.
Instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură
penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le
sub aspectul pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, fapt ce face ca
concluziile despre condamnarea lui Grubleac Alexandr în baza art. 287 alin. (2) lit.
b) Cod penal, să fie juste și întemeiate.
În susținerea acestora, instanța de apel just a concluzionat asupra faptului că
vina inculpatului în comiterea infracțiunii a fost dovedită la judecarea cauzei, din
totalitatea de probe acumulate ca: declarațiile inculpatului precum și raportul de
expertiză medico-legală nr. 2255/D din 23 august 2012, prin care la partea vătămată
Cojocaru Andrei s-au constatat: fractura planșeului orbital inferior, cu deplasarea
fragmentelor pe stînga, hemosinuzită pe stînga, fractura oaselor nazale, acre au fost
produse în urma acțiunii traumatice a unui corp contodent dur, posibil în timpul și în
circumstanțele indicate, care condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată și
în conformitate cu acest criteriu se califică ca vătămare corporală ușoară; echimoze
cu edem al țesuturilor moi adiacente pe față, excoriații multiple și masive pe torace
pe stînga, membre, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect
contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care se califică ca
vătămare neînsemnată (f.d. 34).
Astfel, sunt întemeiate concluziile instanței de apel precum că Grubleac
Alexandr Boris, a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,
huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,
însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea
unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților
autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile
care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.
Mai mult ca atît, Colegiul penal motivat a indicat că în cadrul examinării
cauzei în prima instanță, inculpatul personal, contra semnătură, a declarat că
recunoaște în totalmente săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca
judecata să se facă în baza prevederilor art. 3641 Cod procedură penală pe baza
probelor administrate în faza de urmărire penală (f. d. 109).
La stabilirea pedepsei lui Grubleac Alexandr, instanța de apel, a ținut cont de
prevederile art. 7, 61, 75-77 Cod penal, și anume: gravitatea infracțiunii săvîrșite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează
4
ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, fiindu-i aplicată o pedeapsă echitabilă.
Instanța de recurs ține să enunțe că, Colegiul penal corect a stabilit ca
circumstanțe atenuate la examinarea cauzei: recunoașterea de către inculpat a vinei
și căința sinceră, solicitarea judecării cauzei în baza revederilor art. 3641 Cod
procedură penală pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, nefiind
stabilite careva circumstanțe agravante.
La fel, este întemeiată concluzia instanței de apel privind faptul că prima
instanță nu a ținut cont la numirea felului și măsurii de pedeapsă inculpatului
Grubleac Alexandr și de faptul că potrivit prevederilor art. 24 Cod Penal “persoana
care a săvîrșit o infracțiune în stare de ebrietate, produsă de alcool sau de alte
substanțe, nu este liberată de răspundere penală. Cauzele ebrietății, gradul și
influența ei asupra săvîrșirii infracțiunii se iau în considerare la stabilirea pedepsei”.
Astfel, invocările recurentului, precum că starea de ebrietate a inculpatului
Grubleac Alexandr nu a fost constatată prin procesul-verbal cu privire la constatarea
stării de ebrietate și naturii ei, nu pot fi reținut și urmează a fi respinse întrucît însuși
inculpatul Grubleac Alexandr, solicitînd ca judecata să se facă în baza prevederilor
art. 3641 Cod procedură penală pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală, a recunoscut prin aceasta că a comis fapta imputată lui, prevăzută de art. 287
alin. (2) lit. b) Cod penal, fiind sub influența băuturilor alcoolice, cu aplicarea
violenței asupra a două persoane, încălcînd totodată și ordinea publică.
Prin urmare, instanța de apel just a considerat ca fiind neîntemeiată încetarea
procesului penal în privința inculpatului Grubleac Alexandr, fiind greșită aplicarea
unei sancțiuni contravenționale pentru săvîrșirea unei asemenea infracțiuni, iar
pedeapsa aplicată este prea blîndă și nu-și va atinge scopurile corectării inculpatului,
prevenirii săvîrșirii unor asemenea infracțiuni din partea acestuia și a altor persoane.
În această ordine de idei, instanța de recurs subliniază că Colegiul penal
întemeiat a conchis că inculpatul Grubleac Alexandr trebuie să poarte răspundere
penală pentru faptele săvîrșite și că îndreptarea și reeducarea lui este posibilă, doar
cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, iar
conform art. 90 Codul penal, de suspendat condiționat executarea pedepsei, cu
fixarea unui termen de probă de 1 (un) an, reieșind din faptul că dînsul nu are
antecedente penale și a recunoscut în totalmente săvîrșirea faptelor indicate în
rechizitoriu, solicitînd ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de
urmărire penală, astfel, fiind posibilă îndreptarea și reeducarea lui fără privarea
ultimului de libertate.
Cît privește afirmația recurentului privind faptul că instanța de apel a
examinat cauza în lipsa părții vătămate Cojocaru Andrei, care nu a înaintat careva
cerere prin care să solicite examinarea apelului în lipsa sa, acesta nu poate fi reținut
și urmează a fi declarat inadmisibil întrucît conform materialelor dosarului, ultimul,
la data de 04 iunie 2013 a depus cerere de examinare a cauzei în lipsa sa, în legătură
cu plecarea peste hotarele țării și că nu are careva pretenții materiale sau morale față
de inculpat (f.d. 107).
5
Ținînd cont de cele enunțate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
constată că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
Pentru aceste motive, în conformitate cu prevederile pct. 4) alin. (2) art.
432 Cod de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ian Dogotari în
numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 26 noiembrie 2013 în cauza penală în privința lui Grubleac Alexandr Boris, ca
fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 aprilie 2014.
Președinte Judecător Judecător
Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Constantin Alerguș
6