1ra-1269/2017 — art.287 alin.2 lit.b Cod penal

1ra-1269/2017 — art.287 alin.2 lit.b Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul 1ra-1269/17

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

14 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Ghenadie Nicolaev,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Petru

Moraru,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul

Murzac Angela în numele inculpaților Grubleac Victor, Grubleac Serghei și

Grubleac Alexandru, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016, în cauza penală în privința lui

Grubleac Victor XXXXX,

născut la 29 aprilie 1969, originar și domiciliat în

r-nul xxxxx, com.xxxxx,

Grubleac Serghei XXXXX,

născut la 18 noiembrie 1995, originar și domiciliat în

r-nul xxxxx, com.xxxxx,

Grubleac Alexandru XXXXX,

născut la 21 martie 1997, originar și domiciliat în r-

nul xxxxx, com.xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

în privința lui Grubleac Victor, Grubleac Serghei și Grubleac Alexandru

învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit.b) Cod

penal, a fost încetat, pe motiv că fapta acestora constituie o contravenție

administrativă, prevăzută de art.354 Cod contravențional, cu încetarea

procedurii contravenționale, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție.

1

Acțiunea civilă înaintată de Xxxx și Xxxx a fost lăsată fără soluționare.

Victor, Grubleac Sergiu și Grubleac Alexandru la 23 august 2015, aproximativ

orele 18 30, aflându-se în s. Xxxx, r-nul Xxxx, în stradă, în preajma magazinului

alimentar din localitate, de comun acord, din intenții huliganice, încălcând

grosolan ordinea publică, în prezența mai multor persoane, intenționat au

aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele, peste diferite părți ale

corpului lui Xxxx și Xxxx, cauzându-i ultimului potrivit raportului de

expertiză medico-legală nr.263-D din 07.09.2015, vătămari corporale

neînsemnate.

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, de condamnare a lui Grubleac V., Grubleac S. și

Grubleac Al. în baza art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal la amendă în mărime de

câte 500 unități convenționale, fiecăruia.

În argumentarea apelului procurorul a indicat că, atât la etapa urmăririi

penale, cât și cercetării judecătorești inculpații vina nu și-au recunoscut,

declarând că în ziua incidentului au avut un conflict cu familia Malai, în

stradă, unde se aflau mai multe persoane și au aplicat lovituri reciproce, însă

nu s-au adresat la poliție, deoarece nu au dorit. Prin urmare, instanța greșit a

recalificat acțiunile inculpaților în baza art. 354 Cod contravențional,

motivând că în acțiunile lui Grubleac V., Grubleac S. și Grubleac Al. sunt

prezente elementele de acostare jignitoare a persoanei fizice, alte acțiuni

similare ce încalcă normele morale, tulburarea ordinii publice și liniștea

persoanei fizice, precum și să constate că acțiunile inculpaților nu au avut loc

cu scopul de a atenta la ordinea publică în sensul infracțiunii de huliganism,

fiindcă s-a stabilit existența relațiilor ostile dintre inculpați și părțile vătămate

a unui conflict anterior.

Instanța nu a luat în considerare faptul că conflictul a luat amploare în

momentul când la fața locului a venit inculpatul Grubleac V., deoarece până

la acel moment între părți au avut loc niște discuții calme.

Inculpații au comis acțiunile huliganice de comun acord, fiindcă în

momentul când Grubleac V. îl agresa fizic pe Xxxx, fiul acestuia Malai D. a

dorit să intervină pentru a-l scoate pe tatăl său din mâinele inculpatului

Grubleac V., însă a fost oprit de către Serghei Grubleac, care, i-a aplicat o

2

lovitură cu piciorul în regiunea umărului, ulterior fiind lovit și de Alexandru.

Astfel, atât Grubleac Serghei, cât și Alexandru îl susțineau pe tatăl său

Grubleac V., doreau și acceptau acțiunile violente ale acestuia, respingând

orice încercare de a interveni a altor persoane în conflict.

La fel, acuzarea nu este de acord cu argumentul instanței precum că

persoanele din jur nu au fost deranjate de conflictul apărut, fapt confirmat

prin declarațiile martorului minor Afanasii A., care a declarat că după ce la

fața locului a venit Grubleac V. discuțiile au devenit mai aprinse, s-a speriat,

intuind că se va începe careva bătai și împreună cu prietena sa au intrat în

magazin unde s-au aflat în jur de 10-15 min.

octombrie 2016, a fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința

contestată și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care.

- Grubleac Victor, Grubleac Serghei și Grubleac Alexandru au fost

condamnați în baza art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal la 2 ani închisoare, fiecare,

iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost

suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani, fiecăruia.

S-a dispus încasarea de la inculpații Grubleac V., Grubleac S. și

Grubleac A. a prejudiciului moral în beneficiul lui Xxxx în sumă de câte xxxx

lei, de la fiecare și în beneficiul lui Xxxx în sumă de câte xxxx lei, de la fiecare.

S-a admis în principiu pretențiile lui Xxxx și Xxxx privind încasarea

prejudiciului material din contul inculpaților, urmând ca asupra cuantumului

prejudiciului să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

Grubleac S. și Grubleac A. prin rechizitoriu, și a reținut probele ce confirmă

vinovăția acestora în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit.b)

Cod penal, și anume: - declarațiile părților vătămate Xxxx, Xxxx, a martorilor

Toma J., Anastasii A., Pisiuc M., Anastasii M., precum și probele materiale

procesul-verbal de consemnare a celor constatate din 03.09.2015, informația

telefonică din 01.09.2015, procesul-verbal de cercetare la fața locului din

24.08.2015, raportul de expertiză medico-legală nr. 263-D din 07.09.2016

(f.d.48, vol.II).

Totodată, instanța a conchis că instanța de fond greșit a recalificat

acțiunile inculpaților în baza art. 354 Cod contravențional, menționând că

3

răspunderea contravențională pentru huliganism nu prea grav survine doar

în cazul, acostării jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni

similare ce încalcă normele materiale, tulbură ordinea publică și liniștea

persoanei fizice. Potrivit dicționarului explicativ al limbii române “acostare

jignitoare” este de a opri pe drum și a adresa cuvinte supărătoare, jignitoare.

În speță, s-a dovedit faptul că Grubleac V., Grubleac S. și Grubleac A.,

prin acțiunile sale au comis infracțiunea de huliganism prevăzută de art. 287

alin.(2) lit.b) Cod penal.

Referitor la latura civilă, instanța a conchis de a încasa din contul

inculpaților în beneficiul lui Xxxx prejudiciul moral în mărime de câte xxxx de

la fiecare, iar în beneficiul lui Xxxx câte xxxx, de la fiecare, în partea

prejudiciului material, acțiunea civilă a fost admisă, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii

civile.

Murzac Angela în numele inculpaților Grubleac V., Grubleac S. și Grubleac

A., care invocând temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.6), 8) și 12) CPP

solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond,

argumentând că instanța de apel, contrar probelor administrate a reținut că

inculpații au săvârșit fapta imputată din intenții huliganice.

Astfel, recurentul a desfășurat în recurs noțiunea de „ordine publică”,

„încălcarea grosolană a ordinii publice”, „exprimarea unei vădite lipse de

respect față de societate”, menționând că în speță nu sunt prezente elementele

nominalizate, deoarece acțiunile inculpaților au fost îndreptate împotriva

unor persoane fizice concrete și nicidecum împotriva ordinii publice sau

regulilor de conviețuire socială. Prin urmare, Grubleac V., Grubleac S. și

Grubleac A. nu au stricat vitrinele sau geamurile magazinului, nu au distrus

sau incendiat autovehiculele din stradă, nu au lovit alte persoane decât pe

Malai I. și Malai D. cu care au fost în relații ostile și s-au încăierat.

Consideră că în acțiunile inculpaților nu sunt prezente elementele

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit.b) CP.

La fel a indicat că inculpații au aplicat lovituri în diferite regiuni ale

corpului părților vătămate, fapt care s-a soldat cu cauzarea leziunilor

corporale neînsemnate, astfel, părțile implicate în conflict se aflau anterior în

relații ostile, dar nicidecum nu au prevăzut și urmărit încălcarea grosolană a

4

ordinii publice.

Reținând cele nominalizate, faptele săvârșite de inculpați urmează a fi

calificate drept contravenție prevăzută de art. 78 alin.(2) CC – vătămarea

intenționată ușoară a integrității corporale, în concurs cu art.354 CC –

huliganismul nu prea grav.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului declarat de către avocat în numele inculpaților, considerându-l

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, invocând că autorul a invocat că fapta

incriminată inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii incriminate,

însă, instanța de apel judecând cauza just a constatat circumstanțele de drept

și de fapt ale cauzei, corect încadrând acțiunile făptuitorilor în baza art. 287

alin.(2) lit.b) Cod penal. Astfel, recurentul nu este de acord cu modalitatea de

apreciere a probelor, iar motivele date nu se conțin în temeiurile prevăzute la

art. 427 alin.(1) CPP.

Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță în cazurile când instanța nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar

și oricăror probe noi prezentate instanței de apel, fiind obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform art. 417 alin.(1) pct.7) și 8) CPP, decizia instanței de apel

trebuie să cuprindă fondul apelului, temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul penal menționează că, hotărârile pronunțate de instanțele

ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

5

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită

de avut în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea

insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de

casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de

procedură.

Astfel, instanța de recurs conchide că în cauza dată instanța de apel nu a

îndeplinit aceste stricte prevederi ale legii, din sensul cărora rezultă că

nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului,

fapt ce atrage după sine casarea deciziei instanței de apel.

Verificând legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor cauzei,

instanța de recurs consideră că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal este pe deplin stabilită,

calificarea acțiunilor lui Grubleac Victor, Grubleac Sergiu și Grubleac

Alexandru în baza normei penale menționate este corectă, însă nu a fost

acordat deplină eficință motivării de individualizare a pedepsei.

Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel i-a stabilit pedeapsa

inculpaților fără a ține cont în deplină măsură de prevederile art. 75 alin.(1),

(2) Cod penal.

La acest capitol instanța de recurs ține să menționeze că, potrivit art.75

alin. (1) Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială

a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

prezentului cod.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în

parte.

Totodată, legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă

de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a

pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

6

La individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de

individualizare a pedepsei instanța de judecată trebuie să respecte toate

cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei

pedepse echitabile, legale și individualizate. Neglijarea unora din aceste

criterii, la stabilirea pedepsei, constituie temei pentru casarea hotărârii de

către instanța ierarhic superioară în procedura prevăzută de legea procesual

penală pentru căile de atac.

Instanța de judecată trebuie să se conducă de limitele de pedepse

stabilite de sistemul dreptului penal, care sunt relativ determinate. Aceste

pedepse sunt: minimum și maximum prevăzut de fiecare infracțiune în textul

incriminator.

Categoriile pedepselor sunt expuse în Codul penal într-o anumită

consecutivitate: de la cea mai blândă – amendă, până la cea mai aspră –

detențiune pe viață.

În speță, norma penală în baza căreia au fost condamnați Grubleac V.,

Grubleac S. și Grubleac Al. (art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal), prevede pedepse

alternative: amendă sau închisoare.

Prin decizia instanței de apel, inculpații Grubleac V., Grubleac S. și

Grubleac Al. au fost condamnați la pedeapsa închisorii. Însă, în conformitate

cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 75 alin.

(2) Cod penal, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute

pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă

mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei. Astfel, când sancțiunea prevede pedepse alternative, concluzia

instanței cu privire la aplicarea unei pedepse mai aspre urmează a fi motivată.

Cele menționate sunt reflectate în dispoziția art. 394 alin.(2) pct.1) Cod

de procedură penală, care obligă instanța de judecată să motiveze stabilirea

pedepsei cu închisoare, dacă sancțiunea legii penale prevede și alte categorii de

pedeapsă.

Colegiul remarcă, că potrivit art. 53 alin.(1) Cod de procedură penală,

procurorul la examinarea cauzei penale în instanța de judecată, exercită mai

multe atribuții, iar potrivit pct. 8) al aceluiași articol, își expune în timpul

dezbaterilor judiciare opinia asupra faptei infracționale săvârșite de inculpat,

încadrării ei în baza legii penale și pedepsei care urmează a fi aplicată.

7

Raportând aceste stipulări, instanța de recurs reține că atât din textul

apelului, cât și din procesul-verbal al ședinței instanței de apel, rezultă că

procurorul a solicitat ca în privința inculpaților să fie aplicată o pedeapsă sub

formă de amendă, câte 500 unități convenționale, fiecăruia (f.d.199-202, vol.I,

f.d.27,vol.II), fapt care a fost nereținut de instanță la individualizarea

pedepsei.

Astfel, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de

judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și cu periculozitatea infractorului.

Totodată, Colegiul conchide că în argumentarea pedepsei stabilite

inculpaților instanța de apel a ținut cont, și anume: de circumstanțele cauzei, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, care potrivit art.16 Cod penal face parte din

categoria celor mai puțin grave, persoana acestora care se caracterizează suficient și

pentru prima dată sunt atrași la răspundere penală, precum și lipsa circumstanțelor

atenuante și agravante.

Necătând la circumstanțele menționate, instanța de apel a ignorat

prevederile legale privind principiile de individualizare a pedepsei,

nemotivat și neîntemeiat a aplicat lui Grubleac V., Grubleac S. și Grubleac Al.

pedeapsa cea mai aspră, din numărul celor alternative, stabilindu-le astfel o

pedeapsă inechitabilă.

Totodată, instanța de apel nu a motivat suficient soluția adoptată în

latura civilă în partea încasării cuantumului prejudiciului moral, reieșind din

gradul de vinovăție al făptuitorilor, stabilirea unui echilibru în deplină

proporționalitate cu faptele comise de inculpați și suferințele cauzate părții

vătămate, pronunțându-se pur formal și superficial, limitându-se la fraze de

ordin general.

În viziunea Colegiului, erorile procesuale admise de către Curtea de

Apel cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct.6) și 10) Cod de

procedură penală, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată, că totalitatea circumstanțelor

menționate în prezenta decizie confirmă necesitatea casării totale a deciziei

instanței de apel cu remiterea la rejudecare în instanța de apel în alt complet

de judecată în cadrul căreia urmează a fi apreciate de către instanța de apel în

8

cumul cu toate probele la justa lor valoare pentru stabilirea adevărului și

adoptării unei soluții juste și corecte.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de

casare a soluției adoptate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apeluri și să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Murzac Angela în numele

inculpaților Grubleac V., Grubleac S., Grubleac A., casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016, în cauza

penală în privința lui Grubleac Victor, Grubleac Serghei și Grubleac

Alexandru și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, pronunțată integral la 14

decembrie 2017.

Președinte Ghenadie Nicolaev

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

Petru Moraru

9