1ra-785-2013 — art.187 alin.2 lit.f CP

Dosarul nr.1ra-785/13

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 octombrie 2013 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Petru Ursache,

Judecătorii - Elena Covalenco, Nicolae Gordilă, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti,

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura

de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2013 în cauza penală privindu-l pe

Grubleac Alexandru Alexandru, născut la 16 iulie

1991, originar și domiciliat în or.Ialoveni, str.Haiducilor

5.

Termenul examinării cauzei în:

prima instanță de la 22.11.2011 pînă la 19.06.2012;

instanța de apel de la 19.10.2012 pînă la 31.01.2013;

instanța de recurs de la 26.06.2013 pînă la 08.10.2013.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a prezentat:

Procurorul Nicolae Suvac, care a susținut recursul, solicitînd admiterea lui în sensul

declarat.

Avocatul Alexandr Ghițu, care s-a pronunțat pentru respingerea recursului declarat,

ca fiind neîntemeiat.

C O N S T A T Ă :

Alexandru a fost condamnat în baza art.187 alin.(2) lit.f) Cod penal la 3 ani închisoare,

fără amendă, iar în temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei închisorii pe un termen de probă de 3 ani.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, dispunîndu-se încasarea de la Grubleac

Alexandru în beneficiul lui Bateha Irina a prejudiciului material în sumă de 669 lei și a

prejudiciului moral în sumă de 10.000 lei.

La fel, s-a dispus încasarea în mod solidar de la Grubleac Alexandru și Safroni

Pavel în beneficiul lui Bateha Irina a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în

sumă de 800 lei.

aproximativ în jurul orei 23.10, aflîndu-se împreună cu Safroni Pavel în curtea casei

nr.58/2 din str.Ismail, mun.Chișinău, i-a spus ultimului să-l aștepte, el deplasîndu-se mai

departe și cu scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, i-a sustras din mină

geanta cet.Bateha Irina, în care se aflau un telefon mobil de model „Samsung Galaxi ACE

S 5830” cu IMEI 357655042146662 și cartela SIM 069689698, un portmoneu, permisul

de conducere și bani în sumă de 6000 lei, după care a fugit într-o direcție necunoscută,

cauzîndu-i părții vătămate o daună materială considerabilă în valoare totală de 10956,10

lei.

Ulterior, Grubleac Alexandru l-a contactat la telefonul mobil pe Safroni Pavel

înțelegîndu-se să se întîlnească în preajma mănăstirii „Ciuflea”, care știind că Grubleac

1

Alexandru a sustras geanta, a luat din aceasta suma de 4000 lei, după care auzind sirenele

poliției, pentru a se ascunde, a luat un taxi, pe care l-a achitat din banii sustrași, însă fiind

reținut, a restituit banii sustrași, l-a telefonat pe Grubleac Alexandru, căruia i-a comunicat

să vină la comisariatul de poliție.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunile sale să fie

reîncadrate din prevederile alin.(2) în cele ale alin.(1) art.187 Cod penal, pe motiv că

instanța considerînd că prejudiciul material pentru partea vătămată este considerabil nu a

luat în considerație valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea

materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, precum și alte circumstanțe

care ar influența asupra stării materiale a acesteia, care nu are careva pretenții de ordin

material sau moral față de el.

fost admis apelul inculpatului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre, prin care

Grubleac Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.187 alin.(1) Cod

penal la amendă în mărime de 300 unități convenționale.

4.1. Pentru pronunțarea hotărîrii date instanța de apel a constatat că Grubleac

Alexandru, la 30 septembrie 2011, aproximativ în jurul orei 23.10, aflîndu-se împreună cu

Safroni Pavel în curtea casei nr.58/2 din str.Ismail, mun.Chișinău, i-a spus ultimului să-l

aștepte, el deplasîndu-se mai departe și cu scopul sustragerii deschise a bunurilor altei

persoane, i-a sustras din mînă geanta cet.Bateha Irina, în care se afla un telefon mobil de

model „Samsung Galaxi ACE S 5830” cu IMEI 357655042146662 și cartela SIM

069689698, un portmoneu, permisul de conducere și bani în sumă de 6000 lei, după care a

fugit într-o direcție necunoscută, cauzîndu-i părții vătămate o daună materială în valoare

totală de 10956,10 lei.

Instanța de apel reținînd declarațiile inculpatului A.Grubleac, a părții vătămate

I.Bateha, a martorului V.Antoci și, apreciind în cumul toate probele, a concluzionat că

prima instanță neîntemeiat a încadrat acțiunile inculpatului în baza art.187 alin.(2) lit.f)

Cod penal, deoarece nu a fost stabilit faptul că prejudiciul cauzat pentru partea vătămată

este considerabil, fiindcă, reținînd prevederile art.126 alin.(2) Cod penal, precum și faptul

că partea vătămată la acel moment era angajată în cîmpul muncii, avea salariu, mai primea

ajutor material și de la familia sa, iar în cadrul ședinței de judecată aceasta a declarat că

pentru ea considerabil este doar dauna morală.

Astfel, instanța de apel, reieșind din faptul că alte circumstanțe ce ar condiționa sau

demonstra caracterul considerabil al prejudiciului material pentru partea vătămată nu au

fost prezentate de partea acuzării, iar bunurile sustrase i-au fost restituite ultimei imediat,

a conchis că fapta comisă de inculpat urmează corect a fi încadrată în baza art.187 alin.(1)

Cod penal – jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane.

Totodată, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel, ținînd seama de

prevederile art.61, 75, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele atenuante prezente în cauză, că inculpatul pentru prima dată a

comis o infracțiune, care face parte din categoria celor mai puțin grave, se caracterizează

pozitiv, se căiește sincer de cele comise, a restituit bunurile sustrase și-a cerut iertate de la

partea vătămată, care l-a iertat, că în cauză lipsesc circumstanțe agravante, a ajuns la

concluzia că acesta nu prezintă pericol pentru societate, astfel că corectarea și reeducarea

lui poate avea loc prin aplicarea unei pedepse sub formă de amendă.

invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că hotărîrea instanței de apel nu

2

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, deoarece instanța nu a examinat cauza

conform prevederilor art.419 Cod de procedură penală, eronat a ajuns la concluzia că

prejudiciul cauzat părții vătămate nu constituie o daună considerabilă, de rînd ce atît în

cadrul urmăririi penale, cît și în cadrul cercetării judecătorești partea vătămată a indicat că

acesta pentru ea este unul considerabil, reieșind din salariul pe care îl primea de 1100 lei,

iar faptul restituirii prejudiciului cauzat părții vătămate, care nu are pretenții față de

inculpat nu poate genera recalificarea acțiunilor acestuia.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din

următoarele considerente.

Procurorul a invocat ca temei pentru recurs, prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod

de procedură penală, conform cărora o hotărîre a instanței de apel poate fi supusă

recursului în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Colegiul penal constată că temeiul la care se referă autorul recursului nu este

aplicabil din punct de vedere al prezenței erori de drept care ar fi temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

Conform prevederilor art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrilor atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să

se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

numai în cazurile prevăzute de această normă legală.

Autorul recursului consideră că instanța de apel a tras o concluzie greșită în ce

privește reîncadrarea acțiunilor inculpatului A.Grubleac din prevederile art.187 alin.(2)

lit.f) Cod penal în cele ale art.187 alin.(1) Cod penal, prin faptul că nu a dat o apreciere

corectă probelor administrate, și anume declarațiilor părții vătămate I.Bateha, precum că

prejudiciul cauzat prin infracțiune pentru ea nu constituie o daună considerabilă.

La acest capitol, Colegiul menționează că potrivit art.101 alin.(2)-(3) Cod de

procedură penală, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în

urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de

lege. Nici o probă prezentată de părți, nu are o valoare dinainte stabilită pentru instanța de

judecată.

Astfel, instanța de apel, examinînd apelul inculpatului, a supus unei cercetări

suplimentare și minuțioase toate probele administrate la dosar, după cum rezultă din

procesul-verbal al ședinței de judecată, a audiat suplimentar partea vătămată I.Bateha, a

cercetat suplimentar declarațiile inculpatului A.Grubleac și a martorului V.Antoci, dîndu-

le o apreciere justă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității

și coroborării reciproce, în urma căreia corect a ajuns la concluzia privind reîncadrarea

faptei săvîrșite de inculpat în baza art.187 alin.(1) Cod penal, fiindcă această stare de fapt

și de drept stabilită concordă cu circumstanțele constatate și probele administrate în cadrul

examinării cauzei.

Colegiul penal consideră că instanța de apel just a ajuns la o astfel de concluzie și

corect a reținut că dauna cauzată părții vătămate nu poartă un caracter considerabil,

deoarece la acel moment aceasta era angajată în cîmpul muncii, avea un venit și mai

primea ajutor material de la familie, iar în ședința instanței de apel a indicat că prejudiciul

material este neconsiderabil.

3

Astfel, analizînd materialele cauzei și decizia atacată, Colegiul penal nu constată

vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărîrii judecătorești contestate, și

anume că hotărîrea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Afirmațiile recurentului, precum că instanța de apel incorect a apreciat declarațiile

părții vătămate date în instanța de apel și nu a luat în considerație declarațiile acesteia din

procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea infracțiunii, în care a indicat că prejudiciul

cauzat în urma infracțiunii pentru ea este unul considerabil, este neîntemeiat, deoarece

instanța de apel apreciind declarațiile părții vătămate date în instanță, care a afirmat că

suma prejudiciului pentru ea nu este considerabilă, conform propriei convingeri, corect a

decis de a încadra fapta săvîrșită de inculpat în prevederile art.187 alin.(1) Cod penal.

La fel, Colegiul consideră neîntemeiat și argumentul recurentului, precum că

instanța urma să examineze cauza potrivit prevederilor art.419 Cod de procedură penală,

deoarece apelul constituie o continuare a judecării fondului cauzei, iar art.414 alin.(4) Cod

de procedură penală, prevede posibilitatea instanței de a da o nouă apreciere probelor

administrate la judecarea în prima instanță.

Prin urmare, la judecarea apelului, se poate proceda la cercetarea suplimentară a

probelor administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față de felul

cum au fost evaluate de prima instanță), precum și la administrarea oricăror probe noi.

Odată ce procurorul participant în instanța de apel nu a prezentat noi probe, ce ar

demonstra că prejudiciul material pentru partea vătămată era considerabil, dar a solicitat

doar cercetarea probelor care au stat la baza sentinței, nu se întrevede careva erori comise

de instanță, ce ar motiva casarea hotărîrii atacate.

Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului, temeiurile de fapt și de drept,

precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de

procedură penală. Alte probleme de drept, care ar afecta hotărîrea în cauză nu au fost

invocate și nici nu se conțin în materialele dosarului.

În consecință, se apreciază că nu există temei legal pentru admiterea recursului

ordinar declarat de procuror și, potrivit legii, se dispune respingerea acestuia ca

inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2013, în cauza penală în privința lui Grubleac

Alexandru, cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 noiembrie 2013.

Președinte Petru Ursache

Judecători Elena Covalenco

Nicolae Gordilă

Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

4