1ra-1377/2016 — Art.186 alin. 2 lit. b,c,d, 187 alin. 2 lit. c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 28 decembrie 2015, Leah Alexandr a fost condamnat: - în baza art. 186 alin.(4) Cod penal (episodul din 31.05.2014 furtul de la Felipe Roberto Ramirez Delgado) la 7 ani închisoare; - în baza art. 187 alin.(2), lit. c),d) Cod penal (episodul din 27.09.2014 jaf de la Nerciu Iurii) la 6 ani închisoare, fără amendă; - în baza art. 186 alin.(2), lit. b),c),d) Cod penal (episodul din 05.11.2014- 20.11.2014 furtul de la Vremea Andrei) la 3 ani închisoare; - în baza art. 186 alin.(2), lit.b),c),d) Cod penal (episodul din 20.11.2014 furtul de la Cociorvă Tudor), fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (l) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, 1 definitiv i s-a numit pedeapsa 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Prin aceiași sentință a fost condamnat și Botnari Alexandr în privința căruia cauza nu se examinează. Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Felipe Roberto Ramirez Delgado, Nerciu Iurii, Vremea Andrei și Cociorva Tudor au fost admise în principiu fiind lăsate pentru soluționare în ordinea procedurii civile.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Leah Alexandr la 31.05.2014 aproximativ la 0200 - 0800, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, a pătruns prin deteriorarea geamului în odaia nr. 20, din clădirea circului din bd. Renașterii Naționale, nr. 7, mun. Chișinău, de unde pe ascuns a sustras 8804 hrivne Ukrainești, care conform cursului oficial al BNM la data comiterii infracțiunii constituia 10 287,47 lei, 1000 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM la data comiterii infracțiunii constituia 13 829,3 lei și 2000 lei, și bunuri materiale în sumă de 47 604,01 lei, cauzându-i astfel părții vătămate Felipe Roberto Ramirez Delgado, daune în proporții mari în sumă de 73 720,78 lei. Tot el, la 27.09.2014, la orele 0100, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane prin acces liber a pătruns în locuința de pe str. Pietrăriei, 47B, mun. Chișinău, de unde a sustras 13 000 lei, 190 Euro echivalentul a 3515 lei, 3 ceasuri de damă a câte 500 lei, fiecare, un ceas bărbătesc la preț de 3700 lei, un inel de damă din aur alb cu pietre la preț de 3000 lei, un inel de damă din aur cu pietre scumpe la preț de 10 000 lei, o pereche de cercei cu pietre Swarovski la preț de 1200 lei, o pereche de cercei din aur la preț de 3000 lei, un inel de damă cu pietre Swarovski la preț de 1800 lei, un inel din aur alb cu piatră la preț de 3000 lei, un inel de damă cu piatră Swarovski la preț de 2500 lei, o brățară de damă la preț de 700 lei, cheile de la automobil de model Audi A6 cu nr. de înmatriculare C HU 471, telefon mobil de model „Nokia 6300" cu nr. IMEI 357671010754668, însă fiind surprins de stăpânul casei Nerciu Iu., cu bunurile sustrase a părăsit locul infracțiunii, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu considerabil în sumă de 45 415 lei. Tot el, în intervalul de timp de la 05.11.2014 până la 20.11.2014 aflându-se în com. Stăuceni, pe str. Hajdeu, nr. 8, mun. Chișinău, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, folosindu-se de faptul că în casa din adresa indicată nu este stăpânul, a pătruns înăuntru, de unde a sustras pe ascuns bunuri materiale, cauzând-i părții vătămate Vremea Andrei un prejudiciu material considerabil în sumă de 5640 lei. 2 Tot el, la 20.11.2014 aproximativ la 0230, aflând-se în com. Stăuceni, str. Tineretului, nr. 81, mun. Chișinău, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, spărgând geamul casei, a pătruns înăuntru de unde a sustras mai multe bunuri materiale cauzând părții vătămate Cociorva Tudor un prejudiciu considerabil în sumă de 48 650 lei. Ulterior, l-a telefonat pe cet. Zub Serghei, pe care l-a rugat să i-a un taxi și să vină pe adresa indicată. Bunurile sustrase Leah Alexandr le-a transmis peste gard lui Zub Serghei și Botnari Alexandru și împreună cu aceștia le-au încărcat în taxi „14222”, „Dacia Logan”, cu n/î ST AZ 827, la volanul căreia se afla Croitor Serghei, și le-au transportat în mun. Chișinău, str. Fontanului, nr. 15, unde au fost reținuți de către colaboratorii de poliție.

Împotriva sentinței au declarat apel inculpatul Leah Alexandr și avocatul acestuia Popescu Ion, care au solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță cu reîncadrarea acțiunilor lui Leah A. din prevederile art. 186 alin. (4) în cele ale art. 186 alin. (2) lit. b),c),d) Cod penal (epizodul din 31.05.2014 furtul de la Felipe Roberto Ramirez Delgado) și din prevederile art. 187 alin. (2) lit. c) d) în cele ale art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (episodul din 27.09.2014 jaf de la Nerciu Iu.). Condamnarea în baza art. 186 alin. (2) lit. b),c),d) Cod penal (episoadele de furt de la Vremea A. și Cociorvă T.), iar la stabilirea pedepsei să fie aplicate prevederile art. 79 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege. În argumentarea apelului declarat s-a invocat următoarele: - acuzarea nu a prezentat probe, care ar confirma că Leah A. ar fi sustras de la Felipe Roberto Ramirez Delgado aparatul de făcut tatuaje cât și sumele bănești indicate că ar fi fost în portmoneu, precum și faptul că partea vătămată ar fi avut în posesie aceste bunuri; - inculpatul recunoaște vina pe episodul privind sustragerea bunurilor de la Nerciu Iu., însă nu este de acord cu încadrarea juridică a acțiunilor sale în baza art. 187 Cod penal, or sustragerea bunurilor a avut loc în mod ascuns și în momentul sustragerii nu a fost văzut de către careva personase.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că prima instanță la pronunțarea sentinței corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a comis infracțiunile incriminate. 3 Colegiul penal a concluzionat că probele prezentate de acuzatorul de stat și cercetate în cadrul ședințelor de judecată, cu certitudine dovedesc vinovăția lui Leah Al. în săvârșirea furtului de la Felipe Roberto Ramirez Delgado în întreg volumul de învinuire incriminat, or potrivit procesului-verbal de confruntare între partea vătămată și Leah A. din 25.06.2015 primul a susținut că suma prejudiciului cauzat este de 71 735 lei, iar Leah A. nu a avut careva obiecții asupra acestuia. Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind veridice declarațiile părții vătămate referitor la numărul obiectelor sustrase și valoarea acestora, declarațiile acestuia fiind logice, coerente, iar valoarea declarată corespunde prețurilor reale. La fel, instanța de apel a menționat că materialele cauzei cu certitudine dovedesc că acțiunile lui Leah A. conțin indicii componenței de infracțiune prevăzut de art. 187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal, și anume: declarațiile părții vătămate Nerciu Iu., martorului Rudacov A.; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 27.09.2014 cu planșa fotografică; procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice, ridicate de la compania „Orange”; procesul verbal de ridicare din 25.11.2014; procesul –verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie. Afirmațiile apelanților referitor la faptul că în momentul sustragerii bunurilor din casa părții vătămate Nerciu Iu. inculpatul nu a fost văzut de careva persoane, Colegiul penal le-a respins, or din declarațiile pătimitului clar rezultă că după ce l-a văzut pe inculpat și a strigat la el, acesta s-a speriat și a lăsat o parte din bunurile sustrase. Cele menționate mai sus se confirmă și prin procesul-verbal de audiere a părții vătămate Nerciu Iu., care a descris amănunțit persoana pe care a văzut-o în casa sa, precum și prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie. De asemenea instanța a conchis că nu are temei de a interveni în soluția instanței de fond nici în partea stabilirii pedepsei inculpatului, or la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă lui Leah A. s-a ținut cont de toate circumstanțele cauzei de persoana acestuia stabilindu-i o pedeapsă echitabilă în raport cu gravitatea infracțiunilor săvârșite.

Împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în cauză au declarat recursuri ordinare inculpatul și avocatul acestuia Popescu Ion, care au solicitat: - inculpatul casarea hotărârilor contestate cu pronunțarea unei noi hotărâri de reîncadrare a acțiunilor sale din prevederile art. 186 alin. (4) în cele ale art. 186 alin. (2) lit. b),c),d) Cod penal (episodul din 31.05.2014 furtul de la Felipe Roberto 4 Ramirez Delgado) și din prevederile art. 187 alin. (2) lit. c) d) în cele ale art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (episodul din 27.09.2014 jaf de la Nerciu Iu.). Condamnarea în baza art. 186 alin. (2) lit. b),c),d) Cod penal. În argumentarea recursului declarat s-a invocat următoarele  în speță nu au fost prezentate probe veridice, care ar confirma că partea vătămată Felipe Roberto Ramirez Delgado ar fi avut în posesie aparatul de făcut tatuaj, care acesta pretinde că ar fi fost sustras, precum și că bunurile pe care le-a sustras ar fi valorat atât cât se indică în actul de învinuire;  în materialele cauzei nu există probe, care ar confirma că sustragerea bunurilor de la Nerciu Iu. a avut loc în mod deschis, or partea vătămată la acest capitol a dat declarații contradictorii;  dînsul s-a aflat în stare de arest preventiv contrar prevederilor hotărîririi Curții Constituționale din 23.02.2016 un termen mai mare de 12 luni, astfel fiindu- i încălcate drepturile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b) CoEDO; - avocatul Popescu Ion, care, invocând temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8),12) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a hotărârilor contestate, și pronunțarea unei noi hotărâri cu reîncadrarea acțiunilor lui Leah A. din prevederile art. 186 alin. (4) în cele ale art. 186 alin. (2) lit. b),c),d) Cod penal (episodul din 31.05.2014) și din prevederile art. 187 alin. (2) lit. c) d) în cele ale art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (episodul din 27.09.2014). Condamnarea în baza art. 186 alin. (2) lit. b),c),d) Cod penal – episoadele de furt de la Vremea A. și Cociorvă T., și numirea unei pedepse cu aplicarea art. 79 Cod penal, adică a unei pedepse mai blînde decît cea prevăzută de lege. În argumentarea recursului recurentul repetat a invocat aceleași argumente care au fost menționate în cererea de apel descrise în pct. 3 al prezentei decizii.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare declarate, menționând că recurenții își motivează recursurile prin dezacordul cu aprecierea probelor, însă criticile formulate nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate ca fiind ilegale, or reaprecierea probelor, în modul propus de autori nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, prin urmare, consideră că recursurile urmează a fi respinse ca inadmisibile.

Judecând recursurile ordinare declarate și verificând argumentele invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul lărgit consideră că recursurile urmează a fi admise, însă din alte motive decât cele indicate de recurenți. 5 Potrivit art. 435 alin. (1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau parțială a hotărârii atacate și să rejudece cauza, cu pronunțarea unei noi hotărâri, dacă nu se agravează situația condamnatului. Conform art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limita temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală și formulate în cererea de recurs. Așadar, analizînd textele recursurilor declarate, Colegiul reține, că recurenții le întemeiază prin prisma pct. 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează, că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii, precum și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în sensul că acțiunile lui Leah A. au fost greșit încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. c), d) Cod penal și în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, Colegiul o consideră neîntemeiată. Întru susținerea poziției sale, instanța de recurs remarcă prevederile art. 414 alin. (1), (5) Cod de procedură penală, unde este prevăzut că instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Verificând lucrările dosarului, Colegiul reține, că instanța de apel examinând apelurile declarate în prezenta cauză, a cercetat suplimentar probele administrate la dosar, după cum rezultă din procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d.125-130, vol. V), fiind audiat suplimentar inculpatul Leah A. și partea vătămată 6 Nerciu Iu., astfel ținând cont de prevederile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de apel a evaluat just probele în corespundere cu cerințele art. 101 al aceluiași Cod, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, corect ajungând la concluzia, că vina inculpatului Leah A. în comiterea infracțiunilor imputate pe aceste capete de învinuire și-a găsit confirmarea, precum și încadrarea juridică a acțiunilor acestuia este justă. Având ca suport prevederile legale sus enunțate și analizând textul deciziei instanței de apel, în raport cu argumentele invocate în apelurile declarate referitor la netemeinicia încadrării acțiunilor lui Leah A. în baza art. 186 alin. (4) pe motiv că acuzarea nu a prezentat suficiente probe care ar confirma mărimea prejudiciului cauzat părții vătămate Felipe Roberto Ramirez Delgado și în baza art. 187 alin. (2) lit. c), d) Cod penal pe motiv că în speță nu există probe, care ar confirma că sustragerea bunurilor de la Nerciu Iu. a avut loc în mod deschis, în viziunea Colegiului lărgit, această instanță și-a motivat soluția adoptată în sensul oferirii răspunsurilor la motivele apelurilor declarate, iar autorii recursurilor, de fapt, nu aduc careva argumente noi, ce ar combate concluzia instanțelor de judecată privind corectitudinea încadrării acțiunilor lui Leah A. în baza normelor de drept pentru care a fost condamnat. În principiu, o bună parte ale argumentelor invocate în recursuri, sunt similare celor invocate în apel, iar instanța de apel a respectat rigorile ce se regăsesc în dispozițiile art. 414, 417 Cod de procedură penală, pronunțându-se motivat asupra argumentelor esențiale ale apelului, ceea ce exclude prezența temeiurilor pentru recurs invocate și prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Totodată, nu este fondată nici critica inculpatului, în sensul pretinderii că dânsul s-a aflat în stare de arest preventiv contrar prevederilor hotărârii Curții Constituționale din 23.02.2016 un termen mai mare de 12 luni, astfel fiindu-i încălcate drepturile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b) CoEDO. La acest capitol Colegiul lărgit relevă, că hotărârea Curții Constituționale la care a făcut referire inculpatul în cererea de recurs a fost emisă la 23.02.2016, adică după pronunțarea sentinței de condamnare în prezenta cauză, iar conform art. 28 alin. (2) al Legii cu privire la Curtea Constituțională, actele normative sau unele părți ale acestora declarate neconstituționale devin nule și se aplică din momentul adoptării hotărârii respective. Prin urmare, declararea neconstituționalității a alin. (3), (5), (6) al art. 186 Cod 7 de procedură penală, nu are relevanță în speță, deoarece inculpatul s-a aflat în arest preventiv până la pronunțarea hotărârii Curții Constituționale din 23.02.2016, care după cum s-a menționat mai sus nu are efect retroactiv. Alegațiile recurenților prin care se invocă că în materialele cauzei nu există probe, care ar confirma că sustragerea bunurilor de la Nerciu Iu. a avut loc în mod deschis Colegiul penal le respinge ca neîntemeiate, or din declarațiile părții vătămate date în cadrul urmăririi penale și în instanțele de fond rezultă că dânsul l-a surprins pe Leah A. în momentul în care acesta sustrăgea bunurile din imobilul său, totodată Nerciu Iu. a descris amănunțit aspectul exterior al infractorului, înălțimea, frizura, trăsăturile feții, fapt care confirmă că pătimitul și infractorul s-au văzut reciproc, iar făptașul realizând că a fost surprins de cineva, a părăsit locul infracțiunii luând cu el o parte din bunurile sustrase. Tot aici, Colegiul lărgit ține să menționeze, că din materialele cazuei nu rezultă că, bunurile părții vătămate au fost trecute pe ascuns în posesia inculpatului, or acesta, fiind în posesia bunurilor sustrase a fost depistat de către Nerciu Iu., care în mod clar l-a somat să se oprească, însă, Leah A. știind cu certitudine că a fost depistat, le-a însușit și a părăsit locul infracțiunii. În ceea ce privește argumentul recurenților referitor la faptul că anume momentul sustragerii nu a fost văzut de careva persoane, astfel în viziunea acestora fapta urma a fi calificată ca furt, Colegiul lărgit relevă, că latura obiectivă a infracțiunii de furt se exprimă prin sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane și include: -fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de luare ilegală și gratuită;-urmările prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv al cărui mărime se cuprinde între limitele de 25 - 2500 unități convenționale; - legătură de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; - modul ascuns. Prin sustragere se înțelege luarea ilegală și gratuită a bunurilor mobile din posesia altuia, care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia, săvîrșită în scop de cupiditate. Deosebirea esențială a furtului de jaf, se exprimă prin faptul sustragerii pe ascuns a bunurilor proprietarului (adică metoda comiterii faptului infracțional), iar în cazul jafului – modul deschis de comitere a sustragerii. În contextul celor expuse, Colegiul menționează că potrivit literaturii juridice de specialitate sustragerea începută ca furt se transformă în jaf dacă în pofida faptului că a fost surprins în procesul sustragerii neconsumate, făptuitorul 8 ignoră această împrejurare și continuă realizarea sustragerii. Deci raportând, considerațiunile teoretice, la circumstanțele cauzei și cumulul de probe, Colegiul constată că în acțiunile inculpatului sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii de jaf, deoarece ultimul a început acțiunea de sustragere pe ascuns, care ulterior au trecut în formă deschisă, acesta continuându-și acțiunile ilegale și realizându-și scopul. La fel, sunt neîntemeiate și alegațiile recurenților referitor la faptul că acuzarea nu a prezentat probe, care ar confirma că Leah A. ar fi sustras de la Felipe Roberto Ramirez Delgado aparatul de făcut tatuaje cât și sumele bănești indicate că ar fi fost în portmoneu, or instanța de apel s-a pronunțat asupra acestui argument al apărării și și-a motivat concluzia la acest capitol, care pe larg a fost expusă în pct. 5 din prezenta decizie, soluție care este întemeiată și pe care instanța de recurs o susține pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune. În concluzie instanța de recurs reține că vinovăția inculpatului pe fiecare capăt de învinuire a fost confirmată prin ansamblul probelor administrate, iar argumentele invocate de inculpat și avocatul acestuia atât în apel, cât și în cadrul ședințelor instanței de apel au fost minuțios analizate și combătute conform modalității descrise în pct.6 din prezenta decizie, pentru care motiv instanța de recurs apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele recurenților referitoare la încadrarea greșită a acțiunilor lui Leah A. în baza art. 187 alin. (2) lit. c), d) și 186 alin. (4) Cod penal. Tot aici, dar în alt context, Colegiul penal lărgit ținînd cont de prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, care stipulează că instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără, însă, a agrava situația condamnatului, statuează asupra următoarelor: Din conținutul hotărârilor judecătorești rezultă că Leah A. a fost condamnat pentru săvârșirea sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în proporții mari, infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal (red.2009). Valoarea bunurilor sustrase ca semn calificativ al componenței de infracțiune, care prevede răspunderea pentru sustragere, se determină ținându-se seama de mărimea unității convenționale de amendă stabilită de legislație la momentul săvârșirii infracțiunii. Conform art. 64 alin. (2) Cod penal (red.2009) valoarea unității convenționale de amendă la momentul comiterii furtului de la Felipe Roberto Ramirez Delgado (31.05.2014) constituia 20 lei. Potrivit art. 126 Cod penal (red.2009) proporții mari 9 se considera valoarea bunurilor materiale sustrase, care la momentul săvârșirii infracțiunii depășea 2 500 unități convenționale. Potrivit sentinței valoarea prejudiciului cauzat lui Felipe Roberto Ramirez Delgado constituia 73 720,78 lei, adică 3 686,03 unități convenționale. Astfel, la data condamnării lui Leah A. (28.12.2015), încadrarea juridică a acțiunilor dânsului pe epizodul din 31.05.2014, era corectă, deoarece valoarea bunurilor sustrase depășea 2 500 unități convenționale. Ulterior, prin Legea nr. 207 privind modificarea și completarea unor acte legislative din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016, valoarea unității convenționale a fost majorată de la 20 la 50 lei, iar proporții mari în conformitate cu modificările operate la art. 126 alin. (1) Cod penal se consideră valoarea bunurilor sustrase care depășește 20 salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Prin urmare, a intervenit o lege penală mai favorabilă inculpatului, care, potrivit art. 10 Cod penal, are efect retroactiv și se răsfrânge asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa. Astfel, se impune soluția de reîncadrare a acțiunilor lui Leah A. din prevederile art.186 alin.(4) Cod penal în cele ale art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, ca sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu pătrunderea în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, or la momentul săvârșirii sustragerii bunurilor de la Felipe Roberto Ramirez Delgado (31.05.2014) potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1000 din 13.12.2013 salariul mediu lunar prognozat pentru anul 2014 a fost stabilit în mărime 4225 lei. Prin urmare, prejudiciul cauzat părții vătămate și anume 73 720,78 lei, potrivit modificărilor operate la art. 126 alin. (1) Cod penal, constituie 17,44 salarii medii lunare prognozate de Guvern pentru anul 2014, ceea ce nu mai formează proporții mari. Generalizând cele menționate mai sus Colegiul lărgit conchide, că prevederile art.10 Cod penal se răsfrâng asupra situației inculpatului și, din acest motiv, instanța de recurs consideră necesar de a casa parțial hotărârile contestate, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri cu recalificarea faptei săvârșite de Leah A. la 31.05.2014, cu stabilirea pedepsei în limita maximă prevăzută de sancțiunea articolului respectiv, deoarece în speță nu sunt temeiuri de reapreciere a datelor privind personalitatea inculpatului sau a circumstanțelor atenuante sau agravante reținute de instanța de fond. 10

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit.c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de inculpatul Leah Alexandr și avocatul acestuia Popescu Ion, din alte motive, casează parțial sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 28 decembrie 2015 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016, în latura penală, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre după cum urmează. Acțiunile lui Leah Alexandr se reîncadrează din prevederile art. 186 alin. (4) Cod penal, în cele ale art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, (epizodul din 31.05.2014) stabilindu-i pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare. Menține condamnarea lui Leah Alexandr în baza art. 186 alin. (2) lit. b),c),d) Cod penal, (epizodul 05.11.2014-20.11.2014) la 3 (trei) ani închisoare, în baza art. 186 alin. (2) lit. b),c),d) Cod penal, (epizodul 20.11.2014) la 3 (trei) ani închisoare și în baza art. 187 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (epizodul din 27.09.2014) la 6 ani închisoare, fără amendă. În temeiul art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, definitiv lui Leah Alexandr i se stabilește pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Termenul executării pedepsei lui Leah Alexandr urmează a fi calculat din data de 06 decembrie 2016, cu deducerea perioadei aflării sub arest și a pedepsei executate de la 25 iunie 2014 până la 25 iulie 2014 și din 20 noiembrie 2014 până la 06 decembrie 2016, inclusiv. În rest, hotărârile atacate se mențin. Decizia este irevocabilă, pronunțată la 05 ianuarie 2017. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti Ghenadie Nicolaev Nadejda Toma 11