1ra-1377/2016 — art.186 alin. 2 lit. b,c,d, 187 alin. 2 lit. c, d CP

1ra-1377/2016 — art.186 alin. 2 lit. b,c,d, 187 alin. 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul 1ra-1377/2016

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

06 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Ghenadie Nicolaev, Nadejda

Toma

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de inculpatul

Leah Alexandr și avocatul acestuia Popescu Ion, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 28 decembrie 2015 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016, în cauza penală în

privința lui

Leah Alexandr Piotr,

născut la 18 septembrie 1992, originar din s. Sadaclia, r-nul

Basarabeasca, domiciliat până la reținere în s. Valea – Trestieni,

r-nul Nisporeni

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

1.de la 31 octombrie 2014 - până la 28 decembrie 2015; (instanța

de fond);

apel);

recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală legal

executată.

C O N S T A T Ă :

Leah Alexandr a fost condamnat:

- în baza art. 186 alin.(4) Cod penal (episodul din 31.05.2014 furtul de la Felipe

Roberto Ramirez Delgado) la 7 ani închisoare;

- în baza art. 187 alin.(2), lit. c),d) Cod penal (episodul din 27.09.2014 jaf de la

Nerciu Iurii) la 6 ani închisoare, fără amendă;

- în baza art. 186 alin.(2), lit. b),c),d) Cod penal (episodul din 05.11.2014-

20.11.2014 furtul de la Vremea Andrei) la 3 ani închisoare;

- în baza art. 186 alin.(2), lit.b),c),d) Cod penal (episodul din 20.11.2014 furtul de

la Cociorvă Tudor), fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 3 ani închisoare.

Conform art. 84 alin. (l) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite,

1

definitiv i s-a numit pedeapsa 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

închis.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Botnari Alexandr în privința căruia

cauza nu se examinează.

Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Felipe Roberto Ramirez

Delgado, Nerciu Iurii, Vremea Andrei și Cociorva Tudor au fost admise în

principiu fiind lăsate pentru soluționare în ordinea procedurii civile.

la 31.05.2014 aproximativ la 0200 - 0800, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor altei persoane, a pătruns prin deteriorarea geamului în odaia nr. 20, din

clădirea circului din bd. Renașterii Naționale, nr. 7, mun. Chișinău, de unde pe

ascuns a sustras 8804 hrivne Ukrainești, care conform cursului oficial al BNM la

data comiterii infracțiunii constituia 10 287,47 lei, 1000 dolari SUA, care conform

cursului oficial al BNM la data comiterii infracțiunii constituia 13 829,3 lei și 2000

lei, și bunuri materiale în sumă de 47 604,01 lei, cauzându-i astfel părții vătămate

Felipe Roberto Ramirez Delgado, daune în proporții mari în sumă de 73 720,78 lei.

Tot el, la 27.09.2014, la orele 0100, având scopul sustragerii bunurilor

altei persoane prin acces liber a pătruns în locuința de pe str. Pietrăriei, 47B, mun.

Chișinău, de unde a sustras 13 000 lei, 190 Euro echivalentul a 3515 lei, 3 ceasuri

de damă a câte 500 lei, fiecare, un ceas bărbătesc la preț de 3700 lei, un inel de damă

din aur alb cu pietre la preț de 3000 lei, un inel de damă din aur cu pietre scumpe

la preț de 10 000 lei, o pereche de cercei cu pietre Swarovski la preț de 1200 lei, o

pereche de cercei din aur la preț de 3000 lei, un inel de damă cu pietre Swarovski

la preț de 1800 lei, un inel din aur alb cu piatră la preț de 3000 lei, un inel de damă

cu piatră Swarovski la preț de 2500 lei, o brățară de damă la preț de 700 lei, cheile

de la automobil de model Audi A6 cu nr. de înmatriculare C HU 471, telefon mobil

de model „Nokia 6300" cu nr. IMEI 357671010754668, însă fiind surprins de

stăpânul casei Nerciu Iu., cu bunurile sustrase a părăsit locul infracțiunii,

cauzându-i părții vătămate un prejudiciu considerabil în sumă de 45 415 lei.

Tot el, în intervalul de timp de la 05.11.2014 până la 20.11.2014 aflându-se

în com. Stăuceni, pe str. Hajdeu, nr. 8, mun. Chișinău, având scopul sustragerii pe

ascuns a bunurilor altei persoane, folosindu-se de faptul că în casa din adresa

indicată nu este stăpânul, a pătruns înăuntru, de unde a sustras pe ascuns bunuri

materiale, cauzând-i părții vătămate Vremea Andrei un prejudiciu material

considerabil în sumă de 5640 lei.

2

Tot el, la 20.11.2014 aproximativ la 0230, aflând-se în com. Stăuceni, str.

Tineretului, nr. 81, mun. Chișinău, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor

altei persoane, spărgând geamul casei, a pătruns înăuntru de unde a sustras mai

multe bunuri materiale cauzând părții vătămate Cociorva Tudor un prejudiciu

considerabil în sumă de 48 650 lei.

Ulterior, l-a telefonat pe cet. Zub Serghei, pe care l-a rugat să i-a un taxi și să

vină pe adresa indicată. Bunurile sustrase Leah Alexandr le-a transmis peste gard

lui Zub Serghei și Botnari Alexandru și împreună cu aceștia le-au încărcat în taxi

„14222”, „Dacia Logan”, cu n/î ST AZ 827, la volanul căreia se afla Croitor Serghei,

și le-au transportat în mun. Chișinău, str. Fontanului, nr. 15, unde au fost reținuți

de către colaboratorii de poliție.

acestuia Popescu Ion, care au solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță cu reîncadrarea

acțiunilor lui Leah A. din prevederile art. 186 alin. (4) în cele ale art. 186 alin. (2)

lit. b),c),d) Cod penal (epizodul din 31.05.2014 furtul de la Felipe Roberto Ramirez

Delgado) și din prevederile art. 187 alin. (2) lit. c) d) în cele ale art. 186 alin. (2) lit.

d) Cod penal (episodul din 27.09.2014 jaf de la Nerciu Iu.). Condamnarea în baza

art. 186 alin. (2) lit. b),c),d) Cod penal (episoadele de furt de la Vremea A. și

Cociorvă T.), iar la stabilirea pedepsei să fie aplicate prevederile art. 79 Cod penal,

cu stabilirea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege.

În argumentarea apelului declarat s-a invocat următoarele:

- acuzarea nu a prezentat probe, care ar confirma că Leah A. ar fi sustras de

la Felipe Roberto Ramirez Delgado aparatul de făcut tatuaje cât și sumele bănești

indicate că ar fi fost în portmoneu, precum și faptul că partea vătămată ar fi avut

în posesie aceste bunuri;

- inculpatul recunoaște vina pe episodul privind sustragerea bunurilor de

la Nerciu Iu., însă nu este de acord cu încadrarea juridică a acțiunilor sale în baza

art. 187 Cod penal, or sustragerea bunurilor a avut loc în mod ascuns și în

momentul sustragerii nu a fost văzut de către careva personase.

apelurile declarate au fost respinse ca nefondate.

instanță la pronunțarea sentinței corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept

și just a ajuns la concluzia că inculpatul a comis infracțiunile incriminate.

3

Colegiul penal a concluzionat că probele prezentate de acuzatorul de stat și

cercetate în cadrul ședințelor de judecată, cu certitudine dovedesc vinovăția lui

Leah Al. în săvârșirea furtului de la Felipe Roberto Ramirez Delgado în întreg

volumul de învinuire incriminat, or potrivit procesului-verbal de confruntare între

partea vătămată și Leah A. din 25.06.2015 primul a susținut că suma prejudiciului

cauzat este de 71 735 lei, iar Leah A. nu a avut careva obiecții asupra acestuia.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind veridice declarațiile părții vătămate

referitor la numărul obiectelor sustrase și valoarea acestora, declarațiile acestuia

fiind logice, coerente, iar valoarea declarată corespunde prețurilor reale.

La fel, instanța de apel a menționat că materialele cauzei cu certitudine

dovedesc că acțiunile lui Leah A. conțin indicii componenței de infracțiune

prevăzut de art. 187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal, și anume: declarațiile părții

vătămate Nerciu Iu., martorului Rudacov A.; procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 27.09.2014 cu planșa fotografică; procesul-verbal de examinare a

descifrărilor convorbirilor telefonice, ridicate de la compania „Orange”; procesul

verbal de ridicare din 25.11.2014; procesul –verbal de recunoaștere a persoanei

după fotografie.

Afirmațiile apelanților referitor la faptul că în momentul sustragerii

bunurilor din casa părții vătămate Nerciu Iu. inculpatul nu a fost văzut de careva

persoane, Colegiul penal le-a respins, or din declarațiile pătimitului clar rezultă

că după ce l-a văzut pe inculpat și a strigat la el, acesta s-a speriat și a lăsat o parte

din bunurile sustrase. Cele menționate mai sus se confirmă și prin

procesul-verbal de audiere a părții vătămate Nerciu Iu., care a descris amănunțit

persoana pe care a văzut-o în casa sa, precum și prin procesul-verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografie.

De asemenea instanța a conchis că nu are temei de a interveni în soluția

instanței de fond nici în partea stabilirii pedepsei inculpatului, or la stabilirea

categoriei și măsurii de pedeapsă lui Leah A. s-a ținut cont de toate circumstanțele

cauzei de persoana acestuia stabilindu-i o pedeapsă echitabilă în raport cu

gravitatea infracțiunilor săvârșite.

recursuri ordinare inculpatul și avocatul acestuia Popescu Ion, care au solicitat:

- inculpatul casarea hotărârilor contestate cu pronunțarea unei noi hotărâri

de reîncadrare a acțiunilor sale din prevederile art. 186 alin. (4) în cele ale art. 186

alin. (2) lit. b),c),d) Cod penal (episodul din 31.05.2014 furtul de la Felipe Roberto

4

Ramirez Delgado) și din prevederile art. 187 alin. (2) lit. c) d) în cele ale art. 186

alin. (2) lit. d) Cod penal (episodul din 27.09.2014 jaf de la Nerciu Iu.).

Condamnarea în baza art. 186 alin. (2) lit. b),c),d) Cod penal.

În argumentarea recursului declarat s-a invocat următoarele

 în speță nu au fost prezentate probe veridice, care ar confirma că partea

vătămată Felipe Roberto Ramirez Delgado ar fi avut în posesie aparatul de făcut

tatuaj, care acesta pretinde că ar fi fost sustras, precum și că bunurile pe care

le-a sustras ar fi valorat atât cât se indică în actul de învinuire;

 în materialele cauzei nu există probe, care ar confirma că sustragerea

bunurilor de la Nerciu Iu. a avut loc în mod deschis, or partea vătămată la acest

capitol a dat declarații contradictorii;

 dînsul s-a aflat în stare de arest preventiv contrar prevederilor hotărîririi

Curții Constituționale din 23.02.2016 un termen mai mare de 12 luni, astfel fiindu-

i încălcate drepturile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b) CoEDO;

- avocatul Popescu Ion, care, invocând temeiurile de drept prevăzute la art.

427 alin. (1) pct. 6), 8),12) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a

hotărârilor contestate, și pronunțarea unei noi hotărâri cu reîncadrarea acțiunilor

lui Leah A. din prevederile art. 186 alin. (4) în cele ale art. 186 alin. (2) lit. b),c),d)

Cod penal (episodul din 31.05.2014) și din prevederile art. 187 alin. (2) lit. c) d) în

cele ale art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (episodul din 27.09.2014). Condamnarea

în baza art. 186 alin. (2) lit. b),c),d) Cod penal – episoadele de furt de la Vremea A.

și Cociorvă T., și numirea unei pedepse cu aplicarea art. 79 Cod penal, adică a unei

pedepse mai blînde decît cea prevăzută de lege. În argumentarea recursului

recurentul repetat a invocat aceleași argumente care au fost menționate în cererea

de apel descrise în pct. 3 al prezentei decizii.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare

declarate, menționând că recurenții își motivează recursurile prin dezacordul cu

aprecierea probelor, însă criticile formulate nu sunt motivate sub aspectul casării

hotărîrii recurate ca fiind ilegale, or reaprecierea probelor, în modul propus de

autori nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, prin

urmare, consideră că recursurile urmează a fi respinse ca inadmisibile.

invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul lărgit consideră că recursurile

urmează a fi admise, însă din alte motive decât cele indicate de recurenți.

5

Potrivit art. 435 alin. (1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau parțială a

hotărârii atacate și să rejudece cauza, cu pronunțarea unei noi hotărâri, dacă nu se

agravează situația condamnatului.

Conform art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu

calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limita temeiurilor prevăzute de

art.427 Cod de procedură penală și formulate în cererea de recurs.

Așadar, analizînd textele recursurilor declarate, Colegiul reține, că recurenții

le întemeiază prin prisma pct. 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

care stipulează, că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a

repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea

soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; sau

nu au fost întrunite elementele infracțiunii, precum și faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților,

în sensul că acțiunile lui Leah A. au fost greșit încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit.

c), d) Cod penal și în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, Colegiul o consideră

neîntemeiată.

Întru susținerea poziției sale, instanța de recurs remarcă prevederile art. 414

alin. (1), (5) Cod de procedură penală, unde este prevăzut că instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Verificând lucrările dosarului, Colegiul reține, că instanța de apel

examinând apelurile declarate în prezenta cauză, a cercetat suplimentar probele

administrate la dosar, după cum rezultă din procesul-verbal al ședinței de judecată

(f.d.125-130, vol. V), fiind audiat suplimentar inculpatul Leah A. și partea vătămată

6

Nerciu Iu., astfel ținând cont de prevederile art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală, instanța de apel a evaluat just probele în corespundere cu cerințele art. 101

al aceluiași Cod, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării reciproce, corect ajungând la concluzia, că vina

inculpatului Leah A. în comiterea infracțiunilor imputate pe aceste capete de

învinuire și-a găsit confirmarea, precum și încadrarea juridică a acțiunilor acestuia

este justă.

Având ca suport prevederile legale sus enunțate și analizând textul deciziei

instanței de apel, în raport cu argumentele invocate în apelurile declarate referitor

la netemeinicia încadrării acțiunilor lui Leah A. în baza art. 186 alin. (4) pe motiv

că acuzarea nu a prezentat suficiente probe care ar confirma mărimea

prejudiciului cauzat părții vătămate Felipe Roberto Ramirez Delgado și în baza

art. 187 alin. (2) lit. c), d) Cod penal pe motiv că în speță nu există probe, care ar

confirma că sustragerea bunurilor de la Nerciu Iu. a avut loc în mod deschis, în

viziunea Colegiului lărgit, această instanță și-a motivat soluția adoptată în sensul

oferirii răspunsurilor la motivele apelurilor declarate, iar autorii recursurilor, de

fapt, nu aduc careva argumente noi, ce ar combate concluzia instanțelor de

judecată privind corectitudinea încadrării acțiunilor lui Leah A. în baza normelor

de drept pentru care a fost condamnat. În principiu, o bună parte ale argumentelor

invocate în recursuri, sunt similare celor invocate în apel, iar instanța de apel a

respectat rigorile ce se regăsesc în dispozițiile art. 414, 417 Cod de procedură

penală, pronunțându-se motivat asupra argumentelor esențiale ale apelului, ceea

ce exclude prezența temeiurilor pentru recurs invocate și prevăzute de pct. 6) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală.

Totodată, nu este fondată nici critica inculpatului, în sensul pretinderii că

dânsul s-a aflat în stare de arest preventiv contrar prevederilor hotărârii Curții

Constituționale din 23.02.2016 un termen mai mare de 12 luni, astfel fiindu-i

încălcate drepturile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b) CoEDO.

La acest capitol Colegiul lărgit relevă, că hotărârea Curții Constituționale

la care a făcut referire inculpatul în cererea de recurs a fost emisă la

23.02.2016, adică după pronunțarea sentinței de condamnare în prezenta

cauză, iar conform art. 28 alin. (2) al Legii cu privire la Curtea Constituțională,

actele normative sau unele părți ale acestora declarate neconstituționale devin nule

și se aplică din momentul adoptării hotărârii respective.

Prin urmare, declararea neconstituționalității a alin. (3), (5), (6) al art. 186 Cod

7

de procedură penală, nu are relevanță în speță, deoarece inculpatul s-a aflat în

arest preventiv până la pronunțarea hotărârii Curții Constituționale din 23.02.2016,

care după cum s-a menționat mai sus nu are efect retroactiv.

Alegațiile recurenților prin care se invocă că în materialele cauzei nu există

probe, care ar confirma că sustragerea bunurilor de la Nerciu Iu. a avut loc în mod

deschis Colegiul penal le respinge ca neîntemeiate, or din declarațiile părții

vătămate date în cadrul urmăririi penale și în instanțele de fond rezultă că dânsul

l-a surprins pe Leah A. în momentul în care acesta sustrăgea bunurile din imobilul

său, totodată Nerciu Iu. a descris amănunțit aspectul exterior al infractorului,

înălțimea, frizura, trăsăturile feții, fapt care confirmă că pătimitul și infractorul

s-au văzut reciproc, iar făptașul realizând că a fost surprins de cineva, a părăsit

locul infracțiunii luând cu el o parte din bunurile sustrase.

Tot aici, Colegiul lărgit ține să menționeze, că din materialele cazuei nu

rezultă că, bunurile părții vătămate au fost trecute pe ascuns în posesia

inculpatului, or acesta, fiind în posesia bunurilor sustrase a fost depistat de

către Nerciu Iu., care în mod clar l-a somat să se oprească, însă, Leah A. știind

cu certitudine că a fost depistat, le-a însușit și a părăsit locul infracțiunii.

În ceea ce privește argumentul recurenților referitor la faptul că anume

momentul sustragerii nu a fost văzut de careva persoane, astfel în viziunea

acestora fapta urma a fi calificată ca furt, Colegiul lărgit relevă, că latura obiectivă

a infracțiunii de furt se exprimă prin sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane și include: -fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de luare ilegală și

gratuită;-urmările prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv al

cărui mărime se cuprinde între limitele de 25 - 2500 unități convenționale; -

legătură de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; -

modul ascuns.

Prin sustragere se înțelege luarea ilegală și gratuită a bunurilor mobile din

posesia altuia, care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia, săvîrșită în

scop de cupiditate.

Deosebirea esențială a furtului de jaf, se exprimă prin faptul sustragerii pe

ascuns a bunurilor proprietarului (adică metoda comiterii faptului infracțional),

iar în cazul jafului – modul deschis de comitere a sustragerii.

În contextul celor expuse, Colegiul menționează că potrivit literaturii

juridice de specialitate sustragerea începută ca furt se transformă în jaf dacă în

pofida faptului că a fost surprins în procesul sustragerii neconsumate, făptuitorul

8

ignoră această împrejurare și continuă realizarea sustragerii.

Deci raportând, considerațiunile teoretice, la circumstanțele cauzei și

cumulul de probe, Colegiul constată că în acțiunile inculpatului sunt prezente

elementele constitutive ale infracțiunii de jaf, deoarece ultimul a început acțiunea

de sustragere pe ascuns, care ulterior au trecut în formă deschisă, acesta

continuându-și acțiunile ilegale și realizându-și scopul.

La fel, sunt neîntemeiate și alegațiile recurenților referitor la faptul că

acuzarea nu a prezentat probe, care ar confirma că Leah A. ar fi sustras de la Felipe

Roberto Ramirez Delgado aparatul de făcut tatuaje cât și sumele bănești indicate

că ar fi fost în portmoneu, or instanța de apel s-a pronunțat asupra acestui

argument al apărării și și-a motivat concluzia la acest capitol, care pe larg a fost

expusă în pct. 5 din prezenta decizie, soluție care este întemeiată și pe care instanța

de recurs o susține pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune.

În concluzie instanța de recurs reține că vinovăția inculpatului pe fiecare

capăt de învinuire a fost confirmată prin ansamblul probelor administrate, iar

argumentele invocate de inculpat și avocatul acestuia atât în apel, cât și în cadrul

ședințelor instanței de apel au fost minuțios analizate și combătute conform

modalității descrise în pct.6 din prezenta decizie, pentru care motiv instanța de

recurs apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele recurenților referitoare la

încadrarea greșită a acțiunilor lui Leah A. în baza art. 187 alin. (2) lit. c), d) și

186 alin. (4) Cod penal.

Tot aici, dar în alt context, Colegiul penal lărgit ținînd cont de prevederile

art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, care stipulează că instanța de recurs este

în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără, însă, a agrava situația

condamnatului, statuează asupra următoarelor:

Din conținutul hotărârilor judecătorești rezultă că Leah A. a fost condamnat

pentru săvârșirea sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în proporții

mari, infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal (red.2009). Valoarea

bunurilor sustrase ca semn calificativ al componenței de infracțiune, care prevede

răspunderea pentru sustragere, se determină ținându-se seama de mărimea

unității convenționale de amendă stabilită de legislație la momentul săvârșirii

infracțiunii.

Conform art. 64 alin. (2) Cod penal (red.2009) valoarea unității convenționale

de amendă la momentul comiterii furtului de la Felipe Roberto Ramirez Delgado

(31.05.2014) constituia 20 lei. Potrivit art. 126 Cod penal (red.2009) proporții mari

9

se considera valoarea bunurilor materiale sustrase, care la momentul săvârșirii

infracțiunii depășea 2 500 unități convenționale.

Potrivit sentinței valoarea prejudiciului cauzat lui Felipe Roberto Ramirez

Delgado constituia 73 720,78 lei, adică 3 686,03 unități convenționale. Astfel, la data

condamnării lui Leah A. (28.12.2015), încadrarea juridică a acțiunilor dânsului pe

epizodul din 31.05.2014, era corectă, deoarece valoarea bunurilor sustrase depășea

2 500 unități convenționale.

Ulterior, prin Legea nr. 207 privind modificarea și completarea unor acte

legislative din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016, valoarea unității convenționale

a fost majorată de la 20 la 50 lei, iar proporții mari în conformitate cu modificările

operate la art. 126 alin. (1) Cod penal se consideră valoarea bunurilor sustrase care

depășește 20 salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite de Guvern în

vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Prin urmare, a intervenit o lege penală mai favorabilă inculpatului, care,

potrivit art. 10 Cod penal, are efect retroactiv și se răsfrânge asupra persoanelor

care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv

asupra persoanelor care execută pedeapsa.

Astfel, se impune soluția de reîncadrare a acțiunilor lui Leah A. din

prevederile art.186 alin.(4) Cod penal în cele ale art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal,

ca sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu pătrunderea în încăpere, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile, or la momentul săvârșirii sustragerii

bunurilor de la Felipe Roberto Ramirez Delgado (31.05.2014) potrivit Hotărârii

Guvernului nr. 1000 din 13.12.2013 salariul mediu lunar prognozat pentru anul

2014 a fost stabilit în mărime 4225 lei. Prin urmare, prejudiciul cauzat părții

vătămate și anume 73 720,78 lei, potrivit modificărilor operate la art. 126 alin. (1)

Cod penal, constituie 17,44 salarii medii lunare prognozate de Guvern pentru anul

2014, ceea ce nu mai formează proporții mari.

Generalizând cele menționate mai sus Colegiul lărgit conchide, că

prevederile art.10 Cod penal se răsfrâng asupra situației inculpatului și, din

acest motiv, instanța de recurs consideră necesar de a casa parțial hotărârile

contestate, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri cu recalificarea

faptei săvârșite de Leah A. la 31.05.2014, cu stabilirea pedepsei în limita maximă

prevăzută de sancțiunea articolului respectiv, deoarece în speță nu sunt temeiuri

de reapreciere a datelor privind personalitatea inculpatului sau a circumstanțelor

atenuante sau agravante reținute de instanța de fond.

10

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de inculpatul Leah Alexandr și

avocatul acestuia Popescu Ion, din alte motive, casează parțial sentința

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 28 decembrie 2015 și decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016, în latura penală, rejudecă

cauza și pronunță o nouă hotărâre după cum urmează.

Acțiunile lui Leah Alexandr se reîncadrează din prevederile art. 186 alin. (4)

Cod penal, în cele ale art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, (epizodul din 31.05.2014)

stabilindu-i pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.

Menține condamnarea lui Leah Alexandr în baza art. 186 alin. (2) lit. b),c),d)

Cod penal, (epizodul 05.11.2014-20.11.2014) la 3 (trei) ani închisoare, în baza art.

186 alin. (2) lit. b),c),d) Cod penal, (epizodul 20.11.2014) la 3 (trei) ani închisoare și

în baza art. 187 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (epizodul din 27.09.2014) la 6 ani

închisoare, fără amendă.

În temeiul art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, definitiv lui Leah Alexandr i se

stabilește pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

închis.

Termenul executării pedepsei lui Leah Alexandr urmează a fi calculat din

data de 06 decembrie 2016, cu deducerea perioadei aflării sub arest și a pedepsei

executate de la 25 iunie 2014 până la 25 iulie 2014 și din 20 noiembrie 2014 până la

06 decembrie 2016, inclusiv.

În rest, hotărârile atacate se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 05 ianuarie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Ghenadie Nicolaev

Nadejda Toma

11