1ra-1172/2016 — art.287 alin.2 lit.b Cod penal

1ra-1172/2016 — art.287 alin.2 lit.b Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul 1ra-1172/2016

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

03 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecătorii – Constantin Alerguș, Ion Guzun,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Grițic Denis, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 04 mai 2015 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2015, în

cauza penală în privința lui

Grițic Denis Vasili,

născut la 08 iunie 1987, originar și domiciliat în mun.

Chișinău, str. Țarinei, nr. 37

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

1.de la 09 ianuarie 2013 - pînă la 04 mai 2015; (instanța de

fond);

(instanța de apel);

recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

Grițic Denis a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani

închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Beschier Alexandr în privința

căruia cauza nu se examinează.

împreună cu Beschier Alexandr și Iftodi Pavel la 14 decembrie 2011, aproximativ

la orele 0030, aflîndu-se la stația de troleibuze din str. Calea Ieșilor, intersecție cu

str. Bariera Sculeni, mun. Chișinău, încălcînd grosolan ordinea publică, au inițiat

un conflict cu Racoviță Marian și Barbăroșie Mihail, care se aflau la stație unde

1

Beschier A. fără nici un motiv a aplicat violența față de ultimii aplîcîndu-i lui

Barbăroșie M. o lovitură cu pumnul în față, iar lui Racoviță M. o lovitură cu

pumnul în regiunea pieptului.

Ulterior, Grițic Denis împreună cu Beschier Alexandr și Iftodi Pavel,

văzînd că la fața locului au venit colaboratorii RPS „Scut” al CGP,

continuîndu-și acțiunile sale huliganice, au manifestat un comportament de o

deosebită obrăznicie, însoțit de opunerea de rezistență violentă și amenințări cu

expresii indecente în adresa reprezentanților poliției, neconformându-se

cerințelor legale ale polițiștilor și au inițiat o bătaie cu aceștia. În rezultatul

acțiunilor ilegale polițistului Mudreac Ig. i-au fost cauzate leziuni corporale sub

formă de contuzia țesuturilor moi a abdomenului, capului, a regiunii lombare și

a coloanei vertebrale, la fel lui Mudreac I și Căpățînă M. le-au fost rupte

uniformele de serviciu.

Denis și avocatul acestuia Zadorojnîi Andrei, care au solicitat:

- procurorul casarea parțială a sentinței în privința lui Grițic D. și

pronunțarea unei noi hotărîri cu stabilirea pedepsei închisorii pe un termen de

4 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În argumentarea soluției

solicitate apelantul a invocat că pedeapsa numită de instanța de fond este prea

blîndă și nu-și va atinge scopul prevăzut de art. 61 Cod penal;

- inculpatul Grițîc D. și avocatul acestuia Zadorojnîi A., casarea sentinței

cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, invocînd că la materiale cauzei nu

există probe care ar confirma săvîrșirea de către Grițic A. a infracțiunii

incriminate, iar toate constatările făcute de instanța de fond îl vizează exclusiv

pe Beschier A., or părțile vătămate Racoviță M. și Barbăroșie M. au declarat că

cu Grițic D. nu au avut nici un conflict.

Atît la urmărirea la urmărirea penală cît și în cadrul cercetării

judecătorești nu s-au confirmat circumstanțele pe care s-a bazat acuzarea: - dacă

Grițîc D. a avut înțelegere prealabilă cu Beschier A. sau au discutat referitor la

acțiunile pe care le vor întreprinde; dacă a inițiat Grițic D. un conflict cu Racoviță

M. și Barbaroșie M.; a aplicat violența Grițîc D. față de careva persoane; - a opus

rezistență violentă Grițic D. colaboratorilor de poliție și i-a amenințat cu expresii

injurioase; dacă uniforma polițiștilor a fost deteriorată de către Grițic D.

Acțiunea de urmărire penală - recunoașterea persoanei după fotografie a

2

fost efectuată cu încălcarea prevederilor art. 116 alin. (6) Cod de procedură

penală.

octombrie 2015 apelurile declarate au fost respinse ca nefondate.

instanță la pronunțarea sentinței corect a stabilit circumstanțele de fapt și de

drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a comis infracțiunea incriminată.

Colegiul penal a respins argumentul apărării referitor la unele încălcări

procesuale, care în opinia avocatului sunt lovite de nulitate, or potrivit

proceselor-verbale din 28.12.2012 și din 03.01.2013 de prezentare a materialelor

cauzei învinuitului și apărătorului său, ultimii nu au invocat în modul și

termenul prevăzut de lege careva încălcări procedurale și nu au indicat la

nulitatea actelor procedurale, presupuse a fi viciate, astfel că au pierdut dreptul

de a le contesta ulterior.

La fel, instanța de apel a respins alegațiile avocatului Zadorojnîi A.

referitor la faptul că organul de urmărire penală i-a înaintat lui Grițîc D.

învinuirea în limba pe care acesta o cunoaște, or inculpatul fiind audiat în cadrul

ședinței instanței de apel a declarat că limba română o cunoaște, însă nu cunoaște

terminologia juridică.

Curtea de apel a menționat că argumentele invocate de acuzatorul de stat

la fel sunt nefondate, deoarece la stabilirea pedepsei instanța de fond a ținut cont

de prevederile art. 7,75 Cod penal, și just a concluzionat că reeducarea lui Grițic

D. este posibilă și prin aplicarea pedepsei cu închisoarea cu dispunerea

suspendării executării acesteia, or în speță careva circumstanțe agravante nu au

fost stabilite.

ordinar avocatul Zadorojnîi A. în numele inculpatului Grițic D., care invocînd

temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, solicită casarea acestora și pronunțarea unei hotărîri de achitare.

În motivarea recursului declarat recurentul a menționat următoarele:

- instanța de apel nu a apreciat și nu a evaluat probele puse la baza deciziei,

precum și nu a descris circumstanțele, care justifică soluția de respingere a

apelului și de menținere a sentinței;

- instanța de apel fără a cerceta real probele prin prisma art. 101 CPP,

3

unilateral a făcut trimitere la unele probe din dosar concluzionînd că acestea

confirmă vinovăția condamnatului;

- declarațiile părților vătămate Mudreac Ig., Racoviță M., Barbăroșie M., a

martorului Căpățină M., Haruța M. combat acuzațiile aduse lui Grițic D.

deoarece nici o declarație nu indică direct sau indirect că Grițic D. a participat la

comiterea infracțiunii de huliganism;

- instanțele de fond eronat au conchis că Grițic D. a opus rezistență

colaboratorilor de poliție, precum și că a participat la acțiunile huliganice în

privința părților vătămate Racoviță M. și Barbăroșie M., adică la acțiunile care

fac parte din latura obiectivă a componenței de infracțiune incriminată, or Grițic

D. nu a întreprins nici o acțiune intenționată care încalcă grosolan ordinea

publică sau acțiuni care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită;

- atît ordonanța de punere sub învinuire, cît și rechizitoriul și hotărîrile

instanțelor de fond nu conțin descrierea laturii obiective a infracțiunii de

huliganism, adică fapte concrete întreprinse (comise) de Grițic D. În cazul în care

latura obiectivă nu a fost identificată și probată în privința lui Gruițic D. urma a

fi pronunțată o sentință de achitare;

- actele de huliganism comise personal de Grițic D. lipsesc, nefiind descrise

de instanțele de fond;

- în lipsa acțiunilor pretinsei opuneri de rezistență, persoana nu poate fi

condamnată prentru infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) Cod penal,

deoarece prin opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau altor

persoane care curmă actele huliganice se înțelege săvîrșirea unor acțiuni fizice

active de opunere de rezistență, care se realizează în procesul comiterii actelor

de huliganism;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.12.2014 a fost întocmit cu

încălcări procesuale, or această acțiune de urmărire penală a fost efectuată în

încăperea IP Buiucani, iar în rechizitoriu este indicat că infracțiunea a avut loc în

str. Bariera Sculeni, astfel că cercetarea s-a efectuat nu la fața locului, dar în alt

loc și anume – CPs Buiucani;

- acțiunea de urmărire penală - recunoașterea persoanei după fotografie a

fost efectuată cu încălcarea prevederilor art. 116 alin. (6) Cod de procedură

penală.

4

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar

declarat, menționînd că recurentul își motivează recursul prin dezacordul cu

aprecierea probelor, însă criticile formulate nu sunt motivate sub aspectul casării

hotărîrii recurate ca fiind ilegale, or reaprecierea probelor, în modul propus de

autor nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, prin

urmare, consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în

recurs sînt vădit neîntemeiate.

Așadar, reieșind din textul recursului declarat, apărătorul îl întemeiază

prin prisma pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care stipulează,

că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile

de drept, comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției

contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța de

apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; sau nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

Verificînd probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei

recurentului, în sensul că Grițic D. nu a săvîrșit infracțiunea imputată, Colegiul

o consideră neîntemeiată.

Întru susținerea poziției sale, instanța de recurs remarcă prevederile art.

414 alin. (1), (5) Cod de procedură penală, unde este prevăzut că instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

5

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz,

la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Verificând lucrările dosarului, Colegiul reține, că instanța de apel

examinând apelurile declarate în prezenta cauză, a cercetat suplimentar probele

administrate la dosar, după cum rezultă din procesul verbal al ședinței de

judecată (f.d. 175-183, vol. II), fiind audiat suplimentar inculpatul Grițic D., astfel

ținînd cont de prevederile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de

apel a evaluat just probele în corespundere cu cerințele art. 101 al aceluiași Cod,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, corect ajungând la concluzia, că vina inculpatului Grițic D.

în comiterea infracțiunii imputate și-a găsit confirmarea.

Având ca suport prevederile legale sus enunțate și analizând textul

deciziei instanței de apel, în raport cu argumentele invocate în apelurile declarate

referitor la nevinovăția inculpatului Grițic D., în viziunea Colegiului lărgit,

această instanță și-a motivat soluția adoptată în sensul oferirii răspunsurilor la

motivele apelurilor declarate, iar autorul recursului, de fapt, nu aduce careva

argumente noi, ce ar combate concluzia instanțelor de judecată privind vinovăția

lui Grițic D. în săvârșirea infracțiunii imputate. În principiu, o bună parte ale

argumentelor invocate în recurs, sunt similare celor invocate în apel, iar instanța

de apel a respectat rigorile ce se regăsesc în dispozițiile art. 414, 417 Cod de

procedură penală, pronunțându-se motivat asupra argumentelor esențiale ale

apelului, ceea ce exclude prezența temeiurilor pentru recurs invocate și

prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Totodată, nu este fondată nici critica recurentului, în sensul pretinderii că

Grițic D. nu a întreprins nici o acțiune care încalcă grosolan ordinea publică sau

acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită,

Astfel, potrivit teoriei penale prin acțiuni care încalcă grosolan ordinea

publică, se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată împotriva ordinii

publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni

similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor.

Însă, huliganismul poate fi săvîrșit și în locuri care nu au un caracter public

(apartamente, sedii de întreprinderi, terenuri private, mijloace de transport

6

personal etc.). În această ordine de idei, comiterea infracțiunii de huliganism

într-un loc public nu este o caracteristică obligatorie a acestei infracțiuni,

obligatoriu este modul public al infracțiunii de huliganism: fie actele huliganice

sunt săvîrșite în prezența unor persoane, fie rezultatul actelor huliganice devine

inevitabil cunoscut altor persoane.

Astfel, potrivit art. 131 lit. a) Cod penal, prin fapta săvîrșită în public se

înțelege fapta comisă într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este

întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvîrșirii faptei în acel

loc nu era prezentă nici o persoană, dar făptuitorul își dădea seama că fapta ar

putea ajunge la cunoștința publicului.

Prin acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică se înțelege fapta săvîrșită în

public, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor comportare

batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei.

Instanța de recurs atestă, că faptul încălcării grosolane a ordinii publice de

către inculpați, inclusiv și de către Grițic D., se confirmă prin probele cercetate și

verificate de instanța de apel și anume:

-declarațiile părților vătămate Racoviță M. și Barbăroșie M. din care rezultă

că la 14.12.2011, au fost acostați de către un grup de persoane, numindu-i cu

cuvinte injurioase, unul dintre care le-a aplicat lovituri, ei au solicitat unui

echipaj al poliției ajutor, iar cînd polițiștii au venit la fața locului persoanele date

au început să fugă, după care colaboratorii de poliție au fugit după ei. Partea

vătămată Racoviță M. în cadrul urmăririi penale a mai menționat: „Peste un timp

colaboratorul de poliție care era îmbrăcat în vestă fluorescentă care aducea o persoană din

acel grup, care se comporta foarte agresiv și întrebuința cuvinte necenzurate la adresa

colaboratorilor de poliție și nu dorea sub nici o formă să urce în automobilul de serviciu

al polițiștilor. Peste un timp a mai venit o mașină de poliție și cu ajutorul acesteia l-au

urcat pe persoana necunoscută în automobil și m-am urcat și eu și ne-am dus la

Comisariat. Aici mai era adusă și cealaltă persoană, care era în stare de ebrietate, care

m-a lovit și la fel se purta foarte agresiv” (f.d.30,38, 103-104, 114 vol. I);

- declarațiile părții vătămate Mudreac I., care a relatat că fiind în serviciu a

fost anunțat de către 2 cetățeni că au fost bătute de un grup de persoane

necunoscute, cînd s-a apropiat de locul indicat persoanele date au început să fugă,

l-a ajuns pe A. Beschier pe care l-a imobilizat, dar imediat a fost atacat pe la spate

de către o altă persoană după care acesta împreună Beschier A. i-au aplicat mai

multe lovituri.

7

-declarațiile martorului Căpățînă M. care a relatat că Mudreac Ig a fost bătut

de Beschier A. și de Grițic D., căruia i-au rupt și uniforma (f.d.109-110, vol. II).

- declarațiile martorului Filatov St., potrivit cărora atît Beschier A. cît și Grițic

D. erau foarte agresivi, iar Grițic D. a lovit cu piciorul în ușa automobilului,

exprimîndu-se cu cuvinte necenzurate (f.d.112-113, vol. II).

- martorul Haruța M. a menționat că pe Grițic D. l-au reținut și l-au escortat

la Comisariat pe motiv că persoanele care au solicitat ajutor (Barbăroșie și

Racoviță) au indicat la el ca fiind una din persoanele care anterior i-au agresat

(f.d.107-108, vol. II).

Deci raportând, considerațiunile teoretice, la circumstanțele cauzei și

cumulul de probe, Colegiul constată că din declarațiile părților vătămate și a

martorilor rezultă cert că Grițic D. la fel a participat la conflictul din 14.12.2011,

însă nu era atît de agresiv în comparație cu Beschier A.

Prin urmare, faptul că Beschier A. a avut un rol mai activ la săvîrșirea

infracțiunii și comportamentul acestuia a fost mult mai agresiv decît al lui Grițic

D. nu-l dezvinovățesc pe ultimul, or acesta de rînd cu Beschier A. i-a agresat pe

Barbăroșie M. și Racoviță M., iar ulterior cînd au venit colaboratorii de poliție a

opus rezistență și împreună cu Beschier A. i-au aplicat lovituri lui Mudreac Ig. și

i-au rupt uniforma.

Acestea fiind menționate Colegiul penal conchide, că afirmațiile

recurentului precum că „nici o declarație nu indică (chiar și indirect) la inculpatul

Grițic D. că a participat la comiterea infracțiunii de huliganism” urmează a fi respinse

ca neîntemeiate, or probele descrise mai sus dovedesc contrariul.

În concluzie Colegiul penal constată că probele administrate în cauză

dovedesc în mod cert, că inculpatul Grițic D. se face vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal. Așadar, atît instanța

de fond cît și cea de apel au soluționat cazul examinînd toate probele în

ansamblu, unele probe fiind motivat respinse, altele acceptate. Totodată Colegiul

statuează, că la aprecierea probelor judecătorii sunt independenți, nefiind legați

de opinia altor persoane, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează

cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de

achitare. Colegiul constată că la caz nu este prezentă nici o discordanță între cele

reținute de instanțele de fond și apel și conținutul real al probelor, prin ignorarea

unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decît

8

cea pe care materialul probator o susține.

Referitor la alegațiile apărării ce ține de efectuarea unor acțiuni de urmărire

penală cu încălcarea normelor procesual penale, fapt care în viziunea apărării

atrage nulitatea acestora Colegiul reține, că din conținutul art. 251 Cod de

procedură penală, rezultă că încălcările prevederilor legale care reglementează

desfășurarea procesului penal și atrage nulitatea actului procedural, pot fi

încălcări absolute și relative:

Alin. (2) al aceluiași articol stipulează exhaustiv, care sunt încălcările

absolute ce nu se înlătură nici într-un mod și atrag nulitatea actului procedural.

Astfel, reieșind din prevederile art. 251 alin. (4) Code de procedură penală,

rezultă că celelalte încălcări ale prevederilor legale decît cele stipulate la alin. (2)

sunt încălcări relative și atrag nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul

efectuării acțiunii – cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale

– cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată

– cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul

în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Încălcarea procesuală la care se referă recurentul nu se atribuie la

încălcările prevăzute de alin. (2) art. 251 Cod de procedură penală, aceasta

fiind o încălcare relativă și în speță urma a fi invocată la terminarea urmăririi

penale, or, lui Grițic D. în prezența avocatului i-au fost prezentate materialele

cauzei la 28.12.2012, iar la 03.01.2013 aceștia au fost informați despre terminarea

urmăririi penale, careva cereri sau demersuri dînșii nu au înaintat (f.d.213,vol. I).

Astfel, în cazul în care partea apărării a considerat că în cadrul urmăririi

penale au fost efectuate careva acțiuni de urmărire penală cu încălcarea legislației

procesual penale, urma să invoce despre această încălcare la terminarea

urmăririi penale, fapt care nu rezultă din materiale cauzei.

Generalizînd cele expuse mai sus, Colegiul penal conchide că hotărîrile

contestate sunt legale și întemeiate, argumentele avocatului Zadorojnîi Andrei

privind nevinovăția inculpatului Grițic Denis urmînd a fi respinse ca fiind

declarative, iar cele referitoare la încălcările procedurale, ca fiind neîntemeiate.

Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că atît instanța de fond

cît și cea de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de

recurent, iar hotărîrea atacată conține motive clare și legale pe care se întemeiază

soluția, astfel că, prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de

9

recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat de avocat în

numele inculpatului, dispunînd inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Zadorojnîi

Andrei în numele inculpatului Grițic Denis, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui

Grițic Denis Vasili, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă publicată integral la 01 septembrie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecătorii Constantin Alerguș

Ion Guzun

10