1ra-1419/2016 — art. 145 alin. 2, lit. i, j CP

1ra-1419/2016 — art. 145 alin. 2, lit. i, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1419/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocatul Maliga Lilian în numele inculpatului Malairău Elena și de avocatul

Balan Angela în numele inculpaților, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Strășeni din 21 iunie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17

martie 2016, în cauza penală în privința lui

Botnari Petru Petru, născut la 18 aprilie 1994,

originar și domiciliat r-nul Strășeni, s. Vorniceni,

str. Alexandru cel Bun, 43

și

Malairău Elena Tudor, născută la 09 decembrie

1994, originară și domiciliată r-nul Strășeni,

s. Vorniceni, str. Protoiereu Erofei, 8.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 19.11.2013 – 21.06.2013;

Instanța de apel: 26.09.2013 – 11.06.2014;

Instanța de recurs: 20.02.2015 – 28.04.2015;

Instanța de apel: 02.06.2015 – 17.03.2016;

Instanța de recurs: 23.06.2016 – 16.11.2016.

A C O N S T A T A T:

vinovați și condamnați în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal:

- Botnari Petru, la 15 (cincisprezece) ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis;

- Malairău Elena, la 10 (zece) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de

tip închis pentru femei.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Ursu Mihail Andrei, însă în privința

acestuia hotărârile judecătorești nu se contestă.

Acțiunea civilă înaintată de către Botnaru Natalia, în partea reparării prejudiciului

material, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

cuvenite să hotărască instanța de judecată în ordine civilă, iar în partea reparării

prejudiciului moral, a fost admisă integral cu dispunerea încasării de la Botnari Petru și

1

Malairău Elena în beneficiul lui Botnaru Natalia a câte 1500 (una mie cinci sute) lei, de

la fiecare.

Ursu Mihail, Botnari Petru și Malairău Elena la 26 iunie 2012, aproximativ la ora 13:00,

împreună cu consăteanul lor Mutaf Vasilii, aflându-se în cimitirul din s. Vorniceni, r-

nul Strășeni, în timp ce serveau băuturi alcoolice, din intenții huliganice, Ursu Mihail a

început cearta cu Mutaf Vasilii în procesul căreia spontan a aplicat o lovitură cu pumnul

lui Mutaf Vasilii în regiunea capului în rezultatul căreia ultimul a căzut jos la pământ,

după care toți trei, fiind în stare de ebrietate și având intenția de a-l omorî pe Mutaf

Vasilii, în vederea realizării acestei intenții, au aplicat lui Mutaf Vasilii cu pumnii și

picioarele multiple lovituri pe diferite regiuni ale corpului, inclusiv în regiunea capului.

Concomitent cu aceste acțiuni, Ursu Mihail luând din preajmă o sticlă, i-a aplicat

victimei o lovitură în regiunea capului, după care apucând toți trei victima de mâini și

picioare l-au târât prin cimitir. Mutaf Vasilii s-a rupt de la ei și a fugit spre casa sa,

situată peste drum de cimitir, la o distanță de 55 m., însă a fost ajuns din urmă de către

Ursu Mihail, care pe la spate l-a lovit cu piciorul.

De la lovitură Mutaf Vasilii s-a lovit cu fața de zăvorul porții și a căzut jos în

ograda gospodăriei sale, unde Ursu Mihail cu un băț din lemn luat din gospodăria

acestuia, cu o deosebită cruzime în prezența minorei Malairău Elena și a lui

Botnari Petru, intenționat i-a aplicat ultimului lovituri peste diferite părți ale corpului.

Ulterior, Ursu Mihail apucându-l de scurta în care era îmbrăcat, l-a scos pe Mutaf

Vasilii din gospodărie și ajutat de Botnari Petru și Malairău Elena aplicând toți lovituri

părții vătămate, au târât-o în cimitir, unde în vederea realizării intenției până la capăt,

Ursu Mihail demonstrativ a fixat capul lui Mutaf Vasilii între picioare și a continuat să-

i aplice în regiunea capului multiple lovituri cu pumnii, după aceasta, apucându-l de un

picior, la târât în drum, unde a mai aplicat câteva lovituri cu pumnii și cu o încălțăminte

în regiunea abdomenului și feței.

Tot atunci, Botnari Petru i-a mai aplicat lui Mutaf Vasilii câteva lovituri cu

pumnii în regiunea capului, după care Ursu Mihail într-un mod disprețuitor s-a urinat

pe corpul lui Mutaf Vasilii, l-au abandonat într-un șanț, după care toți trei pentru a

ascunde urmele infracțiunii au plecat la izvor unde s-au spălat de sânge.

În consecință, decesul victimei Mutaf Vasilii a survenit pe loc, în rezultatul

șocului hemoragic și traumatic provocat de fracturi multiple bilaterale de coaste cu

lezarea plămânilor, hemoragii abundente interne, fractura mandibulei, oaselor nazale,

multiple echimoze și excoriații care în comun se califică ca vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață și sunt în legătură cauzală directă cu decesul.

numele inculpatului Malairău Elena și inculpatul Malairău Elena, precum și avocatul

Panțîru Victor în numele inculpatului Botnari Petru au declarat apeluri în care au

solicitat:

3.1. inculpatul Malairău Elena - casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, deoarece vinovăția în săvârșirea infracțiunii

incriminate nu a fost demonstrată nici pe parcursul urmăririi penale și nici în cadrul

cercetării judecătorești, pe cauza dată ea urma să aibă calitatea procesuală de martor.

3.2. avocatul Maliga Lilian în numele inculpatului Malairău Elena - casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare.

2

În motivarea apelului a invocat că, sentința este ilegală, neîntemeiată și pasibilă

casării din următoarele considerente:

- instanța de judecată a apreciat în mod greșit probele acumulate în cadrul

anchetei preliminare și în cadrul cercetării judecătorești nu a luat în considerație faptul

că în acțiunile lui Malairău Elena lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal;

- învinuirea adusă este abuzivă neîntemeiată și bazată doar pe presupuneri, ceea

ce se confirmă și prin declarațiile martorilor care au fost interogați în cadrul cercetării

judecătorești;

- instanța de judecată urma să aprecieze critic declarațiile martorului

Miron Maria din considerentul, că ultima a fost interogată în cadrul urmăririi penale de

mai multe ori și a depus declarații contradictorii.

În asemenea circumstanțe, instanța de judecată nu a apreciat probele prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală, dar a pus la baza sentinței de condamnare a lui

Malairău Elena probe ce nu corespund adevărului, sentința fiind bazată pe presupuneri

contrar prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală.

Astfel, din probele prezentate de către acuzatorul de stat în instanța de judecată și

examinate în cadrul cercetării judecătorești, denotă faptul că Malairău Elena nu este

vinovată de săvârșirea infracțiunii incriminate.

Totodată, prima instanță și-a depășit în mod vădit atribuțiile și a admis acțiunea

civilă care nu a fost înaintată de către Botnaru Natalia.

3.3. avocatul Panțîru Victor în numele inculpatului Botnari Petru - casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea apelului a invocat că, învinuirea adusă lui Botnari Petru este

formală, care nu este bazată pe probe obiective, dar pe presupuneri și emoții.

Nici un punct din învinuire nu a fost probat cu probe obiective care ar confirma

vinovăția lui Botnari Petru, or potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 657 din

06 iulie 2012, s-a stabilit, că: „...pe șlapul stâng, maioul-bluză cu mânecă lungă și

pantaloni sportivi, ridicați la 26 iunie 2012, de la Botnari Petru sânge nu s-a

depistat...”.

Totodată, prin raportul de expertiză medico-legală nr. 664 din 16 iulie 2012, s-a

stabilit, că: „în conținutul subunghial a lui Botnari Petru sânge și celule valabile pentru

examen citologic nu au fost depistate”.

Prin raportul de expertiză psihiatrică legală ambulatorie nr. 501 a-2011 din

11 septembrie 2012, psihiatrii au stabilit că „Botnari Petru maladii psihice cronice nu

suferă, prezintă diagnosticul „Retardare mentală ușoară”...

În perioada săvârșirii infracțiunii ce i se impută (26 iunie 2012) el tulburări

psihice de intensitate psihotică nu a manifestat, avea păstrată capacitatea de prevedere

și deliberare a acțiunilor sale, putea acționa cu discernământ....”

Aceste concluzii ale medicilor confirmă faptul că Botnari Petru nu ar avea simpla

capacitate de a inventa fapte neveridice, cu scop de a se eschiva de la urmărirea penală

sau de la eventuala pedeapsă. El are o oarecare retardare mentală ușoară, dar deslușește

binele și răul, își dă seama de acțiunile sale, iar invenția sau ascunderea unor fapte nu îi

este proprie anume acestui diagnostic, care îl limitează în capacitatea de a minți, inventa

situații sau a pune la punct o strategie de apărare.

3

A menționat apelantul, că declarațiile inculpaților sunt susținute de următoarele

probe: procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică din

26 iunie 2012; procesele-verbale de verificare a declarațiilor inculpaților la fața locului;

procesele-verbale de audiere a inculpaților în calitate de bănuiți, martori și învinuiți.

De asemenea, a indicat apelantul, că nevinovăția lui Botnari Petru este susținută

și de următoarele probe: declarațiile martorilor Iațișin Victor, Miron Maria și

Trifan Larisa, declarațiile inculpaților Ursu Mihail și Malairău Elena depuse în prima

instanță, rapoartele de expertiză nr. 656 din 30 iunie 2012, nr. 657 din 06 iulie 2012, nr.

664 din 16 iulie 2012, nr. 501 a-2011 din 11 septembrie 2012, nr. 87 din 04 iulie 2012.

În viziunea apelantului, învinuirea adusă lui Botnari Petru este bazată pe

presupuneri, deoarece declarațiile martorilor se contrazic, nu sunt susținute de probele

materiale și vin în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Probele obiective administrate în prima instanță nu demonstrează participarea lui

Botnari Petru la vătămarea corporală a lui Mutaf Vasilii.

Probele subiective - declarațiile martorilor, pot fi supuse criticii și din

considerentul că martorii nu au fost audiați imediat, la cel mai scurt timp de la depistarea

infracțiunii, fapt ce vine în contradicție cu principiul celerității urmăririi penale.

Ori, odată cu timpul se uită și detaliile, iar detaliile sunt cele mai importante atât

pentru credibilitatea martorilor cât și pentru greutatea acestor martori ca forță probantă.

Organului de urmărire penală îi era cunoscut martorul ocular, Trifan Larisa chiar din

momentul săvârșirii infracțiunii, dar acest martor a fost interogat tocmai la 02 iulie 2012,

peste 6 zile de la incident, iar martorul Miron Maria peste o lună, astfel, există mari

dubii referitor la veridicitatea acestor declarații.

Organul de urmărire penală nu a reușit să demonstreze în afara oricărui dubiu

vinovăția lui Botnari Petru în săvârșirea infracțiunii imputate, or dubiile în probarea

învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea învinuitului.

3.4. avocatul Balan Angela în numele inculpaților Botnari Petru și Malairău

Elena, prin supliment la apelurile declarate, a invocat ilegalitatea sentinței solicitând

rejudecarea cauzei, potrivit modului stabilit pentru prima instanță cu pronunțarea unei

hotărâri de achitare, reieșind din următoarele motive:

- în actul de învinuire lipsește constatarea motivului, scopului și a intenției lui

Botnari Petru și Malairău Elena de săvârșire a infracțiunii de omor a lui Mutaf Vasilii;

- organul de urmărire penală a trimis dosarul penal în instanța de judecată cu un

șir de contradicții și anume, declarațiile martorilor oculari Malairău Elena și

Botnari Petru, declarațiile bănuitului Ursu Mihail, procesul-verbal de verificare a

declarațiilor bănuitului Ursu Mihail la fața locului, declarațiile martorului

Matei Natalia, rapoartele de expertiză potrivit cărora pe hainele, încălțămintea și sub

unghiile lui Botnari Petru lipseau pete de sânge pe de o parte și declarațiile martorilor

Trifan Larisa și Miron Maria, care se pretind că au fost martori oculari, cu declararea de

circumstanțe pe care nu le-a constatat nici organul de urmărire penală;

- prima instanță, în rezultatul examinării probelor contradictorii prezentate de

către partea acuzării, în sentința pronunțată, a constatat că declarațiile succesorului

victimei, a martorilor, cercetarea la fața locului a declarațiilor martorului Trifan Larisa,

cât și concluziile experților referitor la mostrele biologice ridicate de la inculpați și de

examinare a corpurilor delicate (îmbrăcămintea și încălțămintea) confirmă că toți trei

inculpați cu o deosebită cruzime l-au omorât pe Mutaf Vasilii.

4

Prin urmare, prima instanță a ignorat prevederile legale, punând la baza sentinței

de condamnare probe contradictorii, constatând, în mod arbitrar, că acestea coroborează

între ele, iar toate contradicțiile le-a tratat în favoarea acuzării, fapt inadmisibil.

fost admise apelurile, casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei doar în privința

inculpaților Botnari Petru și Malairău Elena și pronunțată în acest sens o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, potrivit căreia:

- lui Botnari Petru, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa 12 (doisprezece) ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis;

- lui Malairău Elena, recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, i-a

fost stabilită pedeapsa 8 (opt) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis

pentru femei.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de apel a menționat, că prima

instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților dând faptei

săvârșite de Botnari Petru și Malairău Elena încadrarea juridică corespunzătoare

materialului probator administrat.

Cu toate că inculpații Botnari Petru și Malairău Elena vina în săvârșirea

infracțiunii incriminate nu au recunoscut-o, instanța de apel a conchis că vinovăția

inculpaților se dovedește pe deplin prin probele administrate în cadrul urmăririi penale,

cercetate în prima instanță și verificate în cadrul instanței de apel, cum ar fi: declarațiile

succesorului părții vătămate Botnaru Natalia și Botnaru Ion, declarațiile martorilor

Trifan Larisa, Agachi Petru, Matei Natalia, Miron Maria, Iațîșin Victor, Botnari Victor,

Botnaru Ion, Tutunaru Nicolae, precum și din materialele cauzei și corpurile delicte.

Instanța de apel a conchis că, argumentele avocaților precum că vina inculpaților

Malairău Elena și Botnari Petru nu a fost dovedită și ultimii urmează a fi achitați, nu și-

a găsit confirmare deoarece probele enumerate indică la participația tuturor inculpaților

la săvârșirea omorului cet. Mutaf Vasilii.

Instanța de apel a reținut că, toate acțiunile organului de urmărire penală au fost

efectuate în strictă conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, mai mult,

aceste acțiuni nu au fost atacate în modul stabilit, în momentul în care s-ar fi presupus

că au fost efectuate cu încălcări, ceea ce indică la legalitatea acestora.

De asemenea, instanța de apel a invocat că, omorul se consideră săvârșit de două

sau mai multe persoane atât în cazul în care la săvârșirea faptei au participat în comun

doi sau mai mulți coautori, în lipsa unei înțelegeri prealabile între ei, cât și în cazul în

care la săvârșirea faptei au luat parte doi sau mai mulți coautori care s-au înțeles în

prealabil despre săvârșirea în comun a omorului.

Lipsa sau prezența înțelegerii prealabile dintre făptuitori nu poate influența

calificarea celor săvârșite în baza art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, dar poate fi luată în

considerație la individualizarea pedepsei.

În cazul în care două sau mai multe persoane, acționând cu intenția de a omorî

persoana, aplică fiecare numeroase lovituri victimei și chiar dacă numai una din aceste

lovituri s-a dovedit a fi mortală, toate aceste persoane trebuie considerate coautori la

infracțiunea de omor.

5

16 decembrie 2014, a fost respins ca depus peste termen apelul inculpatului Ursu Mihail

și menținută sentința fără modificări.

recurs ordinar, fără a invoca un temei prevăzut la art. 427 Cod de procedură penală,

solicitând casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărâri de achitare în privința lui Malairău Elena.

6.1. Avocatul Balan Angela în numele inculpaților Botnari Petru și

Malairău Elena, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei și dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, deoarece erorile comise nu pot fi corectate de către instanța

de recurs.

28 aprilie 2015 au fost admise recursurile ordinare, casată parțial decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2014 în privința lui Botnari Petru și

Malairău Elena și dispusă rejudecarea cauzei în această parte, în aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

7.1. Instanța de recurs a reținut, că la examinarea cauzei, instanța de apel nu a

ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 26, 27, 99-101 Cod procedură penală,

nu a cercetat sub toate aspectele probele prezentate în fața instanței, nu le-a verificat

minuțios prin prisma pertinenței, concludenței, iar în ansamblul, din punct de vedere al

coroborării lor, nu a apreciat fiecare probă separat adusă de apărare și nu s-a expus în

mod convingător de ce respinge aceste probe.

Instanța de recurs a stabilit, că instanța de apel nu a descris fondul apelului și nu

s-a expus asupra admiterii sau respingerii probelor prezentate de apărare, asupra

motivelor invocate în apeluri, însă a transcris în ordine cronologică probele administrate

la caz în cadrul urmăririi penale și în prima instanță, s-a limitat la o motivare insuficientă

și contrară probatoriului administrat pe cauză la toate etapele examinării cauzei, printr-

o frază generală invocând:

„…Reieșind din cele relatate se constatată cu certitudine că toți inculpații Ursu

Mihail, Botnari Petru și Malairău Elena i-au aplicat victimei Mutaf Vasilii multiple

lovituri peste diferite părți ale corpului, care potrivit raportului de expertiză medico-

legală nr. 87, se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață și sunt

în legătură directă cu decesul cet. Mutaf Vasilii.

Argumentele avocaților, precum că vina inculpaților Malairău Elena și Botnari

Petru nu a fost dovedită, din care motive ultimii urmează a fi achitați, nu și-a găsit

confirmare deoarece probele enumerate indică la participația tuturor inculpaților la

săvârșirea omorului cet. Mutaf Vasilii.”, iar motivarea ulterioară a deciziei, sub aspectul

combaterilor argumentelor invocate de apelanți, este una arbitrară, bazată doar pe teoria

dreptului penal și prevederile legale referitor la infracțiunile de omor intenționat,

săvârșită de două sau mai multe persoane cu o deosebită cruzime.

Instanța de recurs a sesizat, că textul recursurilor declarate de avocați repetă

motivele apelurilor, însă în decizia instanței de apel cu adevărat nu și-au găsit reflectare

răspunsuri la motivele invocate, pe când potrivit art. 414 alin. (5) Cod de procedură

penală, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

6

Totodată, instanța de recurs a remarcat, că motivarea soluției adoptate, contrazice

dispozitivului hotărârii, deoarece instanță de apel în partea descriptivă a deciziei făcând

referire la apelul suplimentar declarat avocatul Balan Angela în numele inculpaților

Botnari Petru și Malairău Elena, în partea dispozitivă nu se referă la acesta.

A mai relevat instanța de recurs, că potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată al instanței de apel, la demersul apărării au fost audiați martorii Trifan Larisa

și Angheliu Vladimir (f.d. 199,177, 181, 188, 189, vol.IV), însă conform părții

descriptive a deciziei, declarațiile martorilor Trifan Larisa și Angheliu Vladimir, audiați

în instanța de apel, nu au fost redate, fiind lăsate fără apreciere și contrar prevederilor

legale, instanța de apel și-a motivat soluția în baza declarațiilor martorului Trifan Larisa,

depuse doar în cadrul urmăririi penale.

Instanța de recurs a relatat, că modalitatea de motivare a soluției în cauza dată cu

transcrierea selectivă a probelor verificate în prima instanță și în mod arbitrar stabilind

că, acestea coroborează între ele, fără aprecierea declarațiilor martorilor oculari Trifan

Larisa și Miron Maria, care diferă de la o etapă la alta, fără a elucida contradicțiile dintre

acestea, fără cercetarea suplimentară a probelor pe care se bazează instanță de apel în

decizia sa și fără a se pronunța referitor la argumentele apărătorilor în ce privește

procesele-verbale de ridicare a hainelor, încălțămintei și mostrelor de la Malairău Elena

și Botnari Petru, concluziile experților care stabilesc lipsa urmelor de infracțiune la

ultimii și declarațiile inculpaților, care sunt consecutive pe tot parcursul examinării

cauzei, este inadmisibilă.

Instanța de recurs a concluzionat, că instanța de apel a pronunțat o soluție care

conține o eroare de drept, deoarece o motivare a soluției trebuie să rezulte și dintr-o

administrare legală a probelor, apreciate din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor.

Respectiv, hotărârile de condamnare în privința lui Malairău Elena și

Botnari Petru sunt bazate pe presupuneri, fără a se face o analiză multilaterală și

coerentă a tuturor probelor, a legăturii dintre ele și lipsește concluzia instanție în ce

privește acceptarea unor probe și respectiv, motivul respingerii altora.

La caz, instanța de apel urma să-și expună punctul său de vedere asupra fiecărei

probe aduse, a motivelor menționate în cererile de apel, în baza evaluării proprii, juste,

a probelor administrate în cadrul urmăririi penale, a celor readministrate în condiții de

oralitate, nemijlocire și contradictorialitate la etapa cercetării judecătorești și a celor

administrate, cu respectarea dreptului la apărare al părților în această fază procesuală, și

ca urmare să rețină corect starea de fapt, vinovăția sau nevinovăția inculpaților Malairău

Elena și Botnari Petru și încadrarea juridică a faptelor acestuia.

au fost admise apelurile, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care:

- lui Botnari Petru recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa 10 (zece) ani închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip închis;

- lui Malairău Elena, recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod penal, i-a fost stabilită

pedeapsa 6 (șase) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis pentru femei.

7

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

8.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a reținut, că prima

instanță a stabilit corect starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, just încadrând

acțiunile inculpaților Botnari Petru și Malairău Elena în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j)

Cod penal - omorul intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit de mai multe

persoane, cu deosebită cruzime.

Astfel, instanța de apel a considerat ca fiind dovedită cu certitudine vinovăția

inculpaților în săvârșirea infracțiuni incriminate, prin declarațiile succesorului părții

vătămate Botnaru Natalia (f.d. 114-118, vol.III); a martorului Trifan Larisa (f.d.

58-61, vol. II; 186-192, vol.III).

Referitor la martorul Trifan Larisa, instanța de apel a respins ca nefondate

afirmațiile apelanților precum că aceasta a depus declarații contradictorii în instanța de

apel, în ședința din 03 februarie 2014 (f.d. 189, vol.IV), deoarece prin sentința

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 16 iulie 2015 (f.d. vol.V), s-a constatat că

Trifan Larisa, la 03 februarie 2014, fiind audiată în calitate de martor în cadrul judecării

cauzei penale nr. 2012330296 de învinuire a lui Ursu Mihail, Botnari Petru și Malairău

Elena în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, în

cadrul Curții de Apel Chișinău, fiind preîntâmpinată conform art. 312 Cod penal, de

răspundere penală, cu bună-știință a prezentat declarații mincinoase, anume, denaturând

circumstanțele obiective ale cauzei care nu corespund celor reale, a indicat că nu a

participat și nu a făcut declarații în ședința de judecată ce a avut loc în Judecătoria

Strășeni, pe aceeași cauză penală, a indicat că nu a fost martor ocular la săvârșirea

omorului lui Mutaf Vasilii la 26 iunie 2012 și că a fost impusă de către colaboratorii de

poliție din cadrul IP Strășeni să semneze declarațiile date pe această cauză penală în

calitate de martor la faza de urmărire penală.

Prin urmare, a fost constatat că prin acțiunile sale intenționate, Trifan Larisa a

săvârșit infracțiunea de prezentare a declarațiilor mincinoase, adică prezentarea cu

bună-știință, a declarației mincinoase de către martor, dacă această acțiune a fost

săvârșită în cadrul judecării cauzei, infracțiune prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod penal.

Examinarea cauzei a avut loc în baza art. 3641 Cod de procedură penală,

Trifan Larisa recunoscând integral vinovăția în depunerea declarațiilor mincinoase în

ședința instanței de apel din 03 februarie 2014.

Astfel, Trifan Larisa a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 200 unități convenționale, echivalentul a 4000 (patru mii) lei.

Analizând consecutivitatea declarațiilor date de Trifan Larisa și esența acestora

la diferite etape ale procesului penal, instanța de apel a ajuns la concluzia, că la baza

sentinței urmează a fi puse anume declarațiile date de acest martor în cadrul ședinței

primei instanțe și urmăririi penale. Or, conform sentinței Judecătoriei Botanica

mun. Chișinău din 16 iulie 2015, devenită definitivă și irevocabilă, care are putere de

lucru judecat, s-a constatat că martorul Trifan Larisa denaturând circumstanțele

obiective ale cauzei care nu corespund celor reale, a indicat că nu a participat și nu a dat

declarații în ședința de judecată ce a avut loc în Judecătoria Strășeni, pe aceeași cauză

penală, a indicat că nu a fost martor ocular la săvârșirea omorului lui Mutaf Vasilii la

26 iunie 2012 și că a fost impusă de către colaboratorii de poliție din cadrul IP Strășeni

8

să semneze declarațiile date pe această cauză penală în calitate de martor la faza de

urmărire penală.

Totodată, instanța de apel a considerat ca fiind nejustificate alegațiile părții

apărării, precum că declarațiile acestui martor sunt divergente și urmează a fi omise,

deoarece Trifan Larisa a susținut că este amenințată de rudele inculpaților, îi este frică

și din acest motiv refuză să relateze ceva din cele văzute, menționând că ea a comunicat

tot ce cunoaște anterior la urmărirea penală și la judecată.

În același context, faptul că declarațiile lui Trifan Larisa date în cadrul primei

instanțe și la urmărirea penală sunt veridice se atestă și din coroborarea cu celelalte

probe. Or, Trifan Larisa îndată după săvârșirea omorului, nefiind influențată de nimeni,

a relatat cele văzute. De asemenea, instanța de apel a relevat faptul că martorul dat

expune faptele în aceeași consecutivitate pe care o indică însuși inculpații, fiind audiată

la urmărirea penală, deși se exclude versiunea că ea ar fi comunicat cu inculpații înainte

de a fi audiată.

De altfel, instanța de apel a stabilit, că declarațiile lui Trifan Larisa coroborează

cu celelalte materiale ale cauzei penale, fiind confirmate prin declarațiile martorului

Miron Maria, care indică că a văzut „cum toți trei inculpați îl băteau cu pumnii și

picioarele, inclusiv peste cap pe Mutaf Vasilii, care era culcat la pământ”, cu

declarațiile martorului Tutunaru Nicolae, care a relatat că „soția sa, fiind speriată foarte

tare, i-a mai comunicat că pe Mutaf Vasilii l-au omorât trei persoane - o fată și doi

băieți și anume inculpații, deoarece ea a privit din ogradă și a văzut prin gard cum îl

băteau pe Mutaf Vasilii, însă s-a temut să reacționeze, unul din agresori este

Botnari Petru, iar pe ceilalți nu-i cunoaște”.

Martorul Iațîșin Victor a declarat că „ deoarece Ursu Mihail se certa și se bătea

cu Malairău Elena, el a plecat”, iar Trifan Larisa de asemenea a relatat că a văzut cum

Ursu Mihail și Malairău Elena se certau, ceea ce demonstrează că martorul într-adevăr

a fost prezent la fața locului în acel moment, or, Trifan Larisa nu putea cunoaște despre

conflictul dintre inculpați din acea zi.

La fel, veridicitatea declarațiilor martorului Trifan Larisa se confirmă prin

procesul-verbal de verificare a declarațiilor lui Trifan Larisa la locul infracțiunii

împreună cu planșele fotografice, prin care se confirmă declarațiile acesteia date anterior

în calitate de martor în raport cu circumstanțele infracțiunii și faptul că aceasta a avut

posibilitate reală de a auzi și vedea acțiunile inculpaților în raport cu victima Mutaf

Vasilii.

Instanța de apel a mai reținut și declarațiile martorilor Agachi Petru date în prima

instanță (f.d. 154-155, vol.III); Matei Natalia date în prima instanță (f.d. 111-114,

vol.III); Miron Maria (f.d. 81, vol.I, 161-162, vol.III).

Astfel, declarațiile martorului Miron Maria depuse în cadrul urmăririi penale și

cercetării judecătorești, sunt veridice și corect au fost puse la baza sentinței de

condamnare deoarece coroborează cu declarațiile depuse de ceilalți martori, de

inculpații și cu celelalte probe din dosar, care demonstrează că Botnari Petru și Malairău

Elena de asemenea au aplicat lovituri lui Mutaf Vasilii.

Argumentele apelanților precum că declarațiile martorului Miron Maria sunt

divergente și nu corespund realității, au fost respinse de instanța de apel, or, fiind audiată

în ședința instanței de apel, martorul a confirmat declarațiile date în prima instanță și în

cadrul urmăririi penale, indicând că de la acele evenimente a trecut mult timp, însă dacă

9

ea la acel moment, când erau mai proaspete evenimentele a declarat anume acele lucruri

care s-au întâmplat, înseamnă că totul a avut loc anume astfel.

Totodată, potrivit procesului-verbal de ridicare emis în baza ordonanței de

ridicare, de la succesorul părții vătămate Botnaru Natalia, a fost ridicat un CD având pe

el informația audio privind înregistrarea discuției purtată după crimă cu vecina

Miron Maria, în care ultima indică cu lux de amănunte cum Mutaf Vasilii a fost bătut

de toți trei inculpați (f.d. 23-25 vol.III,), la vizualizarea filelor dosarului: 81 vol.I,

62-63 vol.II, 161-162, vol.III, martorul a recunoscut semnăturile sale, iar în ședința

instanței de apel a menționat că susține declarațiile date în cadrul urmăririi penale și în

cadrul primei instanțe, astfel încât instanța de apel le-a considerat veridice, pertinente și

concludente.

De asemenea, instanța de apel a reținut și declarațiile martorilor Tutunaru Nicolai

(f.d. 170-171, vol.III); Iațîșin Victor (f.d. 98-100, vol.III); Botnari Victor (f.d. 120-121,

vol.III); Botnaru Ion (f.d. 157-159, vol.III); Anghiliuc Vladimir (f.d. 216, vol.V),

precum și prin probele materiale și anume: procesul-verbal de cercetare la fața locului

împreună cu planșa fotografică, secvențele video și schema locului infracțiunii (f.d. 9-

34, vol.I); procesul-verbal de verificare a declarațiilor lui Trifan Larisa la locul

infracțiunii împreună cu planșa fotografică (f.d. 58-61, vol.I); procesul-verbal de

verificare a declarațiilor lui Ursu Mihail la locul infracțiunii împreună cu planșa

fotografică și secvențele video (f.d. 2-13, vol.II); procesul-verbal de examinare a

obiectului din 30 iulie 2012 și anexa (f.d. 16-21, vol.III); procesul-verbal de verificare

a declarațiilor lui Botnari Petru la locul infracțiunii împreună cu planșa fotografică și

secvențele video, prin care acesta indică rolul activ și violent a lui Ursu Mihail la

săvârșirea omorului lui Mutaf Vasilii și faptul că în acel moment cu ei se mai afla în

preajmă Malairău Elena, iar pe drum a trecut un consătean cu porecla „Iuhuhui” (f.d.

16-17, vol.III); procesul-verbal de verificare a declarațiilor învinuitei Malairău Elena la

locul infracțiunii împreună cu planșa fotografică și secvențele video (f.d. 18-19, vol.III);

procesul-verbal de ridicare emis în baza ordonanței de ridicare împreună cu planșa

fotografică, prin care s-a ridicat de la Botnari Petru un maiou bărbătesc cu mânecă lungă

de culoare verde-roșu-albastru închis, o pereche de pantaloni bărbătești de culoare

albastru închis și o pereche de șlapi de culoare sură (murdare), ce în rezultat confirmă

participarea la crimă a inculpatului Botnari Petru (f.d. 85-87, vol.I); procesul-verbal de

ridicare emis în baza ordonanței de ridicare împreună cu planșa fotografică, prin care s-

a ridicat de la Malairău Elena o bluză sport de culoare mov cu bule pentru dame

(murdară) (f.d. 88-90, vol.I); procesul-verbal de ridicare a mostrelor întocmit în baza

unei ordonanțe emise în acest sens prin care s-a ridicat de la Malairău Elena mostre de

sânge și salivă (f.d. 93-94, vol.I); procesul-verbal de ridicare a mostrelor întocmit în

baza unei ordonanțe emise în acest sens, prin care s-a ridicat de la Botnari Petru mostre

de sânge și salivă (f.d. 95-96, vol.II); procesul-verbal de ridicare emis în baza ordonanței

de ridicare, prin care s-a ridicat de la succesorul părții vătămate Botnaru Natalia un CD

având pe el informația audio privind înregistrarea discuției purtată după crimă cu vecina

Miron Maria în care ultima indică detaliat cum Mutaf Vasilii a fost bătut de toți trei

inculpați (f.d. 23-25, vol.II); procesul-verbal de examinare a obiectelor împreună cu

planșa fotografică a unui băț din salcie verde și a unei așchii din lemn din salcie uscată

depistate și ridicate la fața locului, având pe ele urme de sânge, care prin ordonanța din

13 august 2012, au fost recunoscute și anexate la cauza penală ca corpuri delicte (f.d.

10

12-14, vol.II); procesul-verbal de examinare a obiectelor împreună cu planșa fotografică

(f.d. 16-21, vol.II); raportul de expertiză medico-legală nr. 87 din 26 iunie 2012 (f.d.

100-101, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 657 din 28 iunie 2012 (f.d. 108-

111, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 658 din 28 iunie 2012 (f.d. 118-121,

vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 659 din 28 iunie 2012 (f.d. 127-130,

vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 661 din 28 iunie 2012 (f.d. 143-145,

vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 664 din 28 iunie 2012 (f.d. 136-138,

vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 663 din 28 iunie 2012 (f.d. 151-153,

vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 660 din 28 iunie 2012 (f.d. 167-171,

vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 656 din 28 iunie 2012 (f.d. 177-180,

vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 697 din 09 iulie 2012 (f.d. 187-190, vol.I);

raportul de expertiză psihiatrică legală ambulatorie nr. 416 a-2012 din 31 iulie 2012 (f.d.

199-200, vol.I); raportul de expertiză psihiatrică legală ambulatorie nr. 501 a-2012 din

11 septembrie 2012 (f.d. 172-173, vol.II); raportul de expertiză psihiatrică legală

ambulatorie nr. 512a-2012 din 18 septembrie 2012 (f.d. 170-171, vol.II); corpurile

delicte.

Audiind participanții la proces și verificând prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, probele administrate la etapa de urmărire penală, cercetate în prima instanță și

verificate în instanța de apel, instanța a constatat că prima instanță a stabilit o corectă

situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților încadrarea juridică

corespunzătoare și anume, săvârșirea de către Botnari Petru și Malairău Elena a

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal.

Instanța de apel a conchis, că prima instanță a concluzionat în mod justificat că

totalitatea probelor cercetate demonstrează cert vina inculpaților Botnari Petru și

Malairău Elena în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. i), j) Cod

penal și în mod întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpaților Botnari Petru și

Malairău Elena ca fiind o versiune ce reflectă tendința inculpaților de a se apăra.

Analizând solicitarea apelanților de achitare a lui Malairău Elena de sub

învinuirea adusă, instanța de apel a menționat, că acest temei nu și-a găsit confirmarea

la judecarea apelurilor declarate, lipsind temeiuri de implicare a instanței de apel în

sensul casării hotărârii contestate.

Instanța de apel a respins argumentele avocaților precum că în acțiunile lui

Botnari Petru și Malairău Elena nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii

de omor, deoarece din probele cercetate în ședința de judecată rezultă cert că

Botnari Petru și Malairău Elena, au aplicat lovituri lui Mutaf Vasilii de rând cu Ursu

Mihail și au participat la omorul victimei.

Această concluzie rezultă în afara oricăror dubii din probele cercetate în ședința

de judecată și anume din declarațiile succesorului părții vătămate Botnaru Natalia,

conform cărora „la întrebările ei față de inculpați „ce ați făcut”, Botnari Petru a

răspuns „ceea ce vezi”, iar Malairău Elena a răspuns că „nu am făcut nimic, nu-i treaba

ta”. Ea a văzut pete de sânge pe îmbrăcămintea și încălțămintea lui Malairău Elena și

pe încălțămintea lui Botnari Petru.

Miron Maria i-a povestit că a văzut cum toți inculpații îl băteau pe Mutaf Vasilii

în ogradă și în drum cu pumnii și picioarele.

Din cuvintele martorului Trifan Larisa și Miron Maria, a înțeles că Mutaf Vasilii

a fost lovit de toți trei inculpați (f.d. 114-118, vol.III).

11

La fel, instanța de apel a mai subliniat, că vinovăția lui Botnari Petru și Malairău

Elena se confirmă și prin declarațiile martorului ocular Trifan Larisa date în prima

instanță și la urmărirea penală, care a relatat că „… în Vasilii lovea de asemenea Elena

cu picioarele. Petru, după ce a lăsat țigara, a lovit în Vasilii cu picioarele de

nenumărate ori, într-un cuvânt, l-au „futbolit” cu picioarele pe Mutaf Vasilii, care nu

spunea nimic și ea avea senzația că nu mai avea suflare, după care a văzut cum Mihail

l-a apucat pe Vasilii de gât, Elena de mâni și Petru de picioare și l-au târât pe Vasilii

la deal printre cruci circa 10-20 metri spre veceu”, care coroborează cu declarațiile

altui martor ocular, Miron Maria, care a indicat că „la 26 iunie 2012, ziua, inculpatul

Botnari Petru a luat de la ea un pahar și s-a dus pe teritoriul cimitirului, unde se mai

aflau inculpații Malairău Elena și Ursu Mihail, care serveau alcool la o masă.

De ei s-a apropiat și Mutaf Vasilii. Din ograda sa, ea a auzit strigăte pe teritoriul

cimitirului și când s-a uitat printre gard, a văzut pe teritoriul cimitirului cum toți trei

inculpați îl băteau cu pumnii și picioarele, inclusiv peste cap pe Mutaf Vasilii, care era

culcat la pământ. Ursu Mihail înjura” (f.d. 161-162, vol.III), la fel coroborează cu

declarațiile martorului ocular Miron Maria, care a relatat că „din ograda sa, ea a auzit

strigăte pe teritoriul cimitirului și când s-a uitat printre gard, a văzut pe teritoriul

cimitirului cum toți trei inculpați îl băteau cu pumnii și picioarele, inclusiv peste cap pe

Mutaf Vasilii, care era culcat la pământ.

Malairău, Ursu și Botnari erau murdari de sânge.

Apoi Botnari Petru i-a adus paharul, iar Malairău și Ursu s-au apucat de mână

și au plecat, Mutaf Vasilii a rămas jos nu s-a mai sculat.

A văzut cum inculpații Malairău, Ursu și Botnaru îl băteau, aplicau lovituri cu

pumnii, îl băteau peste tot dar mai ales în cap, Ursu Mihail înjura.

Când se uita prin gard la bătaia din cimitir, băieții erau la distanța de

aproximativ 6 metri, bătaia a durat aproximativ 30 minute” și care coincid cu

declarațiile martorului Tutunaru Nicolai (f.d. 170-171, vol.III).

Instanța de apel a subliniat că aceste depoziții coroborează cu declarațiile

martorului Agachi Petru, potrivit cărora „la 26 iunie 2012, ziua, a văzut pe teritoriul

cimitirului pe toți trei inculpați lângă un copac, iar jos, la pământ, era alt bărbat.

După gardul cimitirului a văzut-o pe Miron Maria, la vreo 30 metri pe partea

dreaptă a cimitirului. Persoanele din cimitir nu s-au salutat cu el, dar tustrei l-au văzut,

erau la o distanța de aproximativ 20 metri de el.

Erau liniștiți și vorbeau între ei. Nu a văzut ca inculpații să lovească în persoana

aflată jos, nici să-i acorde careva ajutor”, iar martorul Botnari Victor indică că Agachi

Petru i-a mai spus că el a văzut pe inculpați și pe Mutaf Vasilii în cimitir, lângă un copac

de cais și că Mutaf Vasilii stătea în genunchi.

El s-a dus la izvorul din apropiere, unde i-a văzut pe toți inculpații care se spălau,

Malairău îl spăla pe Ursu Mihail de sânge de pe haine, față (f.d. 120-121, vol.III).

Instanța de apel a apreciat critic alegațiile părții apărării, precum că rapoartele de

expertiză nr. 656 din 30 iunie 2012, nr. 657 din 06 iulie 2012, nr. 664 din 16 iulie 2012,

nr. 501 a-2011 din 11 septembrie 2012, nr. 87 din 04 iulie 2012, demonstrează că

Botnari Petru și Malairău Elena nu au săvârșit infracțiunea de omor, deoarece pe

hainele, corpul și sub unghiile acestora nu au fost găsite urme de sânge, or nici nu puteau

fi depistate urme de sânge deoarece inculpații au fugit de la fața locului, la izvor, unde

au spălat urmele de sânge, fapte confirmate prin declarațiile martorului Matei Natalia,

12

care a relatat că la 26 iunie 2012, ziua, la izvorul de lângă cimitir, i-a văzut pe toți trei

inculpații care se spălau. Hainele lor erau murdare.

Mai apoi a aflat că pe Mutaf Vasilii l-au omorât doi băieți și o fată (f.d.

111-114, vol.III), martorul Botnari Victor a declarat că „s-a dus la izvorul din

apropiere, unde i-a văzut pe toți inculpații care se spălau, Malairău Elena îl spăla pe

Ursu Mihail de sânge de pe haine, față”. (f.d. 120-121, vol.III).

Instanța de apel a mai remarcat, că după săvârșirea omorului, inculpații au fugit

de la locul faptei, au fost la cișmea ca să spele urmele infracțiunii, astfel încât este firesc

faptul că în straturile subcutanate ale pielii acestora nu au fost găsite urme de sânge ce

ar aparține lui Mutaf Vasilii, chiar în cazul în care după cum afirmă inculpații că numai

Ursu Mihail a aplicat lovituri victimei și că era murdar de sânge, odată ce inculpații s-

au spălat la cișmea și la Ursu Mihail, conform raportului de expertiză medico-legală nr.

661 din 28 iunie 2012 (f.d. 143-145, vol.I) „s-a stabilit că în conținutul subunghial a lui

Ursu Mihail au fost depistate urme neînsemnate de sânge, iar apartenența de specie nu

a fost posibil de stabilit din cauza cantității insuficiente a sângelui”, ceea ce

demonstrează cert că inculpații au spălat urmele infracțiunii, adică urmele de sânge.

Totodată vinovăția inculpaților Botnari Petru și Malairău Elena în săvârșirea

infracțiunii incriminate se confirmă prin rapoartele de expertiză medico-legală nr. 657

658 din 28 iunie 2012 (f.d. 108-111, 118-121 vol.I).

Argumentul inculpatului Malairău Elena precum că petele de sânge de pe hainele

ei s-au luat în momentul în care l-a îmbrățișat pe Ursu Mihail, ca să-i curme acțiunile

violente, a fost respins de către instanța de apel, ca fiind declarativ, deoarece din

declarațiile martorilor Trifan Larisa și Miron Maria rezultă că Malairău Elena de

asemenea a aplicat multiple lovituri lui Mutaf Vasilii, ceea ce denotă un comportament

agresiv și nicidecum intenția de a înceta bătaia.

De asemenea, comportamentul lui Malairău Elena după săvârșirea omorului,

faptul că a mers la cișmea să se spele, că îl ajuta pe Ursu Mihail să se spele,

demonstrează tendința de a ascunde urmele infracțiunii și nu atitudinea conștiincioasă

față de consecințele prejudiciabile survenite.

Instanța de apel a mai accentuat, că vinovăția lui Botnari Petru, pe lângă probele

enunțate, se demonstrează indirect și prin declarațiile martorului Botnaru Ion, care a

indicat că „fratele lui Botnari Petru l-a rugat să-l ierte pe Botnari Petru, însă el i-a

răspuns că asemenea faptă nu se iartă.

Apoi la el acasă au fost rudele lui Ursu Mihail și Botnari Petru, care au relatat

că regretă cele întâmplate. Nu crede că este posibil ca Ursu Mihail de unul singur să-l

fi târât pe Mutaf Vasilii” (f.d. 157-159, vol.III).

Implicația rudelor lui Botnari Petru în influențarea martorilor se atestă și din

declarațiile martorului Trifan Larisa date în instanța de apel, care a indicat că este

amenințată de apropiații inculpatului și se teme de ei, motiv pentru care refuză să dea

declarații.

Or, în această ordine de idei, este inexplicabilă insistența rudelor lui Botnari Petru

și rugămintea de „a fi iertat acesta”, dacă inculpatul nu ar fi vinovat de infracțiunea

incriminată, după cum susține acesta.

Din materialele dosarului rezultă că crima a fost săvârșită de către inculpați cu

intenție directă, ținând cont de intensitatea, numărul și repetabilitatea loviturilor aplicate

cu mâinile, picioarele, cu bățul din lemn, cu sticla, cu încălțămintea, lovirea cu capul de

13

zăvorul de fier al porții, durata timpului aplicării loviturilor, perseverența făptuitorilor

în exercitarea violenței, atitudinea făptuitorilor după săvârșirea faptei, lăsând victima în

asemenea stare, în șanț, fără a-i acorda ajutor, fără a chema salvarea, fugind repede la

izvor să spele sângele, ca astfel să șteargă urmele infracțiunii.

Astfel, inculpații au dat dovadă de sânge rece și ferocitate în privința victimei.

Instanța de apel a menționat că, prima instanță a stabilit corect legătura de

cauzalitate dintre acțiunile inculpaților și urmările prejudiciabile manifestate prin

decesul victimei, or, prin raportul de expertiză medico-legală nr. 87 din 26 iunie 2012,

s-a stabilit că „moartea lui Mutaf Vasilii a survenit pe loc, în rezultatul șocului

hemoragic și traumatic provocat de fracturi multiple, bilaterale de coaste și lezarea

plămânilor, hemoragiei abundente interne, fractura mandibulei oaselor nazale, multiple

echimoze și excoriații, care în comun se califică ca vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață și sunt în legătură directă cu decesul” (f.d. 100-101, vol.I).

Cu referire la jurisprudența relevantă speței, instanța de apel a accentuat, că în

cazul în care două sau mai multe persoane, acționând cu intenția de a omorî o persoană,

aplicând fiecare numeroase lovituri victimei și chiar dacă numai una din aceste lovituri

s-a dovedit a fi mortală, toate aceste persoane trebuie considerate coautori la

infracțiunea de omor.

Dar nu pentru că este imposibil a stabili cine din ele a aplicat lovitura mortală, ci

pentru că coautorul voiește să participe la săvârșirea faptei în mod direct, material, pe

când complicele participă indirect, secundar, voiește să participe ajutând pe altul.

Prin fiecare lovitură pe care coautorii o aplică, ei doresc, implicit, ca una dintre

ele să devină lovitură mortală.

Chiar și în cazul săvârșirii omorului de către o persoană, care întrunește semnele

subiectului infracțiunii, în comun cu una sau mai multe persoane, care nu întrunesc

aceste semne, intră sub incidența agravantei prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. i) Cod

penal.

Noțiunea de „de două sau mai multe persoane” nu este nici pe departe

echivalentul noțiunilor „participație simplă” sau „participație complexă, presupunând

coautorul”. Noțiunea „de două sau mai multe persoane”, în sensul consemnat la art. 145

alin. (2) lit. i) Cod penal, presupune pluralitatea de făptuitori.

Iar acești făptuitori trebuie să aibă calitatea de autori mijlociți (mediați) sau de

autori nemijlociți (imediați) ai infracțiunii.

În cazul infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, făptuitorii

realizează simultan și integral latura obiectivă a infracțiunii de omor.

Periculozitatea socială sporită a omorului este condiționată, în acest caz, de însăși

pluralitatea făptuitorilor, care dă acestora o mai mare forță de acțiune, le-a creat mai

mari posibilități de a săvârși și a ascunde infracțiunea, totodată i-a făcut să acționeze cu

mai multă siguranță și îndrăzneală.

Astfel, prima instanță a concluzionat corect că omorul săvârșit de mai multe

persoane există în cazul în care făptuitorii au participat nemijlocit la realizarea laturii

obiective a infracțiunii. Inculpații Ursu Mihail, Botnari Petru și Malairău Eena au

realizat omorul părții vătămate, aplicându-i toți lovituri cu pumnii și picioarele pe tot

corpul un timp îndelungat, aproximativ o oră au maltratat victima, provocându-i chinuri

și suferințe deosebite, i-au aplicat lovituri cu un băț, cu încălțămintea, cu sticla, l-a lovit

cu capul de zăvorul de fier al porții.

14

Instanța de apel a respins argumentul avocatului Balan Angela precum că nu a

fost demonstrat motivul infracțiunii, or, la caz, în rechizitoriu au fost indicate motivele

huliganice de săvârșire a omorului, care au următoarele trăsături: capacitatea de

actualizare fulminantă și spontană; ușurința cu care e săvârșită infracțiunea; reacția

disproporționată a făptuitorilor față de conduita victimei; făptuitorilor le aducea

satisfacție însuși faptul săvârșirii infracțiunii; fiind într-adevăr lipsa unui pretext pentru

săvârșirea infracțiunii sau prezența unui pretext nesemnificativ pentru a o săvârși.

Astfel, chiar din declarațiile inculpaților rezultă că Ursu Mihail a început să îi

aplice lovituri lui Mutaf Vasilii, deoarece acesta a călcat pe mormântul lui

Triboi Serghei, iar ulterior a refuzat să bea vin.

A reținut instanța de apel, că prima instanță corect a constatat că omorul a fost

săvârșit cu cruzime deosebită, adică suferințele victimei au fost prelungite în timp.

Astfel, inculpații au demonstrat agresivitate care implică nu numai existența unor

tendințe distructive în sfera relațiilor „subiect-obiect”, precum și predispoziția și

predilecția de aplicare a procedeelor violentale în vederea realizării scopului, cu tendința

conștientă de a-i cauza victimei dureri și suferințe cu intensitate mult mai mare.

Respectiv, inculpații au intenționat să-l lipsească pe Mutaf Vasilii de viață nu

oricum, dar într-o manieră care să-i cauzeze celui din urmă dureri și suferințe, fapt

constatat de raportul de expertiză medico-legală care a conchis multitudinea de lovituri

aplicate peste diferite părți ale corpului pe parcursul a unei ore încontinuu.

Tendința făptuitorilor de cauzare a durerilor intense fizice și psihice este

demonstrată și prin acțiunea premergătoare bătăii, când Malairău Elena îi ținea mâinile

după spate, iar Ursu Mihail îl ținea de cap și-i turna vin în gât, prin faptul că partea

vătămată a fost bătută cu sticla de vin în cap, cu bățul până când bățul nu s-a rupt (care

avea o grosime de 5 cm), lovit cu capul de zăvorul de fier al porții, astfel cruzimea a

fost exercitată până la consumarea omorului, pentru amplificarea progresivă a

rezultatului.

Totodată, atitudinea crudă și batjocoritoare a inculpaților față de viața persoanei

și demnitatea acesteia se reflectă și în acțiunea inculpatului Ursu Mihail de urinare pe

corpul părții vătămate, fiind manifestată atât cruzime impulsivă, cât și cruzime privită

ca un rezultat al solidarității de grup.

Citând explicațiile din literatura de specialitate, instanța de apel a mai menționat,

că omorul săvârșit cu deosebită cruzime, demonstrează intenția făptuitorului de a-i

cauza victimei suferințe - de ordin fizic sau psihic - care sunt intense, inutile și prelungite

în timp. Cruzimea este inerentă oricărui omor, deoarece în momentul omorului, victima

simte dureri fizice și morale.

Totuși, omorul săvârșit cu deosebită cruzime presupune o intensitate mult mai

mare a acestor dureri, întrucât făptuitorul nu se mulțumește să curme viața victimei.

El îi prelungește agonia, torturând-o, maltratând-o, molestând-o.

Nu are importanță dacă deosebita cruzime a constituit singura cauză a decesului;

este necesar ca deosebita cruzime să fi fost exercitată până la consumarea omorului.

Omorul săvârșit cu deosebită cruzime poate avea la bază și răzbunarea, gelozia, ura,

interesul material, motivele huliganice etc.

Instanța de apel a precizat, că declarațiile inculpaților Botnari Petru și

Malairău Elena privind nevinovăția acestora în săvârșirea faptei penale incriminate se

15

combate prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în

ședința de judecată și anume prin declarațiile martorilor nominalizați și probele scrise

cercetate în ședința de judecată.

Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția

inculpaților în săvârșirea infracțiunii de omor.

Nerecunoașterea vinei de către inculpații Botnari Petru și Malairău Elena, a fost

apreciată de către instanța de apel ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto

incrimina garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, or persoana care pe parcursul

procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru

depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu pot fi calificate ca

circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.

La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a indicat, că prima

instanță a ținut cont de gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de comportamentul

fiecărui inculpat după săvârșirea infracțiunii, că toți trei erau solidari în acțiunile lor, că

după săvârșirea omorului au încercat să spele și să ascundă urmele infracțiunii, de

circumstanța atenuantă - minoratul inculpatei Malairău Elena, de circumstanța

agravantă - de săvârșirea infracțiunii prin batjocorirea victimei, manifestată prin

turnarea vinului cu sila în gura victimei, urinarea pe ea, de personalitatea fiecărui

inculpat, de faptul că nu au antecedente penale, se caracterizează negativ, nu sunt

încadrați în câmpul muncii.

Astfel, prima instanță a ajuns la soluția corectă că scopul legii penale poate fi

atins doar prin izolarea acestora de societate, prin stabilirea pedepsei închisorii.

Instanța de apel a conchis că există temeiuri de implicare în sentința primei

instanțe în partea stabilirii și individualizării pedepsei lui Botnari Petru și Malairău

Elena, evidențiind, că prima instanță a ținut cont de gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, însă nu a ținut cont de personalitatea inculpaților, nu a luat în considerație

comportamentul fiecărui inculpat în momentul săvârșirii infracțiunii și consumarea ei,

de concursul fiecărui inculpat la săvârșirea faptei penale, de agresivitatea și numărul

loviturilor aplicate de fiecare inculpat, de faptul că Malairău Elena a săvârșit

infracțiunea fiind minoră.

Ținând cont de prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal, pct. 17 din Ansamblul de

reguli minime ale Organizației Națiunilor Unite pentru minori (Regulile de la Beijing),

de explicațiile conținute în pct. 19 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 39

din 22 noiembrie 2004 „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale privind

minorii”, instanța de apel a remarcat, că Malairău Elena a aplicat victimei mai puține

lovituri, acțiunile acesteia nefiind decisive la survenirea decesului victimei, de faptul că

nu are antecedente penale, și, în principal, ținând cont de circumstanța excepțională

săvârșirea infracțiuni de către un minor, a considerat echitabil, proporțional și necesar

de a stabili acesteia pedeapsa 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis

pentru femei.

Totodată, instanța de apel ținând cont de concursul fiecărui inculpat la săvârșirea

omorului, de lipsa înțelegerii prealabile dintre Botnari Petru și ceilalți doi participanți,

de faptul că a aplicat și el lovituri victimei, dar mai puține decât Ursu Mihail, a

manifestat o agresivitate mai redusă, dat fiind faptul că Botnari Petru a executat în mod

direct și material latura obiectivă a infracțiuni de omor, însă participarea sa la săvârșirea

16

infracțiunii a fost evident mai redusă în comparație cu acțiunile inculpatului Ursu

Mihail, de faptul că nu are antecedente penale, instanța de apel a considerat echitabil și

proporțional de a-i stabili lui Botnari Petru în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal,

pedeapsa minimă 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

expres careva temeiuri prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a declarat

recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor judecătorești adoptate cu pronunțarea unei

hotărâri de achitare în privința lui Malairău Elena, din motiv că fapta nu a fost săvârșită

de inculpat.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârile judecătorești adoptate

la caz, considerându-le neîntemeiate, ilegale și pasibile casării, deoarece instanțele de

judecată au apreciat în mod greșit probele acumulate în cadrul anchetei preliminare și

în cadrul cercetării judecătorești, nu a luat în considerație faptul că în acțiunile lui

Malairău Elena, lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate prevăzute de

art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal.

Susține, că din declarațiile și probele cercetate în instanțele de judecată rezultă că

unii martori ai acuzării, nu au fost martori oculari, iar martorii Trifan Larisa și Miron

Maria au dat declarații fiind influențate.

Totodată, declarațiile acestora prin prisma coroborării probelor întră în

contradicție cu declarațiile celorlalți martori și probe cercetate în instanța de judecată.

Consideră că, instanța de judecată urma să aprecieze critic declarațiile martorului

Miron Maria, din considerentul că ultima a fost interogată în cadrul urmăririi penale de

mai multe ori și anume fiind interogată la 16 august 2013, a declarat că nu a văzut ca

Malairău Elena și Botnari Petru, să fi lovit în Mutaf Vasilii.

Ulterior, aceasta și-a schimbat declarațiile, la insistența lui Botnaru Natalia și

fiind interogată de către procurorul Șendrea Nicolai, la 23 august 2012, a declarat că a

văzut cum inculpata Malairău Elena a lovit victima.

Miron Maria fiind interogată în instanța de judecată a declarat că nu a servit vin

cu inculpații în cimitir, astfel declarațiile ultimei intră în contradicție cu declarațiile

martorului Iațișin Victor și a inculpaților, care au declarat că Miron Maria în cimitir a

adus paharul și Ursu Mihail a servit-o cu vin după care, aceasta a plecat acasă.

La fel, menționează faptul, că la întrebarea adresată de către fiul lui

Botnaru Natalia, Botnaru Ion (când acesta la 26 iunie 2012 s-a apropiat la fața locului)

dacă a văzut cine la ucis pe tatăl său vitreg Mutaf Vasilii, aceasta a răspuns că nu

cunoaște.

Probele prezentate în instanța de judecată și puse la baza sentinței de condamnare

a lui Malairău Elena dovedesc faptul că ultima s-a aflat în cimitir la 26 iunie 2012,

împreună cu Botnaru Petru și Ursu Mihail, însă nu dovedesc faptul că ultima a aplicat

careva lovituri lui Mutaf Vasilii, ci din contra adeveresc declarațiile inculpaților.

Invocă apărarea, că instanțele de judecată au pronunțat sentința de condamnare

în privința lui Malairău Elena în lipsa constatării, descrierii și probării acțiunilor

concrete a ultimei, or sentința de condamnare a fost pronunțată contrar prevederilor art.

101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind puse la baza sentinței probe ce nu corespund

adevărului, fiind bazată pe presupuneri contrar prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de

procedură penală; sentința a fost pronunțată în lipsa constatării motivului lui Malairău

Elena de săvârșirea infracțiunii de omor a lui Mutaf Vasilii; sentința a fost pronunțată

17

cu încălcarea principiului contradictorialității în procesul penal, ca element fundamental

al dreptului la un proces echitabil, sub aspectul ignorării totale a argumentelor invocate

de partea apărării.

Cu referire la prevederile art. 389 Cod de procedură penală, apărarea invocă că

din probele prezentate de către acuzatorul de stat în instanța de judecată și examinate în

cadrul cercetării judecătorești rezultă faptul că Malairău Elena nu este vinovată de

săvârșirea infracțiunii incriminate.

9.1. Avocatul Balan Angela în numele inculpaților, invocând temeiurile pentru

recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a declarat recurs

ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs.

În motivarea recursului apărătorul invocă, că Botnari Petru și Malairău Elena au

fost învinuiți de către organul de urmărire penală, precum ei, împreună cu Ursu Mihail

la 26 iunie 2012, aproximativ la ora 13:00, în cimitirul din sat. Vorniceni,

r-nul Strășeni, i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului

cet. Mutaf Vasilii, timp de o oră, ultimul din cauza leziunilor primite a decedat.

Susține, că în aceeași zi, au fost ridicate hainele, încălțămintea, mostre de sub

unghii, sânge, salivă, fapt confirmat prin ordonanțatele și procesele-verbale de ridicare

a hainelor și mostrelor, iar potrivit rapoartele de expertiză, pe hainele, încălțămintea și

sub unghiile lui Botnari Petru urme de sânge lipsesc.

Potrivit materialelor dosarului aceste urme de sânge au fost depistate doar la

inculpatul Ursu Mihail, care a declarat permanent și consecvent că doar el l-a bătut pe

Mutaf Vasilii, iar Botnari Petru și Malairău Elena nu l-au lovit.

Evidențiază, că la 29 iunie 2012, bănuitul Botnari Petru, prin ordonanță, a fost

scos de sub urmărirea penală, fiind constatat faptul, că lipsesc probe care ar demonstra

implicarea lui Botnari Petru la săvârșirea infracțiunii sau favorizarea acesteia, însă

ulterior, Botnari Petru și Malairău Elena au fost puși sub învinuire în baza declarațiilor

martorilor Miron Maria și Trifan Larisa.

Referitor la martorul Miron Maria susține, că aceasta a depus declarații

contradictorii în instanța de apel, deoarece pe de o parte a declarat, că susține declarațiile

sale făcute anterior, pe de altă parte a susținut că îl cunoaște pe Botnari Petru și acesta

nu a lovit în victima Mutaf Vasilii, iar pe Malairău Elena nu o ține minte.

Totodată, în cadrul urmăririi penale Miron Maria a făcut declarații contradictorii

cu privire la evenimentele acțiunilor. Atât în declarațiile scrise, cât și în cele înregistrate

video, inițial a declarat, că victima a fost lovită de o singură persoană, fata nu s-a

apropiat de victimă, ulterior, în aceleași declarații susține că victima a fost lovită de toți

trei inculpații.

Referitor la martorul Trifan Larisa evidențiază că acesta a făcut declarații

contradictorii atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanțele de judecată.

Astfel, în cadrul rejudecării cauzei în instanța de apel, fiind interogată în calitate

de martor, aceasta în loc de declarații, a avut un comportament isteric, spunând să fie

lăsată în pace, că nu mai declară absolut nimic.

A susținut, că este amenințată de rudele lui Ursu Mihail, iar ca urmare instanța de

apel, i-a acordat protecție, la care Trifan Larisa a refuzat.

Având o stare neadecvată în ședința instanței de apel, în vederea clarificării unor

fapte și împrejurări, ce prezintă importanță pentru stabilirea adevărului în cadrul

18

examinării cauzei penale și în conformitate cu prevederile art. art. 142, 143 alin. (5) Cod

de procedură penală, partea apărării a solicitat numirea unei expertize psihiatrice

ambulatorie martorului Trifan Larisa, pentru a stabili, dacă este sau nu martorul

responsabil de acțiunile sale, însă cererea a fost respinsă.

Insistă că martorul respectiv, de fiecare dată fiind interogat a făcut declarații

contradictorii în instanța de apel, prin comportamentul său a lăsat să se înțeleagă că este

psihic bolnavă, or, prin refuzul de la protecția acordată din partea statului, a dat dovadă

că nu înțelege acțiunile întreprinse în privința ei, fapt, care abolește capacitatea de a

înțelege acțiunile sale și de ale dirija.

Avocatul menționează, că instanța de apel, contrar indicațiilor prescrise de

instanța de recurs și prevederilor art. 436 Cod de procedură penală:

- nu a răspuns la argumentul apărării cu privire la coroborarea ansamblului

probelor administrate și verificate în condițiile legii cu declarațiile contradictorii a

martorilor Miron Maria și Trifan Larisa;

- nu a răspuns la solicitarea părții apărării de constatare a inadmisibilității

declarațiilor martorilor Miron Maria și Trifan Larisa;

- nu a răspuns la argumentul părții apărării cu privire la încălcarea prevederilor

art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, fiind interpretate contradicțiile în favoarea

acuzării;

- decizia instanței de apel este lipsită de o apreciere profundă a probelor

administrate și examinate în strictă conformitate cu cerințele legii, este lipsită de

apreciere cuvenită cu privire la argumentarea admisibilității și inadmisibilității fiecărei

probe examinate, este lipsită de elucidarea faptele importante pentru soluționarea justă

și promptă a cauzei date, cât și de cercetarea amănunțită a aspectelor învinuirii înaintate

și prezența sau lipsa vinovăției lui Malairău Elena și Botnari Petru;

- partea apărării nu a primit răspuns, la argumentul înaintat cu privire la emiterea

unei sentințe colective, în lipsa descrierii acțiunilor, circumstanțelor și mijloacelor de

săvârșire a infracțiunii de către inculpații Botnari Petru și Malairău Elena;

- partea apărării nu a primit răspuns, la argumentul cu privire la lipsa motivului

săvârșirii infracțiunii de către inculpații Botnari Petru și Malairău Elena, care lipsește în

rechizitoriu și nu a fost constatat în cadrul cercetării judecătorești.

În opinia apărării, erorile evidențiate, încalcă dreptul inculpaților la un proces

echitabil.

Totodată, consideră că, instanța de apel, prin respingerea cererii de numire a unei

expertize psihiatrice în privința martorului Trifan Larisa, cât și prin lipsa răspunsurilor

la argumentele înaintate, a încălcat dreptul la apărare al inculpaților.

Cu referire la jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, privind

necesitatea motivării suficiente a hotărârilor judecătorești, invocă cauzele Balliu

vs. Albania, și Suominen vs. Finlanda.

9.2. Avocatul Balan Angela în numele inculpaților, la 18 octombrie 2016, în

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a mai depus un recurs prin

care solicită casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în instanța

de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise nu pot fi corectate de către

instanța de recurs.

În motivarea cererii nominalizate recurentul a invocat, că instanța de apel, în

cadrul rejudecării cauzei, contrar indicațiilor făcute prin decizia instanței de recurs din

19

28 aprilie 2016, a selectat unele probe pentru a-și motiva soluția și le-a ignorat în

totalitate pe altele, din motiv că nu erau convenabile motivării soluției sale.

Totodată, prin decizia respectivă, instanța de recurs a constatat, că declarațiile

martorului Trifan Larisa făcute în cadrul urmării penale și în instanța de judecată sunt

contradictorii, iar contradicțiile nu au fost înlăturate în condițiile legii.

Instanța de apel, a pus la baza deciziei de condamnare doar declarațiile martorului

Trifan Larisa din cadrul urmăririi penale, însă a omis de a face o apreciere legală

declarațiilor martorului Trifan Larisa depuse în instanțele de fond.

Totodată, instanța de apel în mod repetat a ignorat de a da o apreciere acestora în

raport cu celelalte probe pertinente, concludente, veridice, legale și admisibile, care

dovedesc nevinovăția lui Botnari Petru, care a fost stabilită, de către organul de urmărire

penală, până la declarațiile martorului Trifan Larisa.

Cu referire la prevederile art. art. 101 alin. (4), 384 alin. (4) Cod de procedură

penală, relevă apărarea, că prin admiterea doar a probelor din cadrul urmăririi penale și

ignorarea celor administrate în cadrul cercetării judecătorești, la care au avut acces toate

părțile în egală măsură, s-a admis încălcarea principiului legalității în procesul penal și

violarea dreptului la un proces echitabil.

Instanța de apel, în vederea aprecierii concluziilor experților, privind lipsa

urmelor infracțiunii pe hainele, mâinile, picioarele și sub unghiile lui Botnari Petru a

concluzionat, că aceste urme nu au fost depistate, din motiv că ultimul s-a spălat la izvor,

însă această concluzie vine în contradicție cu circumstanțele cauzei penale și declarațiile

martorilor interogați în cadrul urmării penale și instanța de judecată.

Instanța de apel a folosit declarațiile martorilor în mod selectiv, ignorând

aprecierea și altor declarații a acestora, cum sunt:

- f.d. 44, vol. I, procesul-verbal de audiere a martorului Botnaru Natalia din

05 iulie 2012;

- f.d. 46, vol. I, procesul-verbal de audiere a martorului Matei Natalia din

26 iunie 2012, ora 15:40;

- f.d. 47, vol. I, procesul-verbal de audiere a martorului Botnari Victor din

26 iunie 2012, ora 16:00;

- f.d. 48, vol. I, procesul-verbal de interogare a martorului Agachi Petru din

26 iunie 2012, ora 16:20;

- f.d. 50, vol. I, procesul-verbal de interogare a martorului Botnaru Ion din

05 iulie 2012, ora 15:05.

Consideră recurentul, că instanța de apel a ignorat circumstanța, că Botnari Petru,

Ursu Mihail și Malairău Elena au fost reținuți timp de 15 minute după săvârșirea

infracțiunii, timp insuficient pentru ștergerea urmelor.

Mai mult, cu toate că Ursu Mihail s-a spălat la izvor, oricum la el au fost depistate

urme ale infracțiunii, deoarece în timpul extrem de mic după săvârșirea infracțiunii, nu

a existat posibilitate reală de a distruge urmele infracțiunii, prin presupusa spălare a

hainelor, mâinilor și a picioarelor.

În acest sens, consideră apărarea, că nevinovăția inculpaților Botnari Petru și

Malairău Elena este evidentă și bazată pe probe legale, pertinente, concludente și

admisibile.

Relevă că, martorul Miron Maria a declarat, în instanța de apel că pe

Botnari Petru îl cunoaște și acesta nu a lovit în victima Mutaf Vasilii, însă aceste

20

declarații nici nu se regăsesc în decizia instanței de apel deși, în condițiile legii acestea

urmau a fi apreciate în raport cu alte probe din dosar.

Totodată, fiind verificate declarațiile acesteia în cadrul urmăririi penale, cu

aplicarea mijloacelor tehnice, martorul Miron Maria declară că pe Mutaf Vasilii l-a bătut

doar Ursu Mihail, pe când Botnari Petru și Malairău Elena nu s-au implicat, însă după

ce a fost întreruptă filmarea, martorul Miron Maria deja declară, că toți trei au aplicat

lovituri.

Subliniază, că instanța de apel a ignorat aceste declarații contradictorii, încălcând

principiul imparțialității și obiectivității în aprecierea probelor.

Nu rezistă criticii aprecierea instanței de apel, a declarațiilor lui Ursu Mihail, care

din momentul reținerii sale în mod consecvent a declarat, că de unul singur l-a bătut pe

Mutaf Vasilii, declarațiile care sunt confirmate prin totalitatea probelor din dosar, însă

instanța de apel nu le-a admis, doar din motivul, că ele vin în apărarea lui Botnari Petru

și Malairău Elena.

solicitând respingerea acestora ca inadmisibile, deoarece nici unul din temeiurile

invocate în argumentarea cerințelor invocate de recurenți nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursurilor.

Consideră acuzatorul de stat, că instanțele judecătorești au examinat cauza sub

toate aspectele, complet și obiectiv, au dat apreciere probelor respectând prevederile art.

101 Cod de procedură penală, just încadrând acțiunile inculpaților.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate

inadmisibile din următoarele considerente.

Cu referire la recursurile declarate de avocatul Maliga Lilian în numele

inculpatului Malairău Elena și de avocatul Balan Angela în numele inculpaților din

03 iunie 2016.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or,

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi

atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel la judecarea cauzei.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, se atestă că partea apărării invocă

dezacordul cu soluția instanței de apel sub aspectul pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței ori când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

21

În conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel, sau cercetează suplimentar probele administrate

de prima instanță, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal reține că instanța de

apel a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, iar decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept, care au dus la

admiterea apelurilor declarate. Astfel, în fapt, decizia instanței de apel corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată.

Totodată, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la examinarea

cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. art. 27, 99-101 Cod de

procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le

minuțios, iar în final le-a dat aprecierea corespunzătoare prin prisma pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu, confirmă

vinovăția inculpaților Botnari Petru și Malairău Elena în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal.

Cu referire la argumentele invocate de recurenți privind chestiunea de apreciere

eronată a probelor, Colegiul penal amintește că la etapa judecării recursului, instanța nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator

și nu stabilește o altă situație de fapt, acestea fiind exclusiv atribuțiile instanțelor de

fond.

Deci, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la greșita reținere, pe baza

probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare

la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea încadrării juridice a faptelor

săvârșite de inculpații Botnari Petru și Malairău Elena.

Tot aici se va evidenția, că potrivit jurisprudenței constante a Colegiului penal al

Curții Supreme de Justiție, regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, prevede că la etapa de judecare a recursului ordinar instanța

de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond, în baza temeiurilor

stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de

fapt reținute în speță.

Astfel, în opinia Colegiului penal criticele recurenților referitor la aprecierea

greșită a probelor care în opinia acestora dovedesc nevinovăția inculpaților, nu este

incident în cazul supus judecării, din motivul că instanța de apel a făcut o analiză

completă a tuturor probelor administrate în toate fazele procesului penal, stabilind

corect vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii imputate.

În acest sens, instanța de recurs respinge ca neîntemeiate argumentele recurenților

precum că instanța de apel a pus la baza condamnării inculpaților declarațiile

contradictorii ale martorilor oculari Miron Maria și Trifan Larisa.

Aceasta deoarece, după cum rezultă din textul deciziei atacate aceste argumente

au constituit obiect de examinare și în instanța de apel, la care instanța s-a expus detaliat

și amplu argumentat, reținând, că prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din

16 iulie 2015, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Trifan Larisa, a

fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod

penal. Sentința nominalizată a devenit definitivă și irevocabilă, are putere de lucru

22

judecat și potrivit acesteia s-a constatat că martorul Trifan Larisa, denaturând

circumstanțele obiective ale cauzei care nu corespund celor reale, a indicat că nu a

participat și nu a făcut declarații în ședința de judecată ce a avut loc în Judecătoria

Strășeni, pe aceeași cauză penală, a indicat că nu a fost martor ocular la săvârșirea

omorului lui Mutaf Vasilii la 26 iunie 2012 și că a fost impusă de către colaboratorii

de poliție din cadrul IP Strășeni să semneze declarațiile făcute pe această cauză penală

în calitate de martor la faza de urmărire penală (f.d. 167-169, vol.V).

La examinarea cauzei privind învinuirea lui Trifan Larisa de săvârșirea

infracțiunii de dare a declarațiilor mincinoase aceasta a recunoscut integral vinovăția

referitor la depunerea declarațiilor mincinoase în ședința instanței de apel din

03 februarie 2014, pentru care fapt i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă.

Instanța de apel corect a reținut că martorul respectiv a declarat că este amenințată

de rudele inculpaților, îi este frică și din acest motiv refuză să relateze evenimentele care

le-a văzut, declarând că ea a comunicat tot ce cunoaște anterior, la urmărirea penală și

în prima instanță.

Prin urmare, instanța de apel corect a pus la baza deciziei de condamnare a

inculpaților declarațiile martorului Trifan Larisa, date în cadrul urmăririi penale și în

prima instanță, care sunt veridice și coroborează cu declarațiile martorilor Miron Maria,

Agachi Petru și Matei Natalia.

De asemenea, instanța de apel corect a reținut și declarațiile martorului

Miron Maria, apreciindu-le ca fiind veridice, deoarece coroborează cu declarațiile

celorlalți martori, ale inculpaților și cu alte probe materiale confirmând faptul, că

inculpații Botnari Petru și Malairău Elena, au aplicat lovituri lui Mutaf Vasilii.

Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs apreciază ca fiind neîntemeiate

alegațiile avocatului Balan Angela cu privire la inadmisibilitatea declarațiilor martorilor

Miron Maria și Trifan Larisa, precum și referitor la faptul, că instanța de apel nu s-a

expus cu privire la faptul coroborării probelor administrate cu declarațiile acestor 2

martori.

La fel, nu pot fi reținute de către instanța de recurs nici argumentele avocaților

precum că partea apărării nu a primit răspuns la invocarea încălcării de către instanțe a

prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, în sensul că prin mijloace legale

de probă s-a constatat lipsa urmelor de sânge ce aparțin victimei pe mâinile, picioarele

și sub unghiile inculpaților Botnari Petru și Malairău Elena, lipsa urmelor de sânge a

inculpaților pe corpurile delicte ridicate de la fața locului, care în ansamblu dovedesc

nevinovăția acestora, or la acest segment instanța de apel corect a menționat, că imediat

după săvârșirea infracțiunii, inculpații au fugit de la fața locului, la izvor și au spălat

urmele de sânge, fapte confirmate prin declarațiile martorului Matei Natalia (f.d. 120-

121, vol.III), prin rapoartele de expertiză medico-legală nr. 657 și nr. 658 din 28

iunie 2012.

Argumentul lui Malairău Elena precum că petele de sânge de pe hainele ei s-au

luat în momentul în care l-a îmbrățișat pe Ursu Mihail, ca să-i curme acțiunile violente,

corect a fost respins de către instanța de apel, deoarece din declarațiile martorilor Trifan

Larisa și Miron Maria rezultă că Malairău Elena de asemenea a aplicat multiple lovituri

lui Mutaf Vasilii, ceea ce denotă un comportament agresiv și nicidecum intenția de a

înceta conflictul.

23

Comportamentul lui Malairău Elena după săvârșirea omorului, care a mers la

izvor să se spele și l-a ajutat și pe Ursu Mihail să spele urmele de sânge, demonstrează

tendința de a ascunde urmele infracțiunii și nu o atitudine conștientă față de consecințele

prejudiciabile survenite.

Cu referire la vinovăția inculpatului Botnari Petru, instanța de apel corect a reținut

și declarațiile martorilor Botnaru Ion și Trifan Larisa, care au declarat că rudele

inculpatului au încercat să influențeze martorii, iar această poziție ar fi inexplicabilă în

situația în care Botnari Petru se consideră nevinovat.

Față de cele descrise mai sus, instanța de recurs consideră că nu pot fi reținute

nici alegațiile apărării prin care se susține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, or, motivarea hotărârii este un proces de analiză și

sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea

tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante

din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei

motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față.

Prin urmare, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de recurenți sunt

nefondate, întrucât vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate se

dovedește indubitabil din probele acumulate, nefiind comisă nici o gravă eroare de fapt

de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea acesteia și adoptarea

unei alte soluții.

Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de

o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită,

neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea

unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe

care materialul probator o susține.

Distinct de cele relatate mai sus, Colegiul penal consideră că, în prezenta cauză

nu și-a găsit confirmarea nici temeiul pentru recurs semnalat de către recurenți și

prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Sub acest aspect se va menționa, că temeiul invocat de recurenți - „nu sunt

întrunite elementele infracțiunii” este prezent atunci, când instanța ce a judecat cauza a

comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărârea

judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele

sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii

respective.

Prin urmare, temeiul, la care se face trimitere în recurs, nu este aplicabil în speța

examinată din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina

necesitatea casării deciziei instanței de apel.

La caz, fiind cert că conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată

detaliat și multiaspectual în textul deciziei instanței de apel, iar careva temeiuri de a

pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece ele au fost obținute

cu respectarea normelor de procedură penală.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că situația de fapt a fost just stabilită de

către prima instanță și de instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului

ansamblu probator administrat și expus în pct. 8 al prezentei decizii, încadrarea juridică

dată faptelor este corectă și corespunde situației de fapt reținute, la caz, corect instanța

24

de apel ajungând la concluzia că sunt îndeplinite în prezenta speță condițiile tragerii la

răspundere penală a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.

(2) lit. i) j) Cod penal.

Cu referire la argumentele invocate de apărare, prin care se susține că instanța de

apel nu a răspuns la argumentul privind emiterea unei sentințe colective, în lipsa

descrierii acțiunilor, circumstanțelor și mijloacelor de săvârșire a infracțiunii de către

inculpații Botnari Petru și Malairău Elena, Colegiul penal menționează că potrivit

învinuirii înaintate acestora le-a fost incriminată săvârșirea omorului asupra unei

persoane de către două sau mai multe persoane, cu deosebită cruzime.

Așadar, specific acestei componențe de infracțiuni, când două sau mai multe

persoane acționează cu intenția de a lipsi de viață victima și aplică fiecare numeroase

lovituri victimei, așa precum s-a procedat în situația din speță, chiar dacă numai una din

aceste lovituri s-a dovedit a fi mortală, toate aceste persoane trebuie considerate coautori

la infracțiunea de omor. Fiecare din cei care au aplicat loviturile au voit să participe la

săvârșirea omorului în mod direct, material, deci să execute latura obiectivă a acestei

infracțiuni.

Prin fiecare lovitură pe care o aplicau inculpații, ei doreau, implicit, ca una din

ele să devină lovitură mortală.

Literatura juridică de specialitate explică, că în cazul infracțiunii prevăzute la art.

145 alin. (2) lit. i) Cod penal, făptuitorii pot realiza simultan și integral latura obiectivă

a infracțiunii de omor, respectiv prima instanță corect a constatat realizarea laturii

obiective a infracțiunii de omor inclusiv prin acțiunile inculpaților Botnari Petru și

Malairău Elena.

Totodată, prin noțiunea de omor săvârșit cu deosebită cruzime, se subînțelege

lipsirea ilegală de viață a unei alte persoane, în procesul căreia victimei sau persoanelor

apropiate acesteia li se cauzează suferințe deosebit de chinuitoare, ieșind la iveală astfel

de trăsături negative ale personalității făptuitorului ca neîndurarea și ferocitatea, care își

găsesc expresia în metoda omorului sau în ambianța executării acestuia. În ce privește

latura subiectivă a omorului, acesta se caracterizează prin intenția directă sau indirectă

față de moartea victimei, precum și prin conștientizarea faptului că victimei sau

persoanelor apropiate acesteia i se cauzează suferințe deosebit de chinuitoare.

Colegiul penal reține, că atât instanța de apel cât și prima instanță, corect au

constatat că omorul a fost săvârșit cu deosebită cruzime, suferințele victimei fiind

prelungite în timp, aducând satisfacție făptuitorilor.

Aceasta deoarece, omorul lui Mutaf Vasilii a fost săvârșit într-o manieră prin care

să-i cauzeze acestuia durere și suferințe, fapt constatat prin raportul de expertiză

medico-legală care a depistat o multitudine de lovituri aplicate peste diferite părți ale

corpului victimei. Tendința făptuitorilor de cauzare a durerilor intense fizice și psihice

este demonstrată și prin acțiunea premergătoare bătăii, când Malairău Elena îi ținea

mâinile victimei la spate, iar Ursu Mihail îl ținea de cap și-i turna vin în gură, prin faptul

că partea vătămată a fost bătută cu sticla de vin în cap, cu bățul până când bățul s-a rupt,

lovit cu capul de zăvorul de fier al porții, astfel cruzimea a fost exercitată până la

consumarea omorului, pentru amplificarea progresivă a rezultatului.

Colegiul penal apreciază ca fiind nefondat argumentul recurenților referitor la

faptul, că sentința de condamnare a fost pronunțată în lipsa constatării motivului

săvârșirii infracțiunii de către inculpații Botnari Petru și Malairău Elena, deoarece după

25

cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel just a reținut, că în rechizitoriu

au fost indicate motivele huliganice de săvârșire a omorului, care au următoarele

trăsături: capacitatea de actualizare fulminantă și spontană, ușurința cu care e săvârșită

infracțiunea, reacția disproporționată a făptuitorilor față de conduita victimei,

făptuitorilor le aducea satisfacție însuși faptul săvârșirii infracțiunii, fiind într-adevăr

lipsa unui pretext pentru săvârșirea infracțiunii sau prezența unui pretext nesemnificativ

pentru a o săvârși. Literatura juridică de specialitate definește că omorul săvârșit cu

deosebită cruzime poate avea la bază și: răzbunarea, gelozia, ura, interesul material,

motivele huliganice etc.

Față de cele ce preced, Colegiul penal conchide că, în prezenta cauză, nu se

constată admiterea erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, la etapa judecării apelului.

Prin urmare, argumentele invocate de către avocații Maliga Lilian și

Balan Angela, nu și-au găsit confirmare și nu pot servi temei de casare a deciziei

contestate, iar instanța de recurs conchide că în speță se impune soluția inadmisibilității

recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Balan Angela în numele

inculpaților la 18 octombrie 2016.

Potrivit art. 432 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel,

decide în unanimitate asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se

constată că, recursul este declarat peste termen.

Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin

lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după expirarea

termenului el urmează a fi respins ca tardiv, cu excepția când întârzierea a fost

determinată de motive întemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care

pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Analizând materialele cauzei, Colegiul penal constată, că potrivit

procesului-verbal al ședinței de judecată al instanței de apel din 17 martie 2016

(f.d. 32-37, vol.VI), dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat în prezența

inculpaților, precum și a avocaților acestora Maliga Lilian și Balan Angela, ultimii fiind

înștiințați că pronunțarea deciziei integrale va avea loc la 14 aprilie 2016.

Totodată, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, se atestă că la data

stabilită, instanța de judecată a dispus amânarea pronunțării deciziei integrale pentru 04

mai 2016, din motivul complexității cauzei.

Astfel, la 04 mai 2016 a fost pronunțată decizia motivată în prezența inculpaților

și a avocaților acestora, cărora potrivit recipisei anexată la materialele cauzei le-a fost

înmânată copia deciziei redactate, contra semnătură (f. d. 38, 92 vol. VI).

Având în susținere prevederile art. 422 Cod de procedură penală, Colegiul penal

conchide că în speță, termenul de declarare a recursului urmează a fi calculat începând

26

cu 05 mai 2016 și care a expirat la 06 iunie 2016, aceasta fiind și ultima zi pentru

declararea recursului.

La caz, Colegiul penal a stabilit că recursul ordinar declarat de avocatul

Balan Angela în numele inculpaților, a fost depus la 18 octombrie 2016, acesta fiind

depus cu omiterea termenului de 30 de zile stabilit de lege pentru declararea recursului

ordinar.

Având în vedere că, în situația când instanța de recurs respinge recursul ca fiind

depus peste termen, nu se expune asupra circumstanțelor de drept ale cauzei și legalității

hotărârii adoptate, din acest punct de vedere, nu există temei de a se expune asupra

legalității deciziei instanței de apel referitor la criticele invocate de inculpat în cererea

de recurs nominalizată.

În astfel de circumstanțe, raportând situația reținută în cauză, la prevederile

art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că lipsesc temeiuri

de drept de casare a hotărârii adoptate în cauză și, prin urmare, se impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar, ca fiind declarat peste termen.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Maliga Lilian în

numele inculpatului Malairău Elena și de avocatul Balan Angela în numele inculpaților,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016, în

cauza penală în privința lui Botnari Petru Petru și Malairău Elena Tudor:

- al avocatului Maliga Lilian în numele inculpatului Malairău Elena și al

avocatului Balan Angela în numele inculpaților din 03 iunie 2016, ca fiind vădit

neîntemeiate;

- al avocatului Balan Angela în numele inculpaților din 18 octombrie 2016, ca

fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 decembrie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

27