1ra-1990/2016 — art. 186 al. 2 lit. d CP

1ra-1990/2016 — art. 186 al. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1990/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

21 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Radu Sergiu în numele inculpatului Scobici Petru, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Strășeni din 12 mai 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 10 mai 2016, în cauza penală privind-l pe

Scobici Petru Vasile, născut la 02.08.1989,

originar și domiciliat în or. Strășeni str.

Mitropolit Dosoftei 72.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 03.02.2015 – 12.05.2015;

Instanța de apel: 12.06.2015 – 02.07.2015;

29.03.2016 – 10.05.2016;

Instanța de recurs: 14.09.2015 – 09.02.2016;

07.11.2016 – 21.12.2016.

A C O N S T A T A T :

probelor administrate în faza de urmărire penală potrivit prevederilor art. 3641 Cod

de procedură penală, Scobici Petru Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 2 ani închisoare.

Conform art. 85 Cod penal, instanța de judecată i-a adăugat parțial, la pedeapsa

aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința

1

Judecătoriei Strășeni din 16.09.2013, stabilindu-i definitiv pedeapsă de 4 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Scobici Petru, la data de 30 decembrie 2014, în intervalul orelor 07.30 - 11.00, aflându-

se în vizită la Sîrbu Cristina, care locuiește în orașul Strășeni stradela Decebal nr.27,

urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a sustras pe ascuns din sertarul

unui dulap un lănțișor din aur cu medalion în forma zodiei gemenilor și un lănțișor

din aur cu medalion în formă de inimă prevăzută cu pietre de culoare albă, ambele

cântărind 8 gr, o brățară din aur cu greutate de 3 gr, inel din aur cu piatră cu greutate

de 1 gr, precum și alte două inele din metal neidentificat, cauzându-i astfel părții-

vătămate Sîrbu Cristina, o daună materială considerabilă în valoare totală de 7000 lei.

declarat apel procurorul, solicitînd casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Scobici P. să fie

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod Penal, fiindu-i

stabilită o pedeapsă, prin aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală,

sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, în baza art. 85 Cod penal, prin cumul

parțial de sentințe de adăugat la pedeapsa aplicată partea neexecutată a pedepsei de

4 ani închisoare stabilite prin sentința Judecătoriei Strășeni din 16.09.2013 și a-i stabili

acestuia o pedeapsă definitivă de 5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

În motivarea apelului declarat, procurorul a invocat, că instanța de fond corect

calificat acțiunile inculpatului Scobici Petru în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal,

însă nu este de acord cu pedeapsa aplicată acestuia, deoarece o consideră prea blândă.

În acest sens procurorul a menționat că instanța de judecată incorect a stabilit

inculpatului pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare, deoarece nu a ținut cont de

prevederile art. 85 alin. (2) Cod penal care își va atinge scopul pedepsei penale, de

restabilire echității sociale, de corectare a condamnatului, precum și va preveni

săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

admis apelul declarat de procuror, casată sentința în partea stabilirii pedepsei și

pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

inculpatului Scobici P., conform art. 85 Cod penal, instanța de apel i-a adăugat parțial,

la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de

2

sentința Judecătoriei Strășeni din 16.09.2013, stabilindu-i definitiv pedeapsă de 5 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul de executare al pedepsei stabilite inculpatului Scobici Petru a fost

calculat din 02.07.2015, cu includerea în acest termen a timpului aflării în arest de la

21.04.2015 până la 02.07.2015.

4.1. În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a indicat că acțiunile

inculpatului corect au fost încadrate de prima instanță, însă la stabilirea pedepsei

inculpatului Scobici P., eronat au fost aplicate prevederile art. 85 Cod penal, deoarece

pedeapsa definitivă în cazul unui cumul de sentințe trebuie să fie mai mare decît

pedeapsa stabilită pentru săvîrșirea unei noi infracțiuni și decît partea neexecutată a

pedepsei pronunțate prin sentința anterioară a instanței de judecată.

În susținerea soluției pronunțate, instanța de apel a menționat că circumstanțele

invocate de către prima instanță nu îndreptățesc pe deplin pedeapsa stabilită pentru

fapta comisă de către inculpat. Pedeapsa stabilită de prima instanță, în viziunea

instanței de apel, nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului și de

neadmitere pe viitor a comiterii de către acesta a infracțiunilor. Totodată la stabilirea

termenului pedepsei instanța de apel a ținut cont de faptul, că inculpatul a contribuit

la descoperirea infracțiunii, recunoscând vina și s-a căit sincer în cele comise.

împotriva acesteia a declarat recurs ordinar avocatul Radu Sergiu în numele

inculpatului, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a sentinței, cu

pronunțarea unei hotărâri prin care să fie încetat procesul penal în privința

inculpatului Scobici P., în temeiul art. 276 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală, în

legătură cu retragerea plângerii de către partea vătămată și împăcarea părților.

Avocatul Radu S. a solicitat să fie repus în termen pentru a declara recurs

deoarece a omis termenul din motive întemeiate și anume zilele de 15 și 16 august

2015 sunt zile de odihnă.

În motivarea recursului declarat, recurentul a invocat temei de drept prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6), 11), 16) Cod de procedură penală, a indicat următoarele motive:

- hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, a intervenit împăcarea părților

în cazul prevăzut de lege;

3

- norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare

a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

Avocatul Radu S. în recursul declarat a menționat că, în ședința instanței de apel

din 02.07.2015 a depus cerere privind împăcarea părților și retragerea plîngerii de

către partea vătămată, însă instanța nu s-a pronunțat asupra acesteia, fapt care se

confirmă prin înregistrarea audio a ședinței de judecată menționată.

A considerat că instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe probe care nu au

fost cercetate în instanța de apel.

a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Radu S. în numele inculpatului

Scobici P., casată total decizia instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. În motivarea deciziei adoptate, instanța de recurs a indicat că potrivit

procesului - verbal al ședinței de judecată a instanței de apel din 02.07.2015 (f. d. 137),

avocatul Sergiu Radu în numele inculpatului a solicitat anexarea la materialele cauzei

penale și soluționarea cererii comune a inculpatului și părții vătămate privind

încetarea procesului penal, pe motiv că inculpatul s-a împăcat cu partea vătămată,

ultimei fiindu-i restituită suma prejudiciului cauzat, iar partea vătămată declarînd în

cererea indicată, că își retrage cererea privind tragerea la răspundere penală a

inculpatului. De asemenea la materialele cauzei a fost anexată o recipisă a părții

vătămate privind restituirea prejudiciului cauzat (f. d. 131, 132).

În acest sens avocatul a depus o cerere scrisă cu indicarea solicitărilor sale,

precum și cu motivarea acestora (f. d. 130).

Colegiul penal lărgit a menționat că avocatul și-a întemeiat solicitarea în baza

prevederilor art. 276 alin. (1) Cod de procedură penală, deoarece inculpatul Scobici P.

are calitatea de persoană care a fost găzduită de către victimă, menționînd că în

conformitate cu prevederile alin. (5) al aceluiași articol împăcarea în acest caz este

posibilă și la această etapă a procesului penal, deoarece partea vătămată a declarat că

își retrage plîngerea.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d. 137-138) solicitarea

avocatului a fost susținută de către inculpat și partea vătămată prin declarațiile date

în instanța de apel și contrasemnate de către aceștia (f. d. 133-135).

Procurorul a solicitat respingerea cererii, invocînd faptul că împăcarea părților

nu este posibilă în acest caz, menționînd că urmărirea penală se pornește numai în

4

baza plîngerii prealabile a victimei în baza articolelor menționate în art. 276 Cod de

procedură penală între care nu figurează art. 186 al.2 Cod penal, de aceea plîngerea

nu poate fi retrasă de către partea vătămată (f.d. 138).

Cu referire la cele sus-expuse, Colegiul lărgit a menționat că potrivit prevederilor

art. 276 alin. (1) Cod de procedură penală urmărirea penală se pornește numai în baza

plîngerii prealabile a victimei în cazul infracțiunilor prevăzute în articolele: 152 alin.(1),

153, 155, 157, 161, 173, 177, 179 alin.(1) și (2), 193, 194, 197 alin.(1), 198 alin.(1), 200, 202,

203, 204 alin.(1), 2461, 274 din Codul penal, precum și al furtului avutului proprietarului

săvîrșit de minor, de soț, rude, în paguba tutorelui, ori de persoana care locuiește

împreună cu victima sau este găzduită de aceasta. La împăcarea părții vătămate cu

bănuitul, învinuitul, inculpatul în cazurile menționate în prezentul alineat, urmărirea

penală încetează. Procedura în astfel de procese este generală.

Analizînd materialele cauzei, Colegiul lărgit a constatat, că instanța de apel în

decizia pronunțată n-a argumentat respingerea cererii avocatului, susținută de către

partea vătămată și inculpat, privind încetarea procesului penal pe motivul împăcării

părților în temeiul prevederilor art. 276 alin .(1) Cod de procedură penală, soluționînd

această chestiune printr-o încheiere, introdusă în procesul verbal al ședinței de

judecată din 02.07.2015, indicînd doar că cererea avocatului Sergiu Radu privind

încetarea procesului penal se respinge, fără a motiva această soluție.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a menționat că în decizia instanței

de apel urmează să fie analizat fiecare din argumentele din apel invocate de apelant

și de părți, motivîndu-se temeiurile de fapt și de drept care au condus la admiterea

sau la respingerea fiecărui motiv invocat în instanța de apel.

Colegiul penal a considerat, că instanța de apel, în situația dată, urma să

soluționeze solicitarea părților nu printr-o încheiere protocolară, ci să argumenteze și

să motiveze în decizia pronunțată soluția sa asupra cererii înaintate de către avocat,

expunînd în mod argumentat și temeinic considerentele sale cu privire la faptul, dacă

inculpatul Scobici Petru în cauza examinată are sau nu calitatea de persoană găzduită în

sensul prevederilor art. 276 al. (1) Cod de procedură penală, iar în dependență de acest

fapt, să se expună și asupra posibilității admiterii sau respingerii cererii de încetare a

procesului penal în privința inculpatului în baza acestor prevederi legale.

Astfel, Colegiul penal lărgit a constatat că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în instanța de apel, iar aceste erori procesuale

admise la examinarea cauzei prezente, cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, și nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

5

admis apelul procurorului, sentința casată parțial, în partea stabilirii pedepsei

definitive și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează:

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa numită se adaugă parțial

pedeapsa neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Strășeni din 16 septembrie

2013, stabilind pedeapsa definitivă lui Scobici Petru Vasile de 4 ani și 8 luni închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

7.1. În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a indicat că instanța de fond

eronat a individualizat pedeapsa definitivă, încălcând prevederile alin. (3) art. 85 Cod

penal.

Astfel, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei ține seama de gravitatea

infracțiunii săvârșite – care se atribuie la categoria celor mai puțin grave, de persoana

celui vinovat – inculpatul și-a recunoscut totalmente vinovăția, se căiește pentru fapta

comisă, a restituit părții vătămate prejudiciul pricinuit prin infracțiune.

Regula neagravării situației se aplică tuturor titularilor dreptului de apel cu

excepția împrejurării când procurorul atacă hotărârea în defavoarea inculpatului, iar

instanța de apel este în drept, după caz, de a-i agrava situația acestuia în orice sens.

Totodată, instanța de apel a considerat imposibil de încetat procesul penal în baza

art. 109 Cod penal, în legătură cu împăcarea părților, deoarece potrivit alin. (2) al

aceluiași articol, împăcarea este personală și produce efecte juridice din momentul

pornirii urmăririi penale și până la retragerea completului de judecată pentru

deliberare.

Prin reglementarea în art. 109 Cod penal, a momentului până când poate avea loc

împăcarea părților, legiuitorul a avut în vedere ca moment final, este atunci când

cauza se judecă de către instanța de fond, când completul s-a retras pentru deliberare

cu adoptarea sentinței respective. Acest înțeles al legii rezultă din construcția și

plasamentul procedurilor ce le parcurge cauza penală pusă pe rol.

Instanța de apel a reținut că, inculpatul Scobici P. a avut posibilitatea de a se

împăca cu partea vătămată în ședința instanței de fond, fapt consemnat și în procesul-

verbal al ședinței de judecatădin 12 februarie 2015, unde avocatul a solicitat un termen

pentru ca părțile să se împace (f.d. 78, verso), or faptul că, nu se prezenta la ședința de

judecată, la demersul procurorului a fost anunțat în căutare ceea ce denotă faptul că,

inculpatul nu a realizat periculozitatea faptei comise și nu regretă de cele întâmplate.

6

Instanța de apel nu a admis și reținut cererea comună a inculpatului Petru Scobici

și părții vătămate Cristina Sîrbu depusă la 02 iulie 2015 (f.d. 131), prin care s-a solicitat

încetarea procesului penal, pe motiv că, s-au împăcat, iar ultima și-a retrage plângerea,

deoarece i-a fost restituit prejudiciul cauzat, fiind anexată și recipisa părții vătămate

prin care confirmă faptul că, a primit prin intermediul avocatului suma de 4000 lei, în

contul achitării pagubei materiale și morale precum și a cheltuielilor de judecată, și

pretenții nu mai are (f.d. 132).

Instanța de apel nu a reținut situația stabilită în speța examinată, și anume că,

partea vătămată Cristina Sîrbu acceptând vizita lui Petru Scobici, aceasta nu l-a

găzduit, or potrivit explicațiilor oferite de Dicționarul explicativ al Limbii Române, ”a

găzdui ” are sensul de a primi pe cineva în casă pentru o anumită vreme, dându-i

adăpost și mâncare. A rămâne să locuiască și să mănânce câtva timp în casa cuiva, o

perioadă mai mare de două zile.

Persoana găzduită dispune de spațiul său amenajat, pentru odihnă, cunoaște

unde este locul bunurilor sale, unde are acces și unde are acces limitat, deoarece este

spațiul folosit de gazdă. în speța examinată s-a stabilit că, inculpatul s-a aflat la

domiciliul părții vătămate într-o vizită foarte scurtă de la 29 decembrie 2014, ora 20.°°

până la 30 decembrie 2014, ora 11.00 min., având statut de oaspete de scurtă durată,

timp în care folosind lipsa proprietarei a sustras pe ascuns bunurile acesteia în valoare

totală de 7000 lei.

Legiuitorul a prevăzut situația precitată la alin. (1) al art. 276 Cod de procedură

penală, or posibilitatea începerii urmăririi penale numai în baza plângerii prealabile a

victimei în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 152 alin. (1), 155, ..., precum și a

furtului avutului proprietarului săvârșit de minor, de soț, rude, în paguba tutorelui,

ori a persoanei care locuiește împreună cu victima sau este găzduită de aceasta,

deoarece având bunuri prin gospodăria gazdei, persoana găzduită poate din

neatenție, să ia bunuri, totodată având în vedere relațiile afective apropriate ale

inculpatului cu partea vătămată, pot genera consecințele enunțate mai sus, ceea ce în

speța deferită spre examinare lipsesc astfel de elemente.

alin. (1) pct. 6), 10), 11) și 16) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar

hotărârile instanțelor judecătorești inferioare, prin care solicită casarea acestora, cu

dispunerea încetării față de Scobici Petru a urmăririi penale în baza art. 186 alin. (2)

7

lit. d) Cod penal, în legătură cu retragerea plângerii prealabile de către partea

vătămată Sîrbu Cristina și împăcarea părților.

În motivarea recursului a invocat următoarele:

- instanța de apel, prin abuz, a neglijat faptul retragerii plângerii de către partea

vătămată.

În acest sens, în ședința instanței de apel din 02.07.2015, a fost depusă cererea

respectivă, pe marginea căreia instanța nu s-a expus, iar ulterior, a falsificat procesul-

verbal al ședinței de judecată unde a menționat, că ,,se respinge cererea avocatului...

privind încetarea procesului penal, la care se anexează recipisa părții vătămate”;

- instanța de apel intenționat a interpretat eronat noțiunea de găzduire, de 2 ori

respingând demersul avocatului, privind anexarea extrasurilor din varianta

electronică al DEX-ului.

Instanța de apel nici n-a pus în dezbatere problema noțiunii de găzduire, fiindcă

avea o opinie preconcepută, părtinitoare în favoarea procurorului, care activează în

același sediu, în foarte multe cause cu aceiași judecători și este favorizat nejustificat.

Găzduirea este aflarea în locuința cuiva o scurtă perioadă, cum a și menționat

instanța la constatarea circumstanțelor cauzei. Nu este necesară încheierea unui

contract anumit și nici oferirea de mâncare nu e obligatorie. Nu trebuie de confundat

găzduirea cu locațiunea, ce a făcut instanța de apel;

- confirmarea celor relatate este și calificarea infracțiunii, unde lipsește

calificativul de pătrundere în încăpere, fiindcă inculpatul a fost găzduit.

Curții Supreme de Justiție, care a solicitat respingerea acestuia, cu menținerea

hotărârilor contestate.

materialele din dosarul cauzei, ținând seama de opinia expusă în referință, Colegiul

penal consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

8

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or,

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot

fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel la judecarea cauzei.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal evidențiază că

recurentul invocă drept temei de casare pct. 6), 10), 11) și 16) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, iar potrivit acestei norme, hotărârea instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta, atunci când

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii; s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale; există o cauză de înlăturare a răspunderii penale – a intervenit

împăcarea părților în cazul prevăzut de lege; norma de drept aplicată în hotărârea

atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție.

Colegiul penal constată că temeiurile invocate de recurent nu sunt aplicabile din

punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, fiind legală și întemeiată.

După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord cu

condamnarea lui Scobici P. în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe motiv că partea

vătămată și-a retras plângerea prealabilă, iar inculpatul a recuperat integral paguba

cauzată, fapt confirmat prin recipisa părții vătămate anexată la materialele cauzei.

Referitor la cele menționate supra, Colegiul penal menționează că ținând cont de

Recomandarea nr. 56 Cu privire la aplicarea art. 109 Cod penal și art. 276 Cod de procedură

penală în cazurile împăcării părților, sfera infracțiunilor pentru săvîrșirea cărora

răspunderea penală poate fi înlăturată sunt cele prevăzute la art. 152 alin. (1), … Cod

penal, precum și a furtului avutului proprietarului săvârșit de minor, de soț, rude, în

paguba tutorelui, ori a persoanei care locuiește împreună cu victima sau este găzduită

de aceasta.

Astfel, Colegiul penal verificând în raport cu materialele cauzei, cele constatate

de către instanțele judecătorești inferioare, consideră drept corectă fapta reținută de

către acestea, și anume că, partea vătămată acceptând vizita lui Scobici P., aceasta nu

l-a găzduit, deoarece în speță s-a stabilit că inculpatul din lipsă de bani nu avea cu să

9

meargă acasă, motiv din care s-a cerut în vizită la partea vătămată Sîrbu C. și s-a aflat

l-a domiciliul acesteia într-o vizită foarte scurtă, de la 29 decembrie 2014, ora 2000, până

la 30 decembrie 2014, ora 1100, având statut de oaspete de scurtă durată și nu de

persoană găzduită.

Totodată, în acest sens este de reținut și faptul că partea vătămată Sîrbu C. în

declarațiile sale a menționat că dimineața a încercat insistent să trezească inculpatul,

din motiv că împreună cu mama sa trebuiau să plece la serviciu, însă acesta nu a dorit

să se trezească, ceea ce demonstrează o dată în plus intenția bine determinată a

inculpatului îndreptată spre sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane.

Rezumând cele menționate mai sus, Colegiul apreciază că situația de fapt a fost

stabilită de instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu

probator administrat, încadrarea juridică dată faptelor este justă și corespund situației

de fapt reținute, în mod corect apreciind că sunt îndeplinite în cauză condițiile tragerii

la răspundere penală a inculpatului sub aspectul infracțiunii reținute în sarcina lui.

În atare circumstanțe Colegiul penal conchide că, lipsesc condițiile de împăcare

a părților prevăzute de art. 109 Cod penal și art. 276 Cod de procedură penală.

Referitor la stabilirea categoriei și termenului pedepsei definitive a inculpatului,

instanța de recurs consideră că, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acestuia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă și care v-a contribui la corectarea și

reeducarea acestuia.

Cu referire la temeiul invocat de inculpat în baza art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de

procedură penală, Colegiul penal reține că, acest temei este îndreptat spre unificarea

practicii judiciare, iar la invocarea temeiului respectiv de drept, sarcina probațiunii îi

revine recurentului, care prin exemple elocvente cu referire la cauze concrete, trebuie

să demonstreze faptul că instanța de recurs în cauze anterioare a adoptat soluții

contradictorii cu cele reținute în speța în cauză.

Astfel, Colegiul conchide că motivarea recursului declarat de avocatul

inculpatului, Radu S., prin prisma pct. 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

se consideră necorespunzătoare potrivit cerințelor avute în vedere de legislator la

stabilirea acestui temei de recurs.

10

În aceste condiții, instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în

speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare instanței

de recurs în sensul casării hotărârilor contestate.

Având ca reper cele menționate, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

recursului ordinar declarat de către avocatul inculpatului Radu S., ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Radu Sergiu în

numele inculpatului Scobici Petru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 10 mai 2016, în cauza penală în privința lui Scobici Petru Vasile,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțarea integrală la 18 ianuarie 2017.

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

11