1ra-328/2016 — Art. 183 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 5 martie 2015, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Croitoru Petru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 183 alin. (2) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa cu aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fară privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. În conformitate cu art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei aplicate, fixîndu-i-se un termen de probă de 2 ani.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond, a constatat că, inculpatul Croitoru Petru la data de 07 februarie 2014, îndeplinea funcția de diriginte de șantier la obiectivul de construcție situat pe str. Melestiu 24, mun. Chișinău, în baza Ordinului al Directorului Societății cu Răspundere Limitată „Basconlux” nr.241 din 13 iunie 2011, care totodată a fost desemnată persoană responsabilă de asigurarea securității muncii pe acest șantier 1 de construcție, iar prin Ordinul nr. 11 din 28.02.2013 al Directorului aceleiasi unităti, Croitoru Petru a fost numit responsabil de Securitatea Industrială la executarea lucrărilor de construcție - montaj cu macaralele, fiind astfel persoană care într-o organizație comercială, i se acordă, permanent sau provizoriu, în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor sau acțiunilor administrative de dispoziție ori organizatorico-economice. Tot el, încălcând regulile de protecție a muncii prin nerespectarea cerințelor pct. 11 și 12 din Instrucțiunea nr. 54 de îndatoriri funcționale în domeniul protecției muncii a dirigintelui de șantier SRL „Basconlux”, prevederile pct. 5.4 al. (2) din GOST 12.3.009- 76 privind cerințele de securitate în timpul efectuării lucrărilor de încărcare - descărcare, prin care 1-a admis pe Vișnevski Mihail la efectuarea lucrărilor de descărcare, fară a-i fi verificată legitimația de agățător de sarcină și nu a supravegheat în permanență desfășurarea lucrărilor de descărcare efectuate de Vișnevski Mihail și Stogu Petru cu utilizarea căruciorului în timpul descărcării paletei cu plăci (descărcarea încărcăturii direct pe cărucior), a provocat din imprudență decesul unei persoane. Conform raportului de constatare medico-legală nr. 312 din 17.03.2014, decesul lui Vișnevski Mihail, a survenit ca urmare a traumatismului asociat craniocerebral și toraco-abdominal cu pierdere totală a țesutului creierului și rupturilor cordului, leziunile respective fiind necondiționat mortale, precum solitar și în comun. La examinarea medico-legală a cadavrului, s-au depistat plagă ruptă, masivă în regiunea craniului facial și cerebral, fractură cominutivă a bolții și bazei craniului, cu pierderea parțială a țesutului osos, pierdere subtotală a durei mater, pierdere totală a emisferelor cerebrale, trunchiului cerebral și cerebelului, fractură deschisă cominutivă a vertebrelor CI - C2, cu lezarea medulei spinale, fractura claviculei stângi, fracturi bilaterale multiple a coastelor, hemoragii pulmonare de focar, rupturi bilaterale a cordului, rupturi multiple de ficat, fractură eschiloasă a ulnei pe stânga în 1/3 superioară și femurului stâng la nivelului colului, plăgi în regiunea mâinii drepte și piciorului stâng, excoriație în regiunea coapsei și piciorului pe stânga, gambei și piciorului drept, care au fost produse prin acțiune traumatică cu un corp (uri) contondent (e) prin lovire și comprimare, cu puțin timp înainte de deces și conform criteriului pericolului pentru viață, se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață. După localizare și caracter, vătămările corporale depistate puteau fi cauzate prin precipitare. Între trauma cranio-cerebrală, toraco-abdominală și deces - există legătură cauzală directă. În proba de sînge de la cadavrul Vișnevski Mihail s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,8 promile, ceia ce respectiv persoanelor vii, corespunde - stării de ebrietate medie. Aceste acțiuni ale inculpatului Croitoru Petru au fost încadrate în baza art.183 alin.(2) Cod penal, conform indicilor : încălcarea regulilor de protecție a muncii de către o persoană care într-o organizație comercială, i se acordă, permanent sau 2 provizoriu, în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor sau acțiunilor administrative de dispoziție ori organizatorico- economice, încălcare care a provocat din imprudență decesul unei persoane.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către succesorul victimei Visnevskaia Maria, prin care a solicitat admiterea apelului și casarea sentinței, în partea în care instanța a aplicat prevederile art. 79 Cod penal, pronunțînd în această parte o sentință nouă, prin care lui Croitoru Petru să-i fie aplicată o pedeapsă complimentară, sub formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții de diriginte de șantier pe un termen de 3 ani. În argumentarea apelului declarat, succesorul victimei Vișnevskaia Maria a invocat că: - instanța de fond incorect a aplicat prevederile art. 79 Cod penal; - pedeapsa nu-și va atinge scopul de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane; - la materialele dosarului lipsesc probe în confirmarea faptelor invocate în sentința atacată, care ar justifica aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, și anume: - în cadrul urmăririi penale, Croitoru Petru a refuzat să depună careva declarații; - în cadrul examinării cauzei, Croitoru Petru nu a manifestat căința în cele întâmplate, nu a încercat să repare prejudiciul cauzat părții vătămate, nu a cerut scuze față de succesorul părții vătămate; - în dosar lipsesc careva probe, prin care ar fi confirmat că activitatea sa ține de lucru în domeniul construcției, altă profesie nu are, la lucru se caracterizează pozitiv, Croitoru Petru anterior a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni similare, care s-a soldat cu decesul altei persoane.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2015, a fost admis apelul succesorului victimei Vișnevskaia Maria, declarat împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 5 martie 2015, casată parțial sentința atacată în partea stabilirii pedepsei complementare și pronunțată o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care : Croitoru Petru Vasile a fost recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 183 alin. (2) Cod penal, în temeiul cărui, i-a fost stabilită o pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități și a ocupa anumite funcții în domeniul construcțiilor pe un termen de 2 ani. În conformitate cu art.90 Cod penal, i s-a suspendat condiționat executarea pedepsei cu închisoarea aplicată lui Croitoru Petru, stabilindu-i-se un termen de probă de 2 ani și să nu se execute această pedeapsă, dacă în termenul de probă el nu vă săvîrși o nouă infracțiune. În rest sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 05 martie 2015 a fost 3 menținută. S-a încasat de la inculpatul Croitoru Petru în beneficiul succesorului victimei Vișnevskaia Maria suma de 5050 lei, în calitate de cheltuieli pentru asistență juridică. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fară echivoc, dînd faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Referitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a reiterat că prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, incorect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, nu a ținut cont de limitele pedepsei prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei săvârșite reflectat de împrejurările săvârșirii sale, poziția procesuală a inculpatului în cadrul procesului penal, dar și personalitatea acestuia. Instanța de apel a menționat că la stabilirea și individualizarea pedepsei în temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal, prima instanță a constatat lipsa de circumstanțe agravante și atenuante. Ținând cont de personalitatea inculpatului care la moment se află într-o stare materială precară și nu este angajat în cîmpul muncii, de lipsa interdicțiilor prevăzute de art. 67 alin. (4) Cod penal, de faptul că este apt și sănătatea îi permite, prima instanță a conchis că, corectarea și reeducarea lui Croitoru Petru este posibilă fară privarea de libertate, stabilindu-i o pedeapsă penală sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pe un termen de probă de 2 ani în temeiul art. 90 Cod penal. Totodată, prima instanță a ajuns la concluzia că, din motiv că inculpatul a conlucrat cu organul de urmărire penală, se căiește sincer de cele întâmplate, activitatea sa ține de lucru în domeniul construcției, altă profesie nu are, la lucru se caracterizează pozitiv, iar privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate nu este oportună, prin aplicarea art. 79 Cod penal, față de inculpat nu este necesar de aplicat pedeapsă complimentară. Instanța de apel a considerat că, prima instanță nu a individualizat exhaustiv în temeiul art. 7, 75 Cod penal pedeapsa penală aplicată inculpatului Croitoru Petru și totodată neîntemeiat a aplicat art. 79 Cod penal, nefiind stabilite circumstanțele excepționale care ar permite aplicarea prevederilor legale descrise mai sus, luînd în considerație personalitatea inculpatului Croitoru Petru, care deși a recunoscut vina nu a încercat să repare prejudiciul cauzat succesorului victimei Vișnevskaia Maria, nu și-a cerut scuze fată de ultima. Instanța de apel a constatat că, nu se confirmă nici faptul că inculpatul Croitoru Petru a conlucrat cu organul de urmărire penală, or, conform procesului verbal de audiere a bănuitului Croitoru Petru din 13 decembrie 2014, acesta a refuzat să fie audiat și nu s-a expus asupra bănuielii ce i se impută (f.d. 216, vol. I), iar potrivit procesului verbal de audiere a învinuitului din 29 decembrie 2014, Croitoru Petru Vasile nu a acceptat să fie 4 audiat, indicînd că vina o recunoaște parțial, iar declarații va da în cadrul instanței de judecată (f.d. 238, vol. I). Din aceste considerente, instanța de apel a ajuns la concluzia că, este echitabilă, rațională și proporțională faptei comise, aplicarea pedepsei complimentare sub formă de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, care este obligatorie pentru astfel de categorii de infracțiuni, care conform art. 61 alin. (2) Cod penal va asigura atingerea scopului pedepsei penale, și anume, restabilirea echității sociale, corijare și reeducare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnatului, cât și din partea altor persoane. Astfel, instanța de apel a considerat că corectarea și reeducarea inculpatului Croitoru Petru este posibilă și rațională, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități și a ocupa anumite funcții în domeniul construcțiilor pe un termen de 2 ani. În cadrul ședinței instanței de apel avocatul Vladimirov Natalia a solicitat încasarea din contul inculpatului Croitoru Petru a cheltuielilor de asistență juridică suportate de către succesorul victimei Vișnevskaia Maria, în cuantum de 5050 lei. În această parte, instanța de apel a stabilit cu certitudine faptul că, succesorul victimei Vișnevskaia Maria a suportat cheltuieli în sumă de 5050 lei, pentru serviciile juridice acordate de către avocatul ales a acesteia - Vladimirov Natalia (f.d. 94, vol. II). Din considerentele menționate, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.17 alin. (1) și art. 229 alin. (2) pct. 1) Cod procedură penală și a ajuns la concluzia de a admite apelul succesorului victimei Vișnevskaia Maria.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Croitoru Petru care, fără a invoca vreun temei prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu menținerea sentinței Judecătoriei Botanica din 05 martie 2015. În motivarea cererii de recurs inculpatul invocă că instanța de apel și-a depășit atribuțiile sale legale, deoarece nici succesorul victimei Vișnevskaia Maria și nici apărătorul acesteia nu au solicitat privarea lui de a exercita activități și ocupa anumite funcții în domeniul construcțiilor, fără a indica care funcții nu le poate exercita. 5.1. Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către inculpatul Croitoru Petru, invocînd că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece motivele invocate de recurent, nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erori de drept, prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. Pedeapsa stabilită este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante prevăzute la art. 76-77 Cod penal, precum și efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal. 5.2. Avocatul Vladimirov Natalia în numele succesorului părții vătămate Vișnevskaia Maria, la fel a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către inculpatul Croitoru Petru, invocînd că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece 5 din textul recursului declarat în cauză rezultă că, recurentul nu a respectat aceste cerințe, inclusiv prevederile art. 430 pct. 5 Cod de procedură penală, cerință esențială față de recurs, prin care autorul trebuie să invoce concret unul din temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care este conținutul acestuia, argumentarea nu din punct de vedere al stării de fapt, ci a problemei de drept și prin ce cauza dată are importanță deosebită pentru jurisprudență. În recursul ordinar declarat nu este specificat în ce constă problema de drept de importanță generală ce există în cauză și care este eroarea concretă comisă de instanța de apel, ce ar motiva casarea hotărîrii. Prin urmare, rezultă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, ținînd seama de opiniile procurorului și a avocatului Vladimirov Natalia în numele succesorului părții vătămate Vișnevskaia Maria expuse în referințe, Colegiul penal conchide, că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. În speța dată se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Din conținutul recursului declarat de inculpatul Croitoru Petru, Colegiul penal reține că acesta a indicat că nu este de acord cu pedeapsa complimentară aplicată de către instanța de apel, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de apel în cazurile în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale – temei care nu și-a găsit confirmarea în cauza dată. Mai mult, din conținutul recursului, rezultă că recurentul contestă decizia instanței de apel în latura penală, și anume, își manifestă dezacordul cu aplicarea pedepsei complementare de către instanța de apel. Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de 6 constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și respectiv la rîndul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Prin urmare, Colegiul penal consideră că instanța de apel just a ajuns la concluzia că, este echitabilă, rațională și proporțională faptei comise, aplicarea pedepsei complimentare sub formă de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, care este obligatorie pentru astfel de categorii de infracțiuni, care conform art. 61 alin. (2) Cod penal va asigura atingerea scopului pedepsei penale, și anume, restabilirea echității sociale, corijare și reeducarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnatului, cît și din partea altor persoane. Astfel, instanța de apel a considerat că corectarea și reeducarea inculpatului Croitoru Petru este posibilă și rațională stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități și a ocupa anumite funcții în domeniul construcțiilor pe un termen de 2 ani. În acest context, Colegiul penal consideră că la aplicarea pedepsei complimentare lui Croitoru Petru pentru infracțiunea comisă, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal și astfel, corect a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar prin aplicarea unei pedepse complimentare. La stabilirea pedepsei complimentare instanța de apel just a ținut cont de faptul că inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă, de personalitatea inculpatului, nu a încercat să repare prejudiciul, nu și-a cerut scuze față de succesorul părții vătămate, nu a conlucrat cu organul de urmărire penală, nu a dorit să deie careva declarații la urmărirea penală (f.d. 216, 238, vol. I). De asemenea, Colegiul penal menționează că instanța de apel just, i-a aplicat lui Croitoru Petru o pedeapsă în limita sancțiunii prevăzute de legea penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 183 alin.(2) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. 7 Referitor la argumentul adus de inculpat precum că „instanța de apel și-a depășit atribuțiile sale legale, deoarece nici succesorul victimei Vișnevskaia Maria și nici apărătorul acesteia nu au solicitat privarea lui de a exercita activități și a ocupa anumite funcții în domeniul construcțiilor, fără a indica care funcții nu le poate exercita”, Colegiul penal menționează că este unul declarativ și că în instanța de apel succesorul părții vătămate a solicitat ca inculpatului Croitoru Petru să-i fie aplicată o pedeapsă cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de diriginte de șantier pe un termen de 3 ani. (f.d. 60, vol. II) Prin urmare, Colegiul penal apreciază că temeiul invocat de recurent prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Croitoru Petru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2015, în cauza penală privindu-l pe Croitoru Petru Vasile, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 21 aprilie 2016. Președinte Ursache Petru Judecătorii Timofti Vladimir Alerguș Constantin 8