1ra-1941/16 — art. 186 alin.2 lit. b,c,d CP

1ra-1941/16 — art. 186 alin.2 lit. b,c,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1941/16

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Cimpoieș Vladimir în numele inculpatului Bratunov Piotr și avocatul

Cîlcic Victor în numele inculpaților Bratunov Piotr și Dragan Ivan, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 25 mai 2016

și sentinței Judecătoriei Comrat din 21 decembrie 2015, în cauza penală în privința

lui:

Dragan Ivan Hristoforovici, născut la 24

februarie 1974, originar și domiciliat în sat.

Chirsovo, str. Lenin 6, r-nul Comrat,

și

Bratunov Piotr Nicolaevici, născut la 02

ianuarie 1974, originar și domiciliat în sat.

Chirsovo, str. Sadovaia 172, r-nul Comrat,

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 10.01.2014 - 21.12.2015;

instanța de apel: 15.01.2016 - 25.05.2016;

instanța de recurs: 18.10.2016 - 07.12.2016;

C O N S T A T Ă :

și Bratunov Piotr au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 186

alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe termen de 2 (doi) fiecare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal a fost suspendată executarea pedepsei stabilită

inculpaților pe termen de probă de 2 (doi) ani fiecare.

S-a dispus admiterea acțiunii civile înaintată de partea vătămată Casîm

Ilia, încasându-se în mod solidar de la inculpații Dragan Ivan și Bratunov Piotr

prejudiciul material în mărime de 37 000 (treizeci și șapte mii) lei, 400 (patru

sute) dolari SUA și prejudiciul moral în mărime de 10 000 (zece mii) lei.

În baza art. 90 alin. (6) lit. e) Cod penal Dragan Ivan și Bratunov Piotr au

1

fost obligați să recupereze prejudiciul material cauzat în termen de șase luni.

august 2013, aproximativ ora 11.00, Bratunov Piotr aflând de la Dragan Ivan

că proprietarul morii ÎI „Casîm Ilia” a plecat de pe teritoriul morii și ea nu era

păzită de nimeni, i-a propus lui Dragan Ivan și Sucman Mihail să comită furtul

banilor din moara dată, la ce Dragan Ivan a fost de acord dar Sucman Mihail,

a refuzat. Efectuând intenția sa infracțională, Bratunov Piotr împreuna cu

Dragan Ivan, din motive materiale, cu scopul sustragerii bunurilor altei

persoane pe ascuns, au pătruns pe teritoriul morii ÎI „Casîm Ilia” amplasată în

sat. Chirsovo, srt. Gagarina 38A, r-nul Comrat de unde prin spargerea safeului,

care se afla în clădirea administrativă a morii, pe ascuns au sustras mijloacele

bănești în suma de 37 000 (treizeci și șapte mii) lei și 400 (patru sute) dolari

SUA, echivalentul a 5 107,28 lei, iar în total au sustras mijloace bănești în

sumă de 42 107,28 lei (patru zeci și două mii o sută șapte lei, 28), după ce s-

au ascuns de la fața locului cu cele sustrase, prin ce au cauzat proprietarului

Casîm Ilia un prejudiciu material în proporții considerabile.

Vladimir în numele inculpatului Bratunov Piotr și avocatul Cîlcic Victor în

numele inculpaților Dragan Ivan și Bratunov Piotr care au solicitat casarea

sentinței și emiterea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie achitați din

motivul lipsei în acțiunile lor a elementelor infracțiunii incriminate.

În argumentarea cerințelor au invocat aceleași motive, inclusiv:

- sentința emisă se bazează doar pe declarațiile martorului Sucman Mihail

care nu s-au confirmat prin alte probe administrate la cauză, declarații care

urmau a fi apreciate critic;

- instanța de judecată nefondat a ignorat declarațiile martorilor care

confirmă alibiul inculpaților la momentul când a avut loc furtul;

- instanța nu a dat nici o apreciere raportului de expertiză trasologică nr.

12/5-4958 din 21 august 2013 conform căruia safeul a fost deschis prin metoda

presării, orientat cu instrument de montare cu vârf aplatizat cu lărgimea 41+/-

3mm, instrument care în cadrul efectuării percheziției domiciliului lui

Bratunov Piotr nu a fost depistat. Conform declarațiilor martorului Sucman

Mihail, la locul furtului inculpații s-au dus luând cu ei șurubelniță (lărgimea

tăișului evident este mai puțin decât 41 mm) și clește patent.

2016, s-a dispus respingerea apelurilor declarate cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției instanța de apel a constatat că faptul existenței

vinovăției inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2)

2

lit. b), c), d) Cod penal s-a stabilit atât în cadrul urmăririi penale cât și în urma

examinării cauzei în instanța de fond și de apel.

Deși inculpații nu recunosc vina în cele comise, Colegiul a considerat că aceasta

se dovedește integral prin cumulul de probe pertinente, concludente, utile și veridice

ce coroborează între ele și care combat argumentele apelurilor, inclusiv: declarațiile

părții vătămate Casîm Ilia, martorilor Sucman Mihail, Casîm Dima și materialele

cauzei:

- ordonanța cu privire la începerea urmăririi penale din 18.08.2013, pe

faptul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în baza art. 186 alin.

(2) lit. b), c), d) Cod penal. (f.d. 1, vol.1);

- procesul-verbal de primire a cererii lui Casîm Ilia din 18.08.2013,

prin care se solicită atragerea la răspundere penală a persoanelor necunoscute,

care la 18.08.2013 între orele 11.00 - 14.00 au pătruns

pe teritoriul morii ÎI „Casîm Ilia” amplasată în sat. Chirsovo, str.

Gagarina, 38A, de unde pe ascuns au sustras din safeu mijloace bănești în

mărime de 37 000 (treizeci și șapte mii) lei și 400 (patru sute) dolari SUA,

prin ce au cauzat lui și familiei sale un prejudiciu considerabil. (f.d. 4, vol. l);

- informația Șefului Inspectoratului de Poliție Comrat cu privire la

apelul telefonic care a parvenit la 18.08.2013, ora 16.15 de la Casîm Ilia

privind faptul sustragerii mijloacelor bănești, prin spargerea safeului

amplasat în incinta morii sale, de către persoane necunoscute, în perioada de

timp între orele 11.00 - 16.00. (f.d. 5, vol. l);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului a morii ÎI „Casîm Ilia” din

18.08.2013, în cadrul căruia s-a stabilit, că există un safeu metalic deschis,

în care se află o mapă de culoare roșie, banii lipsesc. (f.d. 6-11, vol. 1);

- procesul-verbal de cercetare a domiciliului lui Bratunov Piotr din

20.08.2013, amplasat în sat. Chirsovo, str. Sadovaia, 172. (f.d. 34, vol.1);

- informația Băncii Naționale a Moldovei cu privire la cursul valutar la

18.03.2013. (f.d. 45, vol. l);

- procesul-verbal de cercetare a obiectului din 19.08.2013 conform

căruia a fost cercetată mapa pentru hârtie de culoare roșie de la care au fost

scoase două tăieturi cu amprente digitale.

- procesul-verbal de cercetare a obiectului din 19.08.2013 conform

căruia a fost cercetat safeul metalic. (f.d. 48, vol. l);

- hotărârea cu privire la recunoașterea și anexarea la cauza penală a

corpurilor delicte din 19.08.2013. (f.d. 49, vol. 1);

- cererea de chemare în judecată lui Casîm Ilia din 19.09.2013. (f. d. 44, vol. l);

-informația cu privire la antecedente penale lui Dragan Ivan. (f. d. 65, vol. 1);

3

- raportul expertului (expertiza trasologică) nr. 12/5-4958 din 21.08.2013

conform căreia safeul a fost deschis prin metoda presării, orientat cu instrument de

montare cu vârf aplatizat și la momentul spargerii safeului, lăcată era închisă.

- procesul-verbal de confruntare între martorul Sucman Mihail și

bănuitul Dragan Ivan unde fiecare participant la proces a confirmat

declarațiile date de către ei. (f.d. 115, vol. 1)

- raportul de expertiză psihiatrică nr. 793A din 18.11.2013, conform

căruia Dragan Ivan nu a manifestat tulburări de intensitate psihică, a fost în

stare să prevadă și să conștientizeze acțiunile sale, a putut să acționeze

înțelept, adică poate fi recunoscut responsabil. (f.d. 130-131, vol. 1);

- cererea lui Casîm Ilia cu privire la suplinirea cerințelor acțiunii civile.

(f.d.188-191, vol. 1);

Apreciind fiecare probă din punct de vedere al oportunității,

veridicității ei și toate probele în ansamblu din punct de vedere al

comparabilității lor, Colegiul a considerat că acestea confirmă vinovăția

inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate lor, partea acuzării legal a

calificat acțiunile acestora în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal -

furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvârșit de

două sau mai multe persoane prin pătrundere în încăpere cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

Instanța a menționat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpați în

cele comise este o formă aleasă de apărare și încercare de a evita răspunderea

penală, de aceea, declarațiile lor date în cadrul ședinței de judecată au fost

apreciate critic.

Totodată, Colegiul nu a luat în considerație declarațiile martorilor

Derevenciuc Ecaterina, Baron Fiodor, Braga Fiodor și Cristioglo Fiodor în

calitate de probe care confirmă nevinovăția inculpaților, întrucât ele nu

corespund materialelor dosarului și sunt contestate prin probele enumerate

supra care au fost prezentate de către partea acuzării.

Colegiul a apreciat drept ilegal argumentul apelanților cu privire la faptul

că instanța de judecată nu a analizat critic declarațiile martorului Sucman

Mihail care, după părerea lor, a putut să participe la săvârșirea furtului și a

avut motiv a bârfi inculpații în săvârșirea infracțiunii, deoarece este nefondat

și nu se confirmă prin careva probe.

Cercetând probele prezentate de partea acuzării în ansamblu cu

declarațiile părții vătămate, martorilor acuzării și inculpaților, Colegiul nu a

găsit careva temei legal pentru a pune la îndoială probele administrate,

conținutul fiecăreia dovedind faptul că în privința părții vătămate a fost

săvârșită anume infracțiunea care se incriminează inculpaților și veridic s-a

4

stabilit participarea lor la săvârșirea acesteia.

Referitor la pedeapsa stabilită, Colegiul a menționat că instanța de fond legal

a stabilit că la etapa urmăririi penale, din partea organului de urmărire penală au fost

comise încălcări, care în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (4) Cod de

procedură penală, dau posibilitatea reducerii pedepsei drept recompensă pentru

aceste încălcări. De asemenea, s-a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și

prevederile legii, astfel s-a constatat că pedeapsa stabilită inculpaților corespunde

criteriilor generale de individualizare, fiind proporțională caracterului și gradului

prejudiciabil al infracțiunii și care va duce la corectarea și reeducarea inculpaților.

5.1. Avocatul Cimpoeș Vladimir în numele inculpatului Bratunov Piotr, care

invocând temeiurile prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 8) și 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea hotărârilor emise la caz și pronunțarea unei

decizii de achitare a lui Bratunov Piotr pe motivul lipsei în acțiunile acestuia a

elementelor infracțiunii incriminate.

5.2. Avocatul Cîlcic Victor în numele inculpaților Dragan Ivan și Bratunov

Piotr, care invocând temeiurile prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea hotărârilor emise la caz și pronunțarea unei

decizii privind achitarea inculpaților Dragan Ivan și Bratunov Piotr pe motivul

nesăvârșirii de către ei a infracțiunii incriminate.

În motivarea recursurilor ambii avocați invocă aprecierea incorectă de către

instanța de apel a declarațiilor martorilor Sucman Mihail, Derevenciuc Ecaterina,

Baron Fiodor, Braga Fiodor, Cristioglo Fiodor și a raportului de expertiză

trasologică nr. 12/5-4958 din 21.08.2013. Totodată se menționează despre

aprecierea neconformă a faptului depistat în cursul cercetării judecătorești, și anume

comiterea de către persoanele cu funcții de răspundere ale MAI a infracțiunii de

serviciu exprimate în falsificarea probelor.

5.3. Procurorul pe marginea recursurilor ordinare declarate a prezentat

referință, prin care solicită respingerea acestora cu menținerea hotărârii atacate pe

motiv că lipsesc temeiuri de casare a acesteia, or instanța de apel a dat apreciere

întregului sistem de probe și just a ajuns la concluzia menținerii sentinței instanței

de fond.

5.4. Reprezentantul părții vătămate, Casîm Dima, a depus referință prin care a

solicitat respingerea recursurilor declarate cu menținerea hotărârilor emise la caz

privind condamnarea inculpaților.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

5

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul evidențiază că

avocatul Cimpoeș Vladimir, în recursul declarat indică drept temeiuri de casare pct.

8) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală care stipulează că hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel în cazul în care nu au fost întrunite elementele

infracțiunii și cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, iar avocatul

Cîlcic Victor indică pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală conform

căruia hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și instanța a admis o eroare

gravă de fapt care a afectat soluția, dar de fapt recurenții se referă la dezacordul cu

aprecierea probelor și a nevinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii imputate.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul reține că

temeiurile invocate nu și-au găsit confirmarea în cauza dată. Starea de fapt reținută

și de drept apreciată de către instanțele de fond, concordă cu circumstanțele stabilite

și probele administrate, relatate și examinate în cuprinsul hotărârii atacate.

În privința temeiului de casare invocat de avocatul Cimpoeș Vladimir prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul evidențiază că

temeiul dat se invocă numai în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită, iar în cazul supus judecării avocatul recurent își exprimă dezacordul

și cu neîntrunirea elementelor infracțiunii imputate inculpatului Bratunov Piotr,

solicitând achitarea acestuia, invocând și temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 8)

Cod de procedură penală. În această ordine de idei, Colegiul menționează că nu este

clară poziția recurentului, or ultimul menționând că nu au fost întrunite elementele

infracțiunii totodată consideră și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Cu referire la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală invocat, Colegiul

reține că deși se menționează că inculpații nu sunt vinovați de săvârșirea infracțiunii

incriminate, instanța de apel întemeiat a conchis că aceasta nu generează achitarea

6

acestora precum s-a solicitat în cererile de apel și recurs, or în cursul judecării cauzei

în apel și în fond au fost prezentate probe care înlătură orice dubiu judiciar și

dovedesc cu certitudine vinovăția lui Bratunov Piotr și Dragan Ivan în cele imputate.

Versiunea recurenților este combătută prin probe pertinente, concludente, utile și

veridice, iar pe parcursul examinării cauzei în instanțele de judecată a fost stabilit cu

certitudine că acțiunile acestora întrunesc elementele constitutive ale componenței

de infracțiune prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal.

Din textul recursurilor declarate rezultă dezacordul cu aprecierea probelor care

denotă nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate. În acest context

Colegiul atenționează că la etapa judecării recursului, instanța nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, acestea fiind atributul exclusiv al instanței de fond

și al instanței de apel.

Relevant este și faptul că, regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală prevede că la etapa de judecare a recursului ordinar

instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o

reapreciere a stării de fapt reținută în speță.

Criticile formulate de recurenți și enunțate la pct. 5 al prezentei decizii prin

care se invocă aceleași motive ca și în apel, au format obiect de discuție la judecarea

cauzei în instanța de apel și ultima le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată

și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1, soluție, pe care instanța de recurs și-

o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul

că verificând hotărârea judecătorească în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2)

Cod de procedură penală, nu se identifică existența și a altor motive care analizate

din oficiu să ducă la casare, constatându-se astfel că recursurile declarate sunt

inadmisibile.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanțele inferioare. În cazul în care acestea și-au motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției acestor instanțe.

Rezumând aceste constatări, Colegiul atestă corectitudinea concluziei instanței

de apel, care a examinat prezenta cauza penală fără careva abateri de la normele de

procedură și corect a apreciat probele cercetate sub toate aspectele, iar în hotărârea

adoptată a realizat o justă interpretare și aplicare a normelor de procedură penală,

decizia adoptată fiind legală, întemeiată și argumentată, faptelor comise de inculpați

7

li s-au dat o încadrare juridică corectă, motivarea soluției fiind bazată pe probele

administrate în cadrul procesului penal și verificate în ședința de judecată a instanței

de apel.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocații Cimpoieș Vladimir

și Cîlcic Victor în numele inculpaților, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Comrat din 25 mai 2016, în cauza penală în privința lui Dragan Ivan și

Bratunov Piotr, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 decembrie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

8