1ra-323/2016 — art.187 alin.2 lit.b, e CP

1ra-323/2016 — art.187 alin.2 lit.b, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-323/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Ursache Petru

Judecători: Toma Nadejda, Timofti Vladimir

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate

de inculpatul Rusnac Veniamin, avocatul său Palade Rodica și avocatul Ciocanu

Aliona în numele inculpatului Martînov Alexei, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 octombrie 2015, în cauză

penală privindu-i pe:

Rusnac Veniamin Vasile, născut la

08.05.1993, originar și domiciliat în

satul Natalievca, raionul Fălești;

Martînov Alexei Anatoli, născut la

26.06.1991, originar și domiciliat în

satul Natalievca, raionul Fălești.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.07.2014 – 10.03.2015;

Instanța de apel: 01.04.2015 – 14.10.2015;

Instanța de recurs: 21.12.2015 – 16.03.2016.

A C O N S T A T A T:

și Martînov Alexei au fost recunoscuți vinovați și condamnați, în baza art. 187

alin. (2) lit. b), e) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare fără amendă, fiecare.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare

stabilită inculpaților Rusnac V. și Martînov A. a fost suspendată condiționat,

fiindu-le stabilit un termen de probă de 3 (trei) ani pentru fiecare, cu condiția

că, în termenul de probă nu vor săvîrși infracțiuni și prin comportament

exemplar și muncă cinstită, vor îndreptăți încrederea ce li s-a acordat. Fiind

1

obligați să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul Serviciului Probațiune

Fălești și să repare daunele cauzate în termen de 3 (trei) luni de la data

devenirii definitive a prezentei sentințe.

Măsura preventivă aplicată în privința inculpaților Rusnac Veniamin și

Martînov Alexei, obligarea de nepărăsire a țării, a fost menținută pînă la

devenirea sentinței definitive.

Acțiunea civilă înaintată de partea-vătămată a fost admisă, fiind dispusă

încasarea în mod solidar de la Rusnac Veniamin și Martînov Alexei în beneficiul

Valentinei Padurea prejudiciul material în sumă de 3098 lei și prejudiciul moral

în sumă de 2000 lei.

Martînov A. la data de 05 ianuarie 2014, aproximativ ora 06.25, fiind sub

influența alcoolului consumat, în apropierea sat. Țapoc, r-nul Fălești, ca urmare

a înțelegerii prealabile între ei intenționat și în mod deschis, cu scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, au atacat-o pe Padurea Valentina și

aplicînd violență nepericuloasă pentru viață și sănătate manifestată prin lovituri

cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și, ca urmare, prin

cauzarea de leziuni corporale ușoare sub formă de traumă cranio-cerebrală

închisă, comoție cerebrală, echimoze la țesuturile feței, au sustras de la ultima o

geantă și un telefon mobil de modelul „Nokia 1280", pricinuind astfel victimei

prejudiciu material în mărime de 500 lei.

Padurea Valentina.

Procurorul și partea vătămată prin apelurile declarate au solicitat casarea

sentinței, în partea stabilirii pedepsei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Rusnac V. și Martînov A. să fie

recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) lit.

b) și e) Cod penal și supuși fiecare unei pedepse cu închisoare pe un termen de 5

(cinci ani), cu executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis, fără

aplicarea pedepsei cu amenda. Acțiunea civilă de admis integral. Măsura

preventivă aleasă în privința inculpaților de schimbat în arest preventiv.

În motivarea apelurilor declarate, au invocat următoarele argumente:

- instanța de judecată, a apreciat corect probele prezentate de către partea

acuzării în latura calificării acțiunilor inculpaților Rusnac V. și Martînov A. în

temeiul art. 187 alin.(2) lit. b) și e) Cod penal, ca sustragere deschisă a bunurilor

altor persoane, săvîrșită de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase

pentru viața și sănătatea persoanei, însă, în viziunea procurorului, instanța

incorect a ajuns la concluzia de a suspenda condiționat executarea pedepsei în

privința inculpaților.

A menționat apelantul că, pe parcursul urmăririi penale și în cadrul

ședințelor de judecată inculpații Rusnac V. și Martînov A. nu au recunoscut vina,

2

ci doar la ultima ședință de judecată, înțelegând că volumul probatoriului

examinat demonstrează vina lor în comiterea infracțiunii incriminate.

Astfel, procurorul consideră, că un asemenea comportament al inculpaților

nu se încadrează în sensul prevederilor art. 76 alin. (1) pct. f) Cod penal, prin

urmare, în viziunea procurorului, recunoașterea vinovăției de către inculpați nu

poate fi apreciat ca o circumstanță atenuantă în sensul normei penale citate.

În opinia procurorului, este eronată concluzia instanței de fond că

inculpații Martînov Alexei și Rusnac Veniamin și-au cerut scuze de la partea

vătămată și au recunoscut integral acțiunea civilă, acceptînd să o achite integral

în mărimea și cuantumul solicitat, deoarece pînă la momentul depunerii cererii

de apel Rusnac Veniamin nu a achitat prejudiciu material părții vătămate

Padurea Valentina, fapt care demonstrează că inițiativa de a-și cere scuze și de a

recunoaște acțiunea civilă nu a fost altceva decît o impunere a acestei voinței

inculpaților din partea apărătorului lor, mizînd că acest comportament formal

va garanta o pedeapsă mai blîndă.

În concluzia celor menționate, procurorul a indicat că, circumstanțele

cauzei denotă necesitatea aplicării unei pedepse mai severe față de inculpați

pentru comiterea infracțiunii incriminate, deoarece o pedeapsă mai aspră decît

cea stabilită prin sentința, va permite restabilirea echității sociale în aspectul

restabilirii drepturilor lezate ale părții vătămate Padurea Valentina, în urma

comiterii infracțiunii cercetate.

2015, corectată prin încheierea din 13 noiembrie 2015, au fost admise apelurile

declarate de procuror și de partea vătămată Padurea Valentina, casată parțial

sentința, în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărîre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații Rusnac Veniamin și

Martînov Alexei au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 187 alin.

(2) lit. b), e) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, fără amendă, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Măsura preventivă în privința inculpaților Rusnac Valentin și Martînov

Alexei a fost modificată din declarație de nepărăsire a localității în arest, imediat

din sala de ședință, termenul executării pedepsei fiind calculat din data de

14.10.2015.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări.

instanță corect i-a recunoscut vinovați pe inculpații Martînov Alexei și Rusnac

Veniamin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e) Cod

penal, jaf, adică sustragere deschisă a bunurilor altei personae, săvîrșit de două

persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea

persoanei.

Instanța de apel a conchis că vina inculpaților în comiterea infracțiunii

3

imputate și-a găsit confirmare prin probele anexate la cauza penală și anume

prin: declarațiile inculpaților; declarațiile părții vătămate Padurea Valentina;

declarațiile martorilor Padurea Dmitri, Tihohod Oleg, Simac Ivan, Palii Anatolii,

Grecu Artiom; precum și prin: procesul-verbal de cercetare la fața locului din

05.01.2014, prin care s-a stabilit și s-a cercetat locul comiterii infracțiunii, adică

podul din apropierea sat. Țapoc, r-nul Fălești. Totodată de la locul crimei s-a

ridicat o geantă de culoare neagră, trei chei și o cataramă sub formă de pumnal

(f. d. 5-9 Vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 05.01.2014, prin

care a fost examinat o geantă de culoare neagră, ridicată de la locul comiterii

infracțiunii, ce aparține părții vătămate Padurea Valentina (f. d. 11 Vol. I);

ordonanței de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte din 05.01.2014

(f.d. 16 Vol. I); procesul-verbal de ridicare din data de 05.01.2014 de la Rusnac

Veniamin, prin care s-a ridicat un telefon mobil de modelul Nokia 1280 de

culoare albastră, predat benevol de către ultimul (f.d. 18 Vol. I); ordonanța de

recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din data de 05.01.2014, prin care la

cauza penală a fost anexat telefonul mobil ridicat de la Rusnac Veniamin (f. d. 23

Vol. I); certificatul de cost din 10.01.2014, eliberat de către administratorul

pieței comerciale Fălești, prin care s-a stabilit că un telefon mobil de modelul

Nokia 1280, fost în folosință, costă 300 lei (f. d. 27 Vol. I); raportul de expertiză

medico-legală nr. 20 din 14.01.2014, prin care s-a stabilit că, în urma atacului

asupra părții vătămate Padurea Valentina, acesteia i-au fost pricinuite leziuni

corporale ușoare (f. d. 40 Vol. I); materialele caracteristice acumulate în privința

inculpaților Rusnac Veniamin și Martînov Alexei, care-i caracterizează

nesatisfăcător (f. d. 62-65, 74-77 Vol. I).

Instanța de apel a menționat, că prima instanță a verificat complet, sub

toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și în baza art.101 Cod

de procedură penală, dînd apreciere fiecărei probe administrate pe caz din

punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpaților, instanța de apel a menționat

că prima instanță constatînd ca fiind dovedită fapta penală comisă de către

inculpații Martînov Alexei și Rusnac Veniamin, ținînd cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite de inculpați, personalitatea acestora, condițiile de viață a

ultimilor, poziția părții vătămate, circumstanțele cauzei, precum și scopul

pedepsei penale, conducîndu-se de dispozițiile legale a art. 61, 75 Cod penal,

greșit a concluzionat că, pedeapsa stabilită acestora urmează a fi suspendată

condiționat în baza art. 90 Cod penal, stabilidu-le în acest sens un termen de

probă.

Instanța de apel a conchis că corectarea și reeducarea inculpaților

Martînov Alexei și Rusnac Veniamin este posibilă doar în condițiile izolării lor

de societate cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare în limitele sancțiunii

4

prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), e) Cod penal, deoarece astfel va fi restabilită

echitatea socială, și se va contribui la reeducarea inculpaților.

Pentru a concluziona astfel, instanța de apel a reținut următoarele

circumstanțe: inculpații au comis o infracțiune intenționată, cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, poziția părții

vătămate, care la fel a solicitat ca inculpaților să le fie stabilită o pedeapsă

privativă de libertate, prezența unei lipse de respect a inculpaților față de partea

vătămată, prin faptul că nu și-au cerut scuze sincere de la ea și nu i-a fost achitat

prejudiciu material de unul din inculpați, precum și scopul pedepsei, care este

restabilirea echității sociale, corectarea inculpaților, concluzionînd despre

necesitatea stabilirii inculpaților unei pedepse sub formă de închisoare.

ordinare, inculpatul Rusnac Veniamin, avocatul său Palade Rodica și avocatul

Ciocanu Aliona în numele inculpatului Martînov Alexei.

6.1. Inculpatul Rusnac Veniamin, prin recursul declarat la 27 noiembrie

2015, fără a invoca vreun temei de drept din cele prevăzute în art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea sentinței.

În motivarea recursului ordinar declarat, inculpatul a indicat următoarele

argumente:

- instanța de fond corect a analizat și stabilit circumstanțele de fapt și de

drept, individualizînd pedeapsa aplicată conform prevederilor legale.

Menționează că nu a încălcat măsura preventivă, iar prejudiciul dispus spre

încasarea în beneficiul părții vătămate nu l-a putut restitui integral, deoarece

fiind încadrat în forțele armate, nu a avut posibilitate să se angajeze și să

lucreze.

6.2. Avocatul Ciocanu Aliona în numele inculpatului Martînov Alexei, prin

recursul depus la 10 decembrie 2015, invocînd temei de drept prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) și pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului, avocatul a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel nu și-a motivat soluția potrivit căreia, corectarea și

reeducarea inculpatului Martînov Alexei este posibilă doar în condițiile izolării

de societate și că doar prin stabilirea unei pedepse reale cu închisoarea va fi

atins scopul pedepsei penale.

- instanța de apel a individualizat pedeapsa inculpatului Martînov A.

contrar prevederilor legale;

Consideră, că pedeapsa stabilită inculpatului Martînov Alexei prin sentința

este destul de aspră și va atinge scopul prevăzut de art.61 Cod penal.

A indicat că instanța de apel stabilindu-i inculpatului Martînov A. pedeapsă

sub formă de închisoare, greșit a concluzionat că astfel va fi restabilită echitatea

5

socială și se va contribui la corectarea inculpatului. În acest sens a menționat, că

executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească

demnitatea persoanei condamnate astfel fiind echitabilă pedeapsa stabilită prin

sentința.

Menționează că, afirmațiile apelanților în instanța de apel, precum că

inculpatul nu și-a recunoscut vina la faza urmăririi penale și că nu poate fi

considerată circumstanță atenuantă faptul că inculpatul a recunoscut vinovăția

doar în cadrul examinării cauzei în fond, este contrară principiilor și normelor

procesului penal, în special dreptului persoanei de a nu mărturisi împotriva sa.

Consideră că, nu contează cînd Martînov Alexei și-a recunoscut vina, la

urmărirea penală sau în instanța de judecată, este important că acesta a

conștientizat fapta săvîrșită, denotă sincera căință față de cele săvârșite, regretă

mult și de mai multe ori și-a cerut scuze sincere față de partea vătămată în

cadrul ședinței de judecată inclusiv și în apel, a reparat prejudiciul, deși

bunurile sustrase nu au fost găsite la Martînov A., dar la Rusnac V.

- cele menționate în cumul constituie o multitudine de circumstanțe

atenuante, care îi sînt aplicabile lui Martînov Alexei, or ca circumstanță

atenuantă poate fi recunoscută atât recunoașterea totală, cât și parțială a

vinovăției, iar aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, suspendarea

condiționată a executării pedepsei reprezintă o măsură oferită persoanei prin

lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața

acesteia. Totodată, pedeapsa aplicată de către instanța de apel este prea aspră.

- instanța de apel n-a examinat cauza sub toate aspectele, complet și

obiectiv, adoptînd o soluție greșită în sensul agravării situației lui Martînov

Alexei, prin ce s-a admis violarea dispozițiilor art. 3, 5 și 6 din CoEDO în privința

inculpatului Martînov Alexei.

6.3. Avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Rusnac Veniamin, prin

recursul declarat la 10 decembrie 2015 fără a invoca vreun temei de drept din

cele prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat

următoarele argumente:

- decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția instanței. Instanța de apel, deși a ajuns la concluzia că apelurile

procurorului și a părții vătămate sunt întemeiate, totuși nu s-au expus asupra

tuturor motivelor invocate în cererile de apel.

- instanța de apel facînd referire la prevederile art. 75 Cod penal, nu a ținut

cont de condițiile de viață ale familiei inculpatului Palade R. și anume situația

materială grea a inculpatului, care locuiește numai cu mama, tatăl fiind decedat,

anterior nejudecat. Inculpatul a lucrat neoficial, iar din motiv că a fost învinuit

de comiterea infracțiunii nu a avut posibilitate de a se angaja și nu a reușit să

strîngă suma necesară pînă la ședința de judecată a instanței de apel pentru a-i

6

restitui banii, deși a recunoscut vina, și-a cerut iertare de la partea vătămată de

nenumărate ori, chiar și în cadrul ședinței de judecată neinfluențat de nimeni.

- instanța de apel nu a motivat și nici nu a făcut referire la faptul invocat

atît de procuror cît și de partea vătămată referitor la lipsa de respect, prin fapt

că nu și-a cerut scuze sincere, or sinceritatea celor spuse nu urmează a fi

stabilită prin anumite metode speciale.

- nu este motivat argumentul potrivit căruia „recunoașterea vinei ca

situația de fapt stabilită pe caz nu poate fi apreciată ca o circumstanță

atenuantă în sensul normei penale” ori art. 76 alin. 1 lit. f) Cod penal, la care

face referire acuzarea în apel, stipulează clar care sunt circumstanțele

atenuante inclusiv „recunoașterea vinovăției”, fapt stabilit și constatat de

prima instanță.

Consideră, că pedeapsa aplicată prin sentință, este una justificată și în

limitele legii, corect fiind aplicate prevederile art.90 Cod penal, iar conform

art. 61 alin. (1) și (2) Cod penal, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze

suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

deoarece consideră că, decizia instanței de apel în partea stabilirii pedepsei

inculpatului nu conține erori de drept.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal constată că temeiurile invocate de recurenți, prevăzute în

pct. 6) și 10) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală nu și-au găsit

confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul că, instanța de

apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417

alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

7

tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe

care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul penal conchide că criticile aduse de recurenți în baza art. 427 alin.

1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume: instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursurilor, deoarece instanța de apel s-a expus detaliat și motivat asupra

motivelor invocate în apel, așa cum este indicat în pct. 5 al prezentei decizii,

motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și repetarea căreia nu o

consideră necesară.

Cu referire la motivele recursurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, potrivit deciziei

instanței de apel, fiind casată sentința primei instanțe, inculpații au fost

recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.187 alin.(2) lit. b), e) Cod penal,

fiindu-le stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani

fiecare, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursurilor

privind aplicarea inculpaților a unei pedepse prea aspre, Colegiul penal

subliniază că sancțiunea art. 187 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, prevede pedeapsă

cu închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 500 la 1000

unități convenționale.

Potrivit art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul

și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat și de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Reieșind din prevederile art. 61, 75 alin.(1) Cod penal, Colegiul penal atestă

că pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de

corectare și reeducare a condamnatului și se aplică persoanelor care au săvîrșit

infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, avînd drept scop

restabilirea echității sociale și corectarea acestuia. Persoanei recunoscute

vinovată de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea Specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

8

Generale a Codului penal.

Astfel, Colegiul reține că persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice

o pedeapsă, echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana

se declară vinovată. În același rînd, după caz, instanța este în drept să aplice și

prevederile Părții generale a Codului penal. În cazul săvîrșirii unei infracțiuni,

instanța de judecată este singură în măsură să individualizeze pedeapsa

inculpatului care a comis infracțiunea, avînd deplina libertate în acest sens.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată,

într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și cu

periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: -

împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; -

starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; - natura și gravitatea

rezultatului produs or a altor consecințe ale infracțiunii; - motivul săvîrșirii

infracțiunii și scopul urmărit; - natura și frecvența infracțiunilor care constituie

antecedentele penale ale infractorului; - conduita după săvîrșirea faptei și în

cursul procesului penal; - nivelul de educație, vîrsta, starea de sănătate, situația

familială și socială etc.

Criteriile generale de individualizare a pedepsei pot fi definite ca fiind acele

reguli, principii, prevăzute în Codul penal, de care instanța de judecată trebuie

să țină cont la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul

individualizării acesteia.

Reieșind din prevederile legale menționate supra, instanța de recurs

conchide că inculpaților le-a fost stabilită pedeapsa în limita prevăzută de legea

penală.

Tot la capitolul individualizării pedepsei inculpaților, recurenții au invocat,

faptul, că instanța de apel eronat a concluzionat că pedeapsa stabilită

inculpaților urmează a fi executată prin izolarea acestora de societate. În acest

sens Colegiul penal consideră necesar a reitera că potrivit prevederilor art. 90

Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5

ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru

infracțiunile săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu

este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune

suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd în

mod obligatoriu în hotărîre motivele condamnării cu suspendare condiționată a

executării pedepsei și termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată

dispune neexecutarea pedepsei aplicate, dacă în termenul de probă pe care l-a

fixat, condamnatul nu va săvîrși o nouă infracțiune și, prin comportare

exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Reieșind din textul normei citate, Colegiul penal menționează că aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal față de persoana condamnată, în cazul dat față de

9

inculpații Martînov A. și Rusnac V., constituie o prerogativă a instanței de

judecată, dar nu o obligațiune.

Colegiul penal reține, că la stabilirea pedepsei inculpaților pentru

infracțiunea comisă, instanța de apel a ținut cont de faptul că inculpații au comis

o infracțiune intenționată, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau

sănătatea persoanei, cauzîndu-i părții vătămate leziuni corporale ușoare,

prejudiciul cauzat părții vătămate prin infracțiune nu i-a fost achitat integral,

totodată Colegiul constată că inculpații Rusnac V. și Martînov A., la locul de trai

sunt caracterizați negativ (f. d. 62, 74, vol. I), inculpații au comis infracțiunea

fiind în stare de ebrietate.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal concluzionează că instanța

de apel nu a comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpaților este una

corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar

argumentele recursurilor în acest sens sunt neîntemeiate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate

de recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală,

nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept în

speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și

întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit

neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Rusnac

Veniamin, avocatul său Palade Rodica și avocatul Ciocanu Aliona în numele

inculpatului Martînov Alexei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 14 octombrie 2015, în cauza penală privindu-i pe Rusnac

Veniamin Vasile și Martînov Alexei Anatoli, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 aprilie 2016.

Președinte (semnătura) Ursache Petru

Judecător (semnătura) Toma Nadejda

Judecător (semnătura) Timofti Vladimir

10