1ra-1588/2016 — Art. 42 alin. 3, 333 alin. 2 lit. b, 361 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 26 martie 2015, inculpata Cozlaniuc Tatiana Nicolai a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 333 alin. (2) lit. b), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestor legi, fiindu-i stabilită pedeapsa după cum urmează: 1 Conform art. art. 42 alin. (3), 333 alin. (2) lit. b) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa închisorii pe termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare pe termen de 2 ani. Conform art. art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa închisorii pe termen de 1 an. Conform art. 84 Cod penal, prin cumul total al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită definitiv inculpatei Cozlaniuc Tatiana, pedeapsa închisorii pe termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare pe termen de 2 ani. Conform art. 90 pedeapsa stabilită inculpatei Cozlaniuc Tatianei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani și nu va fi executată, dacă condamnata în termenul de probă nu va comite o nouă infracțiune și prin purtare exemplară va confirma încrederea acordată. Inculpata Stavila Ana Ion a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art.42 alin. (5), 333 alin. (2) lit. b), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestor legi, i-a fost stabilită pedeapsa după cum urmează: Conform art. art. 42 alin. (5), 333 alin. (2) lit. b) Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa închisorii pe termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare pe termen de 2 ani. Conform art. art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa închisorii pe termen de 1 an. Conform art. 84 Cod penal, prin cumul total al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită definitiv inculpatei Stavila Ana Ion, pedeapsa închisorii pe termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare pe termen de 2 ani. Conform art. 90 Cod penal pedeapsa stabilită inculpatei Stavila Ana a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani și nu va fi executată, dacă condamnata în termenul de probă nu va comite o nouă infracțiune și prin purtare exemplară va confirma încrederea acordată.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că inculpata Cozlaniuc Tatiana Nicolai, activând în calitate de inginer-șef în cadrul Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/35 amplasată în mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân, nr. 29/3, numită în funcția dată prin ordinul nr. 01 din 01 ianuarie 2007 de către președintele APLP nr. 54/35 Stavila Ana, acționând din intenție directă, în calitate de organizator împreună și prin înțelegere prealabilă cu președintele APLP Stavila Ana, în calitate de complice, a comis infracțiunea de luare de mită, confecționarea și deținerea documentelor oficiale false în următoarele circumstanțe: Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 26 iunie 2013, Golovei Alexandr a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2175 2 alin. (l) din Codul penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 120 ore. Ulterior, la 18 august 2013 prin dispoziția șefului Biroului de probațiune Ciocana, mun. Chișinău privind prezentarea la obiectul de lucru, s-a dispus ca pedeapsa aplicată lui Golovei Alexandr „...va fi executată la APLP 54/35 de pe bd. Mircea cel Bătrîn, 29/2, în dispoziția președintelui asociației Stavila Ana”. La 08 octombrie 2013, în calitate de organizator Cozlaniuc Tatiana a pretins, acceptat și primit personal suma de 1000 lei de la Golovei Alexandr, pentru a-i fi eliberată caracteristica nr. 92-A din 08 octombrie 2013, semnată de către Stavila Ana în calitate de președinte al APLP nr. 54/35, precum și să întocmească graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității, potrivit căreia în perioada 15 august 2013 - 08 octombrie 2013, Golovei Alexandr, a curățat trotuarele din preajma blocurilor din bd. Mircea cel Bătrîn, nr. 29/2, mun. Chișinău, a greblat frunzele și a măturat sectorul, fapt care nu corespunde adevărului. Ulterior, din suma totală de 1000 lei pretinsă, acceptată și primită de la Golovei Alexandr de către Cozlaniuc Tatiana, ultima a transmis suma de 400 lei complicelui său Stavila Ana, care deține funcția de președinte al APLP nr. 54/35, pentru ca aceasta să semneze și să ștampileze caracteristica nr. 92-A din 08 octombrie 2013 și graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității de către Golovei Alexandr, fiind în exercițiul funcției sale. Astfel prin acțiunile sale intenționate Cozlaniuc Tatiana Nicolai, în calitate de organizator, a pretins, acceptat și a primit personal, fiind persoană care lucrează pentru o organizație obștească, bunuri exprimate în mijloace bănești, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a îndeplini o acțiune fiind în exercițiul funcției sale, de două persoane, infracțiune prevăzută de art. art. 42 alin. (3), 333 alin. (2) lit. b) Cod penal. Tot ea, în continuarea acțiunilor sale infracționale, în calitate de organizator, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Stavila Ana, în calitate de complice, la 08 octombrie 2013 a întocmit și a semnat graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității a condamnatului Golovei Alexandr, pe care ulterior 1-a prezentat complicelui său Stavila Ana, care deține funcția de președinte al APLP nr. 54/35, pentru ca aceasta să semneze și să ștampileze caracteristica nr. 92-A din 08 octombrie 2013 și graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității de către Golovei Alexandr, pentru care fapt Stavila Ana, a primit suma de 400 lei de la subalterna sa Cozlaniuc Tatiana, pe care ultima anterior le-a pretins, acceptat și primit de la Golovei Alexandr, mijloace bănești în sumă totală de 1000 lei, documente care au fost întocmite de către Cozlaniuc Tatiana, care ulterior urmau să fie prezentate la Biroul de probațiune Ciocana, mun. Chișinău. 3 Conform informației din graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității, indicate de inginerul-șef Cozlaniuc Tatiana, responsabilă de evidența muncii prestate de Golovei Alexandr, acesta în perioada 15 august 2013 - 08 octombrie 2013 a curățat trotuarele din preajma blocurilor din bd. Mircea cel Bătrîn, nr. 29/2, a greblat frunzele, a măturat sectorul. Astfel, drept dovadă a faptului precum că Golovei Alexandr, și-a ispășit pedeapsa stabilită de instanța de judecată, Cozlaniuc Tatiana a aplicat semnătura în graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității, în rubrica „persoana de responsabil” pentru zilele de 25 septembrie 2013, 26 septembrie 2013, 27 septembrie 2013, 30 septembrie 2013, 01 octombrie 2013, 02 octombrie 2013, 03 octombrie 2013, 04 octombrie 2013, 07 octombrie 2013, 08 octombrie 2013. Conform informației din caracteristica nr. 92-A, condamnatul Golovei Alexandr, în perioada 15 august 2013 - 08 octombrie 2013 a prestat muncă neremunerată în folosul comunității, fiind apreciat de către aceasta drept un muncitor disciplinat, care nu a încălcat disciplina de muncă, având un comportament pozitiv în raport cu angajații Asociației, date care s-au dovedit a fi false, din motiv că în perioada menționată persoana Golovei Alexandr, nu a prestat lucrul indicat în graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității întocmit și prezentat de către inginerul-șef al APLP nr. 54/35 Cozlaniuc Tatiana, drept urmare nu și-a executat pedeapsa stabilită de instanța de judecată sub formă de muncă neremunerată de 120 ore. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Cozlaniuc Tatiana, în calitate de organizator a confecționat și deținut un document oficial fals care eliberează de obligații, săvârșite de două persoane, infracțiune prevăzută la art. art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. Tot în circumstanțele sus indicate, inculpata, Stavila Ana, deținând funcția de președinte al Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/35 amplasată în mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân, nr. 29/3, investită în funcția dată în baza procesului-verbal nr. 1 al ședinței Adunării Generale a proprietarilor de locuințe privatizate din 16 octombrie 1996, acționând din intenție directă, în calitate de complice împreună și prin înțelegere prealabilă cu inginerul-șef al APLP Cozlaniuc Tatiana în calitate de organizator, a comis infracțiunea de luare de mită, confecționarea și deținerea documentelor oficiale false în următoarele circumstanțe: Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 26 iunie 2013, Golovei Alexandr a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2175 alin. (l) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 120 ore. Ulterior, la 18 august 2013, prin dispoziția șefului Biroului de probațiune Ciocana, mun. Chișinău privind prezentarea la obiectul de lucru, s-a dispus ca pedeapsa aplicată 4 lui Golovei Alexandr „...va fi executată la APLP 54/35 de pe bd. Mircea cel Bătrân, 29/2, mun. Chișinău în dispoziția președintelui asociației Stavila Ana”. La 08 octombrie 2013, Stavila Ana fiind în exercițiul funcției sale a acceptat și a primit de la subalterna sa Cozlaniuc Tatiana, mijloace bănești în suma de 400 lei, care anterior a pretins, acceptat și primit de la Golovei Alexandr, mijloace bănești în sumă de 1000 lei, pentru a-i fi eliberată caracteristica nr. 92-A din 08 octombrie 2013 semnată de către Stavila Ana în calitate de președinte al APLP nr. 54/35 precum și să semneze graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității, potrivit cărora în perioada 15 august 2013 - 08 octombrie 2013, Golovei Alexandr, a curățat trotuarele din preajma blocurilor din bd. Mircea cel Bătrân, nr.29/2, mun. Chișinău, a greblat frunzele, a măturat sectorul, fapt care nu corespunde adevărului. Astfel prin acțiunile sale intenționate Stavila Ana Ion, în calitate de complice a acceptat și a primit prin mijlocitor, fiind persoană care gestionează o organizație obștească, bunuri exprimate în mijloace bănești, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a îndeplini o acțiune fiind în exercițiul funcției sale, de două persoane, infracțiune prevăzută de art. art. 42 alin. (5), 333 alin. (2) lit. b) din Codul penal. Tot ea, în continuarea acțiunilor sale infracționale, în calitate de complice, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Cozlaniuc Tatiana, în calitate de organizator, la 08 octombrie 2013 a semnat și confirmat prin aplicarea amprentei ștampilei APLP nr. 54/35, caracteristica nr. 92-A, pentru care fapt Stavila Ana, a primit suma de 400 lei de la subalterna sa Cozlaniuc Tatiana, pe care ultima anterior le-a pretins, acceptat și primit de la Golovei Alexandr, mijloace bănești în sumă totală de 1000 lei, documente care au fost întocmite de către Cozlaniuc Tatiana, care ulterior urmau să fie prezentate la Biroul de probațiune Ciocana, mun. Chișinău. Conform informației din caracteristica nr. 92-A, condamnatul Golovei Alexandr, în perioada 15 august 2013 - 08 octombrie 2013 a prestat muncă neremunerată în folosul comunității, fiind apreciat de către aceasta drept un muncitor disciplinat, care nu a încălcat disciplina de muncă, având un comportament pozitiv în raport cu angajații Asociației, date care s-au dovedit a fi false, din motiv că în perioada menționată persoana Golovei Alexandr, nu a prestat lucrul indicat în graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității întocmit și prezentat de către inginerul-șef al APLP nr. 54/35 Cozlaniuc Tatiana, drept urmare nu și-a executat pedeapsa stabilită de instanța de judecată sub formă de muncă neremunerată de 120 ore. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Stavila Ana Ion, a contribuit la confecționarea și deținerea unui document oficial fals care eliberează de obligații, săvârșite de două persoane, infracțiune prevăzută la art. art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b) din Codul penal. 5

Sentința menționată a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. inculpata Cozlaniuc Tatiana, prin care a solicitat admiterea apelului, cu casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii prin care procesul penal în privința acesteia să fie încetat. În motivarea cererii de apel inculpata Cozlaniuc Tatiana, a invocat că: - sentința prin care a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 333 alin. (2) lit. b) și art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnată, este una neîntemeiată și ilegală; - vina în comiterea infracțiunii imputate prevăzute de art. 333 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu a fost dovedită, urmând să fie recunoscută vinovată doar în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. 3.2. Inculpata Stavila Ana, prin care solicită admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii prin care procesul penal în privința acesteia să fie încetat. În motivarea cererii de apel inculpata Stavila Ana, a invocat că: - sentința prin care a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 333 alin. (2) lit. b) și art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnată, fiind una neîntemeiată și ilegală; - vina în comiterea infracțiunii imputate prevăzute de art. 333 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu a fost dovedită, urmând să fie recunoscută vinovată doar în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. 3.3. Avocatul Perțu Ina în numele inculpatei Cozlaniuc Tatiana, a depus apel suplimentar prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii de achitare în baza art. 333 Cod penal, iar în privința învinuirii cet. Cozlaniuc Tatiana în baza art. 361 alin. (2) Cod penal să fie recalificată învinuirea din alin. (2) în alin. (l) al art. 361 și cu aplicarea unei pedepse inculpatei Cozlaniuc Tatiana în baza art. 55 Cod penal. În motivarea apelului, apărarea a invocat că: - sentința instanței de fond este nefondată și urmează a fi casată, fiind greșit calificate acțiunile învinuitei, precum și greșită aplicată norma de drept materială referitor la vinovăție, latură subiectivă, precum și la încadrarea juridică; - atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești, nu au fost stabilite circumstanțele participării cet. Cozlaniuc Tatiana la săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Deci consideră că atât timp cât există dubii despre vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 333 Cod penal, la condamnarea acesteia instanța urmează să privească dincolo de dubiile rezonabile existente în speță. Astfel, probele 6 prezentate de acuzare nu confirmă vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii imputate, în afara oricăror dubii rezonabile, vinovăția inculpatei Cozlaniuc Tatiana; - în speță instanța de judecată a condamnat-o pe Cozlaniuc Tatiana, în baza unor înregistrări nedescifrabile și s-a bazat pe declarațiile martorilor din care însă, nu se înțelege legătura cu infracțiunea imputată, astfel, ce ține de înregistrările audio și video pe care acuzarea le-a anexat cu titlu de probă la materialele cauzei, consideră că nu au nicio relevanță în cauza respectivă; - de către acuzare nu au fost stabilite toate elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate inculpatelor, de exemplu, latura subiectivă, prin care se înțelege atitudinea psihică a făptuitorului față de fapta săvârșită și consecințele ei, motivul și scopul infracțiunii. Fiind încălcat în acest sens principiul prezumției nevinovăției; - inculpatei Cozlaniuc Tatiana nu-i poate fi imputat art. 333 Cod penal, dacă foloasele necuvenite sunt luate sau acceptate după îndeplinirea sau neîndeplinirea, întârzierea sau grăbirea îndeplinirii unei acțiuni în interesul mituitorului sau al persoanelor pe care le reprezintă, dacă asemenea acțiune intră în obligațiunile de serviciu ale mituitului. Or, în situația dată, lipsește unul dintre semnele obligatorii ale componenței infracțiunii de luare de mită, anume scopul infracțiunii. Deci în lipsa scopului specific infracțiunii de luare de mită, o asemenea faptă poate fi sancționată, eventual, doar în plan disciplinar; - inculpata Cozlaniuc Tatiana, recunoaște fapta imputată în baza art. 361 Cod penal, însă nu recunoaște încadrarea acesteia în alin. (2) al art. 361 Cod penal, deoarece infracțiunea respectivă a fost comisă doar de ea, Stavilă Ana neștiind despre veridicitatea datelor completate de către Cozlaniuc Tatiana, iar motivarea includerii unor date neveridice în graficul de executare a orelor de muncă, Cozlaniuc Tatiana îl explică prin faptul că, Golovei Alexandr i-a comunicat că s-a angajat la muncă și nu poate îndeplini orele. 3.

Avocatul Chișca Maxim în numele inculpatei Stavila Ana, prin care solicită admiterea acestuia, casarea sentinței în parte învinuitei Stavila Ana, cu rejudecarea cauzei penale și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Stavila Ana să fie achitată pe ambele capete de învinuire. În motivarea cererii de apelul acesta a invocat că: - hotărârea este neîntemeiată și ilegală, iar la baza emiterii acesteia fiind lipsa cercetării obiective, complete și sub toate aspectele, ceea ce ar fi asigurat examinarea tuturor versiunilor obiectiv posibile, care determină direcția activității probatorie și exclude unilateralismul și subiectivismul în cadrul procesual de probațiune. Consideră că aserțiunile instanței de fond sunt susceptibile criticii, la baza cărora se statuează lipsa suportului probatoriu; 7 - declarațiile martorului Golovei Alexandr, nu au prioritate față de cele ale inculpatei, instanța de judecată, având în vedere egalitatea părților în proces, este obligată să asigure cercetarea tuturor circumstanțelor cauzei și probelor prezentate de părți în egală măsură, ca ulterior să le dea acestora o apreciere obiectivă, sub toate aspectele; - infracțiunea de luare de mită, confecționarea și deținerea documentelor oficiale false, imputată inculpatei Stavila Ana, în calitate de complice, împreună și prin înțelegere prealabilă cu inginerul - șef al APLP-ului, Cozlaniuc Tatiana, nu poate fi reținută, deoarece acțiunile inculpatei Stavila Ana, nu realizează latura obiectivă a infracțiunii atribuite, ori ultima nu a cunoscut faptul lipsei prestării lucrului indicat în graficul privind îndeplinirea muncii neremunerate în folosul comunității, ori nemijlocit evidența privind îndeplinirea muncii neremunerate intra în obligațiunile Tatianei Cozlaniuc. Astfel, pentru a fi prezența cooperării dintre două persoane la săvârșirea faptei infracționale, apărarea consideră că se impune obligația prezenței unei legături subiective între participanți, cooperarea materială sau intelectuală, activitatea infracțională îndreptată împotriva aceluiași obiect juridic, însă aceste condiții nu își găsesc existența în speța dată; - toate cele enunțate de către martorii acuzării, cât și mijloacele de probă prezentate, pe marginea presupusei luări de mită, confecționarea și deținerea documentelor oficiale false, reprezintă probe indirecte, ori proba indirectă prin sine însăși este insuficientă pentru a formula concluzii categorice; - instanța de fond nu s-a conformat prevederilor art. 95 alin. (l) Cod de procedură penală, nu a respectat corectitudinea procedurală a administrării probelor, așa cum cer prevederile art. 100 Cod de procedură penală, nici nu a dat o apreciere probelor din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, după cum este stipulat în art. 101 Cod de procedură penală. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2015, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpatele Cozlaniuc Tatiana și Stavila Ana, și apelurile suplimentare declarate de către avocatul Perțu Ina în numele inculpatei Cozlaniuc Tatiana și avocatul Chișca Maxim în numele inculpatei Stavila Ana, fiind menținută fără modificări sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 26 martie 2015. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpatelor Stavila Ana și Cozlaniuc Tatiana. Instanța de apel consideră că instanța de fond corect a apreciat critic argumentele inculpatelor conform cărora acestea nu recunosc vina, deoarece evident această versiune a inculpatelor constituie o metodă de apărare, or, în cadrul ședinței de judecată și 8 examinării cauzei vina acestora a fost dovedită pe deplin prin declarațiile martorilor, documentelor și proceselor-verbale ale acțiunilor procesuale. A menționat instanța de apel că obiectul juridic special al infracțiunii de luare de mită îl constituie relațiile sociale privind buna funcționare a organizațiilor comerciale, obștești și a altor organizații nestatale, precum și cinstea, corectitudinea și loialitatea managerilor (administratorilor, gestionarilor) - ca o condiție necesară a îndeplinirii, conform legii, a obligațiunilor care le revin în legătură cu gestionarea organizației. Infracțiunea de luare de mită este lipsită de obiect material. Sumele de bani ori avantajele respective nu constituie decât „lucruri dobândite prin săvârșirea infracțiunii. Astfel, obiectul material al infracțiunii se realizează prin două modalități normative, alternative: 1 - luarea de către o persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală a mitei sub formă de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale sau 2 - acceptarea de servicii, privilegii sau avantaje. Deci, luarea de mită reprezintă acțiunea de primire în posesie a unui obiect, a titlurilor de valoare ce i se înmânează, ori de încasare a unei sume de bani, care nu i se cuvine gestionarului. Este de precizat că luarea implică o dare corelativă și că inițiativa aparține mituitorului. Este cert că orice luare (primire) implică o acceptare, care poate interveni fie în momentul primirii obiectului, banilor, fie anterior, dar care constituie o modalitate normativă distinctă de săvârșire a infracțiunii de luare de mită. Astfel, instanța de apel a reținut că în circumstanțele date, versiunea apărătorului inculpatei Cozlaniuc Tatiana, precum că nu au fost stabilite circumstanțele participării inculpatei la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, nu sunt reținute, fiind apreciate critic aceste argumente, or, acestea se combat anume prin declarațiile martorului Golovei Alexandr și a procesului-verbal de cercetare a CD-ului de model „Esperanza” cu nr. de inventar „1231”, care conține interceptarea și înregistrarea comunicărilor cu înregistrarea de imagini care au avut loc între Golovei Alexandr, Stavila Ana și Cozlaniuc Tatiana la 08 octombrie 2013, în sediul APLP nr. 54/35 amplasată în mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn, nr. 29/2, iar înregistrarea dată confirmă faptul transmiterii banilor în sumă de 1000 lei Tatianei Cozlaniuc. A mai reținut instanța de apel că declarațiile martorilor Golovei Alexandr și Buzdugan Andrei cercetate în ședința instanței de fond, coroborează între ele și cu circumstanțele stabilite și care nu au niciun temei de a depune declarații mincinoase și nu sunt în nicio relație cu inculpatele, neavând niciun motiv de a le învinui pe nedrept pe inculpate, din acest motiv instanța de fond just a apreciat critic declarațiile inculpatelor, în acest sens argumentul avocatului precum că declarațiile martorului Golovei Alexandr nu au prioritate față de cele ale inculpatei, iar instanța de judecată le dă acestora o 9 apreciere obiectivă, sub toate aspectele, nu pot fi reținute purtând un caracter declarativ și nefiind probate în niciun fel. Astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond în urma analizei tuturor probelor în coraborare, just a constatat vinovăția inculpatelor în comiterea faptelor incriminate. A specificat instanța de apel că în cadrul examinării cauzei, vina inculpatelor a fost dovedită pe deplin și anume, acțiunea de luare de mită a fost demonstrată pe deplin, astfel, inculpata Stavila Ana fiind șefa APLP, persoană ce gestionează o organizație necomercială, a pretins și a acceptat privilegiul solicitat de la Golovei Alexandr, sumă de bani care nu i se cuvenea, iar în continuarea intenției sale a fost emisă și caracteristica însoțită de graficul de lucru a lui Golovei Alexandr, care nu conținea datele veridice. Astfel, instanța de judecată cu certitudine a constatat, că inculpata a pretins și a acceptat suma de 1000 lei de la Golovei Alexandr, suma respectivă a fost transmisă fără o justificare legală, cu scopul săvârșirii anumitor acte în interesul mituitorului. Mai relatează că prin procesul-verbal de percheziție din 08 octombrie 2013, întocmit la aceiași dată ca urmare a percheziției efectuate la sediul Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/35 din mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân, nr. 29/2, anume Cozlaniuc Tatiana, a predat benevol suma de 600 lei, iar suma de 400 lei a fost depistată asupra persoanei Stavila Ana, sumă transmisă fără o justificare legală, cu scopul săvârșirii anumitor acte în interesul mituitorului. A conchis instanța de apel că de către instanța de fond pe deplin a fost dovedit și interesul mituitorului Golovei Alexandr, care dorea sa-și legalizeze orele de muncă neremunerată în folosul comunității pe care, de fapt, nici nu le-a lucrat, iar inculpata Stavila Ana, fiind șefa APLP și finalitatea îndeplinirii lucrării pentru care a fost mituită, intra direct în atribuțiile sale de serviciu, fiind reținute aceleași circumstanțe faptice și în acțiunile inculpatei Cozlaniuc Tatiana, care, deținând funcția de inginer-șef în cadrul APLP nr. 54/35, a reușit să obțină suma de 1000 lei de la Golovei Alexandr și a primit-o, astfel împărțind-o cu Stavila Ana, pentru aceleași servicii. Au fost apreciate drept neîntemeiate argumentele invocate de către inculpata Stavila Ana și avocatul acesteia Chișca Maxim cu privire la achitarea acesteia, deoarece vina acesteia a fost dovedită pe deplin, astfel inculpata Stavila Ana fiind șefa APLP, persoană ce gestionează o organizație necomercială, a pretins și acceptat privilegiul solicitat de la Golovei Alexandr, sumă de bani care nu i se cuvenea, iar în continuarea intenției sale a fost emisă și caracteristica însoțită de graficul de lucru al lui Golovei Alexandr, care nu conținea datele veridice. Conform art. 42 alin. (5) Cod penal, se consideră complice persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de informații, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum și persoana care a promis 10 dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte. Astfel, instanța de apel a menționat că anume inculpata Stavila Ana în calitate de complice la săvârșirea infracțiunii de luare de mită a contribuit la eliberarea actelor, prin aplicarea semnăturii și aplicarea amprentei ștampilei APLP 54/35, cât și a caracteristicii nr. 92-A. Conform art. 42 alin. (3) Cod penal se consideră organizator persoana care a organizat săvârșirea unei infracțiuni sau a dirijat realizarea ei, precum și persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizație criminală ori a dirijat activitatea acestora. Astfel instanța de apel a reținut că anume inculpatei Cozlaniuc Tatiana, care având funcția de inginer-șef în cadrul APLP 54/35 îi revine rolul de organizator la săvârșirea infracțiunii, în participație cu inculpata Stavila Ana, care având funcția de președinte al APLP 54/35 și rolul de complice, iar în comun, formând o participație complexă la săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Mai mult ca atât, instanța de apel verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a depistat careva încălcări de procedură la acumularea probelor, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatelor, ceea ce denotă faptul că sunt respinse argumentele invocate de către avocații Perțu Ina și Chișca Maxim în interesele inculpatelor cu privire la faptul că vinovăția acestora nu a fost stabilită, nu au fost indicate probe pe care s-a bazat instanța de fond. Nu au putut fi reținute nici argumentele avocatului Perțu Ina, privind reîncadrarea juridică a acțiunilor inculpatei Cozlaniuc Tatiana din alin. (2) în alin. (l) al art. 361 Cod penal, deoarece fapta a fost comisă de două persoane, care au contribuit la confecționarea și deținerea unui document oficial fals care eliberează de obligații, astfel instanța de apel a reținut că ansamblul probelor administrate confirmă, cu certitudine faptul că Cozlaniuc Tatiana, a comis infracțiunile prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 333 alin. (2) lit. b), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, după semnele calificative: în calitate de organizator, a pretins, acceptat și a primit personal, fiind persoană care lucrează pentru o organizație obștească, bunuri exprimate în mijloace bănești, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a îndeplini o acțiune fiind în exercițiul funcției sale, de două persoane, în calitate de organizator a confecționat și deținut un document oficial fals care eliberează de obligații, săvârșite de două persoane.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Inculpata Cozlaniuc Tatiana, prin care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii de achitare în privința sa în baza art. 333 Cod penal, iar în privința învinuirii sale în baza art. 361 alin. (2) Cod penal, să fie recalificată 11 învinuirea din alin. (2) în alin. (1) al art. 361 și cu aplicarea unei pedepse în baza art. 55 Cod penal, iar în cazul în care eroarea nu va putea fi corectată de către instanța de recurs, să fie dispusă rejudecarea cauzei de către instanța de apel. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor și argumentelor invocate în apel, iar asupra celor care s-a expus, le-a motivat superficial; - instanțele ierarhic inferioare nu au motivat atribuirea calității de organizator inculpatei Cozlaniuc Tatiana și nici cum aceasta a pretins bani de la Golovei Alexandr, or, în toate declarațiile făcute de către ultimul, se menționează că toate discuțiile privind eliberarea actelor precum și despre transmiterea banilor, le-a dus cu Stavila Ana; - instanța de apel nu s-a expus referitor la argumentul precum că la cercetarea penală a inculpatei Cozlaniuc Tatiana, nu a fost stabilit unul din elementele infracțiunii prevăzute de art. 333 și anume „scopul infracțiunii de luare de mită”; - în instanța de fond Golovei Alexandr, a declarat că a mers la CNA, deoarece a crezut că inculpați în dosar vor fi și polițiștii Bîrliba Oleg și Buzdugan Andrei, care l-ar fi impus să recunoască vina; - Golovei Alexandr, a declarat că cineva i-a spus că dacă nu ar fi dat bani, urma a fi condamnat la închisoare, însă Cozlnaiuc Tatiana și Stavila Ana nu i-a comunicat despre acest fapt; - nimeni nu a extorcat bani de la Golovei Alexandr, aceasta fiind o provocare a acestuia cu scopul de implica pe polițiștii Bîrliba Oleg și Buzdugan Andrei, astfel este evident că Cozlaniuc Tatiana, nu a organizat infracțiunea și nu a pretins bani de la Golovei Alexandr; - instanța de apel nu s-a expus referitor la argumentul invocat în cererea de apel de către avocatul Perțu Ina, privind condamnarea inculpatei Cozlaniuc Tatiana în baza art. 361 alin. (2) Cod penal; - nu s-a expus instanța de apel nici asupra solicitării de recalificare din alin. (2) în alin. (1) al art. 361 Cod penal și aplicare a art. 55 Cod penal. 5.2. Avocatul Chișca Maxim în numele inculpatei Stavila Ana, prin care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel în partea inculpatei Stavila Ana, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele: - în speță, instanța de apel s-a limitat la preluarea motivării primei instanțe, dar trebuia, printr-o nouă examinare a motivelor invocate de apelanți, să răspundă motivat la fiecare dintre criticile și mijloacele de promovare a intereselor procesuale invocate de părți; 12 - mențiunea instanței de apel precum că acțiunea de luare de mită a fost dovedită pe deplin, este susceptibilă criticii, or, se statuează lipsa suportului probatoriu, nefiind învederate probele directe, întru poziția dată; - la caz se face lipsa faptei prejudiciabile – pretinderea de la Golovei Alexandr a sumei de 1000 lei, or, declarațiile acestuia nu au prioritate față de cele ale inculpatei; - acceptarea, o altă modalitate a faptei prejudiciabile, inclusă în învinuire se are în vedere aprobarea promisiunii, unde în situația luării de mită, presupunând modalitatea de luare, acceptarea și luarea nu se pot produce decât în același timp, deci nu poate fi imputată comiterea infracțiunii de mită prin modalitățile enunțate, din considerentul găsirii sumei de 400 lei la Stavila Ana, bani a cărei proveniență nefiind cunoscută de către ultima; - imputarea săvârșirii infracțiunii de luare de mită, confecționarea și deținerea documentelor oficiale false, în calitate de complice, împreună și prin înțelegere prealabilă cu inginerul-șef al APLP Cozlaniuc Tatiana, nu poate fi reținută, deoarece acțiunile inculpatei, Stavila Ana, nu realizează latura obiectivă a infracțiunii atribuite prin confecționarea și deținerea documentelor oficiale false, ori ultima nu a cunoscut faptul lipsei prestării lucrului indicat în graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității, ori nemijlocit evidența privind îndeplinirea muncii neremunerate intra în obligațiunile Tatianei Cozlaniuc, care și a înmânat informația privind evidența, care și a constituit bază pentru eliberarea caracteristicii.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate, solicitând declararea inadmisibilității acestora, din motiv că judecând cauza, instanța de fond și de apel, just au constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, și corespunzător, corect au încadrat acțiunile făptuitorilor. Mai indică procurorul că recurenții își motivează recursurile prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului probatoriu, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. La fel, invocă că instanța de apel, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de 13 recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursuri ordinare în termen. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Autorii recursurilor invocă ca temeiuri prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, sau faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele. În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatelor Stavila Ana și Cozlaniuc Tatiana privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), 333 alin. (2) lit. b) și art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, să fie întemeiată și legală. 7.1. În privința criticilor ambilor recurenți, prin care aceștia manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță și instanța de apel, cât și faptul că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor din cererile de apel, indicând că „instanțele ierarhic inferioare nu au motivat atribuirea calității de organizator inculpatei Cozlaniuc Tatiana și nici cum aceasta a pretins bani de la Golovei Alexandr, or, în toate declarațiile făcute de către ultimul, se menționează că toate discuțiile privind eliberarea actelor precum și despre transmiterea banilor, le-a dus cu Stavila Ana; instanța de apel nu s-a expus referitor la argumentul precum că la cercetarea penală a inculpatei Cozlaniuc Tatiana, nu a fost stabilit unul din elementele infracțiunii prevăzute de art. 333 și anume „scopul infracțiunii de luare de mită”; instanța de apel nu s-a expus 14 referitor la argumentul invocat în cererea de apel de către avocatul Perțu Ina, privind condamnarea inculpatei Cozlaniuc Tatiana în baza art. 361 alin. (2) Cod penal; nu s-a expus instanța de apel nici asupra solicitării de recalificare din alin. (2) în alin. (1) al art. 361 Cod penal și aplicare a art. 55 Cod penal; instanța de apel s-a limitat la preluarea motivării primei instanțe, dar trebuia, printr-o nouă examinare a motivelor invocate de apelanți, să răspundă motivat la fiecare dintre criticile și mijloacele de promovare a intereselor procesuale invocate de părți”, Colegiul penal lărgit atestă că nu sunt întemeiate, iar instanța de apel în decizia sa (f. d. 142-146, vol. II), s-a expus motivat și detaliat asupra acestor aspecte invocate de recurenți, argumente pe care instanță de recurs le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Or, temeiuri de a pune la dubiu veridicitatea acestor raționamente nu sunt identificate de instanța de recurs, acestea fiind în coroborare cu cumulul de probe administrat la cauza penală, cercetat în prima instanță, verificat și în ședința instanței de apel, fiecare probă fiind apreciată de către prima instanță și instanța de apel corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Totodată, instanța de recurs reține că neaprecierea probelor corespunzător doleanțelor recurenților nu constituie temei de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu consideră necesar de a da o nouă apreciere probelor administrate la speța dată, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei. 7.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de inculpata Cozlaniuc Tatiana: În privința alegațiilor recurentei, precum că „în instanța de fond Golovei Alexandr, a declarat că a mers la CNA, deoarece a crezut că inculpați în dosar vor fi și polițiștii Bîrliba Oleg și Buzdugan Andrei, care l-ar fi impus să recunoască vina; Golovei Alexandr, a declarat că cineva i-a spus că dacă nu ar fi dat bani, urma a fi condamnat la închisoare, însă Cozlnaiuc Tatiana și Stavila Ana nu i-a comunicat despre acest fapt”, 15 Colegiul penal menționează că nu le acceptă și că sunt o interpretare aleatorie a recurentei având scop de a duce în eroare instanța, mai mult ca atât, acestea nu au careva relevanță la speța dată, nefiind esențiale întru casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și emiterea unei decizii de achitare a recurentei Cozlaniuc Tatiana. Colegiul penal învederează că dreptul de a aduce probe o are și partea apărării, iar în caz că se află în imposibilitate de a administra aceste probe poate solicita ajutorul instanței de judecată, în acest sens fiind relevante prevederile art. 24 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură penală, care invocă, că - „instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii, iar părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură, totodată, părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare.” Cât privește argumentul indicat de recurentă, precum că „nimeni nu a extorcat bani de la Golovei Alexandr, aceasta fiind o provocare a acestuia cu scopul de a implica pe polițiștii Bîrliba Oleg și Buzdugan Andrei, astfel este evident că Cozlaniuc Tatiana, nu a organizat infracțiunea și nu a pretins bani de la Golovei Alexandr”, Colegiul penal menționează că este unul neîntemeiat, deoarece prima instanță în sentință (f. d. 31 - 35, vol. II) și instanța de apel în decizie (f. d. 142-146, vol. II), corect și-au întemeiat soluția privind vinovăția inculpatei și în privința comiterii de către aceasta a infracțiunii prevăzute de art. 333 alin. (2) lit. b) Cod penal, în baza probelor veridice și incontestabile, cum ar fi declarațiile martorului Golovei Alexandr (f. d. 110 – 112, vol. I), ce au fost confirmate prin procesul-verbal de percheziție din 08 octombrie 2013, potrivit căruia în urma percheziției efectuate la sediul Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/35 din mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn, 29/2 (f. d. 20 – 21, vol. I), anume Cozlaniuc Tatiana a predat benevol suma de 600 lei, cât și stenograma comunicărilor purtate între Golovei Alexandr, Stavila Ana și Cozlaniuc Tatiana din 08 octombrie 2013 (f. d. 36 – 37), documentele oficiale false eliberate de ambele inculpate, care l-au eliberat pe martorul Golovei Alexandr de executarea pedepsei. Aceste probe exclud și provocarea infracțiunii invocată de recurentă în recursul ordinar, ca și recalificarea acțiunilor inculpatei Cozlaniuc Tatiana de la alin. (2) la alin. (1) art. 361 Cod penal. Astfel, probele date au fost consecvente atât la urmărirea penală, cât și în prima 16 instanță, fiind apreciate de către ambele instanțe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, iar temeiuri de a pune la dubiu veridicitatea acestora nu se identifică de instanța de recurs ordinar. La acest capitol, instanța de recurs reține că potrivit stenogramei comunicărilor purtate între Golovei Alexandr, Stavila Ana și Cozlaniuc Tatiana din 08 octombrie 2013 (f. d. 36 – 37), se atestă incontestabil că în momentul transmiterii banilor de către Golovei Alexandr, în biroul Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/35 din mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn, 29/2 erau prezente ambele inculpate, fără echivoc conștientizând despre acțiunile ilegale ce le comit. Mai mult ca atât, acțiunile acestora au fost remunerate anume pentru eliberarea caracteristicei lui Golovei Alexandr, semnată și ștampilată de către inculpata Ana Stavila (f. d. 47, vol. I), cât și întocmirea graficului privind exercitarea muncii neremunerate în folosul comunității a condamnatului (f. d. 48, vol. I), la fel, apostilat și semnat de către Ana Stavila, în urma întocmirii acestuia de către inculpata Cozlaniuc Tatiana. Drept conștientizarea infracțiunilor pe care le-au comis, servesc cuvintele potrivit stenogramei (f. d. 37, vol. I), rostite de către Cozlaniuc Tatiana „это мы больше так не делаем”, prin urmare, corect s-a reținut de ambele instanțe ierarhic inferioare că în acțiunile cet. Cozlaniuc Tatiana se întrunesc toate elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 333 alin. (2) lit. b) și art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. 7.3. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Chișca Maxim în numele inculpatei Stavila Ana: Cât privește, alegațiile recurentului, în care acesta indică că „mențiunea instanței de apel precum că acțiunea de luare de mită a fost dovedită pe deplin, este susceptibilă criticii, or, se statuează lipsa suportului probatoriu, nefiind învederate probele directe, întru poziția dată; la caz se face lipsa faptei prejudiciabile – pretinderea de la Golovei Alexandr a sumei de 1000 lei, or, declarațiile acestuia nu au prioritate față de cele ale inculpatei”, acestea nu pot fi acceptate de către instanța de recurs ordinar, or, contravin materialelor cauzei și constituie o apreciere subiectivă a recurentului, iar atât prima instanța, cât și instanța de apel, în baza probelor administrate la cauza penală, cercetate în prima instanță și verificate și în instanța de apel, au constatat just vinovăția inculpatelor Stavila Ana și Cozlaniuc Tatiana în săvârșirea faptelor incriminate în rechizitoriu, încadrând corect acțiunile inculpatelor în baza art. 42 alin. (5), 333 alin. (2) lit. b) și art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și just au conchis că nerecunoașterea vinei, ultimele urmăresc scopul eschivării de la răspunderea penală, prin urmare, argumentele instanțelor inferioare asupra acestor aspecte, sunt acceptate și însușite de instanța de recurs ordinar. Totodată, Colegiul penal reține că inculpata Stavila Ana a pretins de la Golovei Alexandr recompensa ce nu i se cuvine pentru îndeplinirea unor acte false, or, potrivit 17 declarațiilor martorului Golovei Alexandr, fiind avertizat de răspundere penală ce o poartă în conformitate cu art. 312 Cod penal, ultimul a întrebat-o anume pe Stavila Ana cui să dea banii, la ce aceasta i-a indicat spre Cozlaniuc Tatiana (f. d. 117, vol. II). În privința argumentelor recurentului, precum că „acceptarea, o altă modalitate a faptei prejudiciabile, inclusă în învinuire se are în vedere aprobarea promisiunii, unde în situația luării de mită, presupunând modalitatea de luare, acceptarea și luarea nu se pot produce decât în același timp, deci nu poate fi imputată comiterea infracțiunii de mită prin modalitățile enunțate, din considerentul găsirii sumei de 400 lei la Stavila Ana, bani a cărei proveniență nefiind cunoscută de către ultima; imputarea săvârșirii infracțiunii de luare de mită, confecționarea și deținerea documentelor oficiale false, în calitate de complice, împreună și prin înțelegere prealabilă cu inginerul-șef al APLP Cozlaniuc Tatiana, nu poate fi reținută, deoarece acțiunile inculpatei, Stavila Ana, nu realizează latura obiectivă a infracțiunii atribuite prin confecționarea și deținerea documentelor oficiale false, ori ultima nu a cunoscut faptul lipsei prestării lucrului indicat în graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității, ori nemijlocit evidența privind îndeplinirea muncii neremunerate intra în obligațiunile Tatianei Cozlaniuc, care și a înmânat informația privind evidența, care și a constituit bază pentru eliberarea caracteristicii”, Colegiul penal consideră că sunt nejustificate și contravin materialului probator administrat la prezenta cauză penală, or, atât prima instanță, cât și instanța de apel corect au constatat că Stavila Ana, fiind șefa APLP, persoană ce gestionează o organizație necomercială, în calitate de complice a pretins și a acceptat privilegiul solicitat de la Golovei Alexandr, sumă de bani care nu i se cuvenea, iar în continuarea intenției sale a fost emisă și caracteristica însoțită de graficul de lucru a lui Golovei Alexandr, care nu conținea date veridice. Totodată, instanța de recurs menționează că Stavila Ana, a cunoscut cu certitudine despre lipsa prestării lucrului indicat în grafic, dat fiind faptul că potrivit declarațiilor martorului Buzdugan Andrei (f. d. 115 – 116, vol. I), ultimul a indicat că a telefonat-o pe inculpata Stavila Ana, și a rugat-o ca Golovei Alexandr să nu se prezinte, ci doar să se semneze pentru orele precum ca lucrate, despre faptul că Buzdugan Andrei a telefonat-o, nu a negat nici Stavila Ana (f. d. 160, vol. I), astfel, este evident că ultima dorește să ducă instanța în eroare, întru evitarea pedepsei penale. Ca probe decisive ce confirmă vina inculpatei Stavila Ana, corect au fost invocate declarațiile martorului Golovei Alexandr din prima instanță și din instanța de apel, procesul-verbal de percheziție cu depistarea a sumei de 400 lei la inculpata Stavila Ana. Aceste probe exclud și motivul invocat de provocare a comiterii infracțiunii.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către prima instanță, și menținută de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile fiind vădit neîntemeiate. 18

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpata Cozlaniuc Tatiana și de către avocatul Chișca Maxim în numele inculpatei Stavila Ana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2015, în cauza penală privindu-le pe Stavila Ana Ion și Cozlaniuc Tatiana Nicolai, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 22 decembrie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Toma Nadejda 19