1ra-1475/2016 — art. 179 alin. 2, 164 alin. 2 lit. e CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 179 alin. 2, 164 alin. 2 lit. e CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-1475/2016 — art. 179 alin. 2, 164 alin. 2 lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul 1ra-1475/2016
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
22 noiembrie 2016 mun.Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte – Petru Ursache,
Judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Ghenadie
Nicolaev
a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Sandu
Sergiu în numele inculpaților Carabeț Ivan și Carabeț Sergiu, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25
aprilie 2016, în cauza penală în privința lui
Carabeț Ivan Dumitru,
născut la 09 septembrie 1964, originar și domiciliat în s.
Răzeni, r-nul Ialoveni,
Carabeț Sergiu Dumitru,
născut la 11 martie 1975, originar și domiciliat în s. Răzeni,
r-nul Ialoveni,
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
1.de la 21 octombrie 2014 - până la 11 mai 2015; (instanța de
fond);
de la 29 mai 2015 - până la 01 octombrie 2015; de la 22
martie 2016 - până la 25 aprilie 2016(instanța de apel);
de la 28 decembrie 2015- până la 16 februarie 2016; de la
05 iulie 2016 - până la 22 noiembrie 2016 (instanța de recurs
ordinar).
Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală
legal executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 11 mai 2015 Carabeț Ivan și
Carabeț Sergiu au fost condamnați în baza art. 179 alin. (2) Cod penal la amendă
în mărime de 200 unități convenționale, fiecare, echivalentul a 4000 lei.
Carabeț Ivan și Carabeț Sergiu, au fost achitați de sub învinuirea în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, pe motiv
că fapta inculpaților nu întrunește elemente infracțiunii.
S-a dispus încasarea în mod solidar de la Carabeț Ivan și Carabeț Sergiu în
beneficiul părții vătămate Dubița Elena prejudiciul moral în sumă de 4000 lei.
Acțiunea civilă înaintată de Dubița Gheorghe privind recuperarea prejudiciului
moral s-a respins.
1
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Carabeț I.
împreună cu fratele său, Carabeț S., la 13.08.2014, aproximativ la ora 2100,
aflându-se în s. Răzeni, r-nul Ialoveni, folosind ca pretext comportamentul
agresiv din aceiași seară a lui Dubița Gh. față de sora și mama lor și lipsa reacției
din partea poliției, urmărind scopul de a-l găsi pe Dubița Gh., contrar dreptului
garantat de art. 29 al Constituției RM, au pătruns ilegal în ograda și antreul casei
vecinilor Dubița E. și Dubița Gh. fară consimțământul acestora. În continuare, în
pofida solicitării lui Dubița E. de a părăsi imobilul, Ivan și Sergiu Carabeț nu s-
au conformat cerințelor înaintate și au îmbrâncit-o, când aceasta a încercat să le
îngrădească trecerea pentru depistarea lui Dubița Gh. În urma altercațiilor lui
Dubița E. i-au fost cauzate conform raportului de expertiză nr. 4061 din
15.08.2014, vătămări corporale neînsemnate. Tot atunci, din odaie a ieșit Dubița
Gh., care a încercat să fugă, însă Carabeț S. i-a pus o piedică și primul a căzut
jos, astfel fiindu-i cauzate conform raportului de expertiză nr. 2151 din
15.08.2014, vătămări corporale neînsemnate. Ulterior, Dubița Gh. a fost anunțat
de inculpați că va fi dus la poliție, astfel acesta benevol a urcat în microbuzul lui
Carabeț I., în care au urcat Carabeț S. și sora acestora Ursu N. În drum spre
poliție, nepărăsind localitatea, la rugămintea lui Dubița Gh., care și-a cerut scuze
pentru comportamentul său din acea seară, Carabeț S. și Carabeț I. s-au întors
înapoi la domiciliu.
Prin rechizitoriu, Carabeț I. și Carabeț S. au fost învinuiți, că la 13.08.2014,
aproximativ la ora 2100 prin înțelegere prealabilă, au pătruns ilegal în
gospodăria cet. Dubița E. și Dubița Gh. din s. Răzeni, r-nul Ialoveni, unde în
pofida refuzului primit din partea Elenei Dubița de a se afla la domiciliu și
cerinței de a-l părăsi, inculpații nu s-au conformat cerințelor înaintate și au
aplicat forța fizică față de Dubița E., îmbrâncind-o cu scopul de a elibera trecerea
dintr-o odaie în alta a casei, pentru a avea acces la fiul acesteia Dubița Gh. După
răfuiala cu Dubița Elena, Sergiu și Ivan Carabeț au intrat în odaia unde se afla
Dubița Gh. și l-au trântit jos, ca mai apoi Sergiu Carabeț să-i aplice lovituri cu
pumnii în spate acestuia, după care Sergiu și Ivan Carabeț apucându-l pe Dubița
Gh. de mâini și picioare l-au scos în antreu, mai apoi fiind stingheriți de către
Dubița E., Sergiu Carabeț i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea
antebrațului mâinii drepte. Ulterior, frații Carabeț l-au scos forțat pe Dubița
Gh. în curte, unde trântindu-l jos au început să-i aplice lovituri cu pumnii
cauzându-i, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2151/D din
02.09.2014, vătămări corporale neînsemnate.
2
Ulterior, continuându-și acțiunile sale criminale Carabeț S. împreună
cu Carabeț I. în scop de răzbunare, la 13.08.2014, aproximativ la ora 2115
aflându-se ilegal la domiciliul cet. Dubița E. din s. Răzeni, r-nul Ialoveni, l-au
apucat de mâini și picioare pe fiul acesteia, Dubița Gh., astfel încât ultimul nu
avea posibilitatea reală de a se mișca după propria dorință și forțat l-au scos din
domiciliul său, urcându-l în microbuzul cu n/î CNN 272. Astfel, Dubița Gh.
fiind constrâns fizic și psihic de frații Sergiu și Ivan Carabeț contrar voinței sale
s-a lăsat influențat de către acestea și a urcat în automobilul dat. În continuare,
Carabeț Sergiu și Ivan transportîndu-l pe Dubița Gh. pînă în apropierea fermei
din sat, l-au amenințat cu răfuială fizică în cazul admiterii unor noi conflicte pe
viitor cu rudele Carabeț E. și Ursu N.
Legalitatea și temeinicia sentinței a fost contestată de acuzatorul de stat,
avocatul Brăteanu V. în numele părților vătămate și avocatul Spînu O. în
numele inculpaților, care au solicitat:
- procurorul, casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărîri de condamnare
a lui Carabeț S. și Carabeț I. în baza art.179 alin.(2) Cod penal, la 2 ani închisoare
și în baza art.164 alin.(2) lit. e) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu aplicarea
prevederilor art.84 alin. (1) Cod penal, definitiv la 7 ani și 6 luni închisoare,
fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
În argumentarea apelului s-a invocat, că prin probele prezentate de acuzare
a fost dovedită pe deplin vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 164 alin.(2) lit. e) Cod penal, probe care au fost ignorate de
instanța de fond. La fel, instanța greșit a conchis că intenția inculpaților a fost de
a-l transporta pe Dubița Gh. la poliție, nefiind clar ce i-a împiedicat pe inculpați
să facă acest lucru.
Pedeapsa aplicată pe capătul de învinuire în baza art. 179 alin.(2) Cod
penal, este prea blândă, la stabilirea căreia nu s-a ținut cont de prevederile
art. 61 și 75 Cod penal;
- avocatul Brăteanu V. în numele părților vătămate, casarea parțială a
sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpaților
conform învinuirii formulate prin rechizitoriu, cu stabilirea unei pedepse mai
aspre și admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de Dubița Gh. și Dubița E.,
invocând, că instanța la individualizarea pedepsei aplicate inculpaților pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 179 alin. (2) Cod penal nu a ținut cont de
prevederile art. 61,75 Cod penal.
Instanța de fond a dat o apreciere eronată probelor acuzării și pripit a
3
conchis că scopul urmărit de inculpați a fost de a-l preda pe Dubița Gh.
organelor de drept, dar nu răpirea acestuia.
La fel, este neîntemeiată și neargumentată concluzia instanței referitor la
respingerea integrală a acțiunii civile înaintată de Dubița Gh. precum și
admiterea parțială a acțiunii înaintate de Dubița E., or aceștia au suferit mult pe
marginea acțiunilor ilegale ale inculpaților;
- avocatul Spînu O. în numele inculpaților, casarea parțială a sentinței cu
pronunțarea unei hotărâri de achitare pe capătul de învinuire prevăzut de
art. 179 alin. (2) Cod penal.
În argumentarea soluției solicitate apelantul a invocat următoarele:
instanța de fond nu a ținut cont de comportamentul violent manifestat de
Dubița Gh. față de Ursu N. și Carabeț E., fapt confirmat prin sentința din
11.05.2015;
scopul urmărit de inculpați a fost de a-l preda pe Dubița Gh. organelor de
poliție întrucât ultimul prezenta un pericol real și iminent pentru Ursul N. și
mama acesteia;
acțiunile lui Carabeț S. și Carabeț I. de pătrundere în locuința pătimiților
urmau a fi calificate ca o cauză care înlătură caracterul penal al faptei și anume
stare de extremă necesitate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie
2015, apelul declarat de avocatul Spînu O., în numele inculpaților Carabeț S. și
Carabeț I. a fost respins, ca nefondat.
Apelurile declarate de procuror și de avocatul Brăteanu V. în numele
părților vătămate Dubita E. și Dubita Gh. au fost admise, casată parțial sentința,
în partea achitării și în partea pedepsei definitive și pronunțată o nouă hotărâre,
potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care:
Carabeț Ivan și Carabeț Sergiu au fost condamnați în baza art.164 alin. (2)
lit. e) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod penal, la 5 ani închisoare, fiecare.
În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost suspendată
condiționat pe un termen de probă de 3 ani.
Dispozițiile privind condamnarea lui Carabeț Ivan și Carabeț Sergiu în
baza art.179 alin. (2) Cod penal, au fost menținute.
În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (3) Cod penal pedepsele stabilite
inculpaților urmează a fi execute de sine stătător.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate instanța de apel
a constatat că, Carabeț S. și Carabeț I., la 13.08.2014, aproximativ la ora 2115,
4
urmărind scopul de răzbunare, aflîndu-se ilegal la domiciliul cet. Dubita E.
din s. Răzeni, r-nul Ialoveni, l-au apucat de mâini și de picioare pe fiul acesteia,
Dubita Gh. și forțat l-au scos din domiciliul său, urcîndu-l în microbuzul cu
n/î CNN 272. În continuare, inculpații transportându-l pe Dubita Gh. până în
apropierea fermei din sat, l-au amenințat cu răfuială fizică în cazul admiterii
unor noi conflicte pe viitor cu rudele Carabeț E. și Ursu N.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare:
- procurorul, care a solicitat casarea deciziei în partea individualizării
pedepsei cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță în alt
complet de judecată, argumentând că în speță nu au fost constatate careva
circumstanțe excepționale, care ar permite aplicarea prevederilor art. 79 Cod
penal, și stabilirea unei pedepse sub limita minimă prevăzută de norma penală
în baza cărora inculpații au fost condamnați;
- avocatul Spînu O. în numele inculpaților, care a solicitat casarea deciziei și
pronunțarea unei hotărâri de achitare, invocând că instanța a dat o apreciere
eronată probelor, fără a ține cont de faptul că inculpații reținându-l pe Dubița
Gh. au urmărit un scop legitim și anume: predarea acestuia organelor de poliție
întru cât ultimul prezenta un pericol real pentru Ursul N. și mama acesteia.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
16 februarie 2016 recursurile avocatului Spînu Oleg în numele inculpaților au
fost respinse ca inadmisibile.
Recursul acuzatorului de stat a fost admis, casată parțial decizia contestată
în partea stabilirii pedepsei și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță în
alt complet de judecată.
În decizia adoptată Colegiul penal a constatat că, instanța de apel în
baza probelor administrate și verificate în ședința de judecată a stabilit cu
certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și corect a ajuns la concluzia
privind vinovăția lui Carabeț I. și Carabeț S. în săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art.164 alin.(2) lit. e) și art.179 alin. (2) Cod penal, iar încadrarea
juridică a acțiunilor acestora este justă.
Totodată, instanța de recurs a conchis, că instanța de apel la stabilirea
pedepsei în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal nu și-a motivat soluția în
raport cu aplicarea prevederilor art. 79 și 90 Cod penal față de inculpații Carabeț
I. și Carabeț S.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie
2016, apelurile declarate de acuzatorul de stat și avocatul Brăteanu V. în numele
5
părții vătămate Dubița Gh. au fost admise, casată parțial sentința contestată și
pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin
care, Carabeț I. și Carabeț S. au fost condamnați în baza art. 164 alin. (2) lit. e)
Cod penal, la 6 ani închisoare, fiecare, cu executarea în penitenciar de tip
semiînchis.
În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (3) Cod penal, s-a dispus
executarea separată a pedepselor stabilite lui Carabeț Ivan și Carabeț Sergiu în
baza art. 179 alin. (2) și art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal.
În argumentarea deciziei adoptate instanța de apel a relevat că deși în
speță au fost constatate un cumul de circumstanțe atenuante acestea nu
reprezintă circumstanțe excepționale, care să determine aplicarea prevederilor
art. 79 Cod penal față de inculpați.
Totodată, Colegiul penal ținînd cont de prevederile art. 61, 75, 78 Cod penal
de gravitatea infracțiunii, a conchis, că inculpaților urmează a le fi aplicată o
pedeapsă mai aproape de limita minimă prevăzută de sancțiunea art. 164 alin.
(2) lit. e) Cod penal, or în speță sunt prezente exclusiv doar circumstanțe
atenuante.
Nefiind deacord cu decizia instanței de apel cu recurs ordinar a
contestat-o avocatul Sandu S. în numele inculpaților, care invocând temeiul de
drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită
casarea deciziei contestate cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a
inculpaților în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod
penal, la 5 ani închisoare, cu suspendarea executării acesteia pe un termen de
probă de 3 ani.
În argumentarea soluției solicitate recurentul a invocat următoarele:
- instanța de apel eronat nu a reținut în sarcina inculpaților circumstanța
atenuantă „recunoașterea vinovăției”, or aceștia în cadrul ședinței instanței de apel
și-au recunoscut vina pentru fapta comisă;
-în speță au fost constatate un cumul de circumstanțe atenuante cărora
instanța de apel nu le-a dat o apreciere cuvenită și nu a luat în considerație că
corijarea inculpaților este posibilă fără izolarea acestora de societate;
- în privința inculpaților nu a fost stabilită nici o circumstanță agravantă;
- la stabilirea pedepsei instanța nu a ținut cont de comportamentul agresiv al
părții vătămate Dubița Gh., care i-a provocat pe Carabeț I. și Carabeț S. la
săvîrșirea infracțiunilor, iar motivul faptelor infracționale a fost curmarea
acțiunilor huliganice ale lui Dubița Gh.;
6
Consideră că, ținînd cont de cumulul de circumstanțe atenuante, lipsa celor
agravante, personalitatea inculpaților care pentru prima dată au fost atrași la
răspundere penală, se caracterizează pozitiv, sunt căsătoriți, au la întreținere
copii minori, precum și de faptul că infracțiunea a fost săvârșită ca urmare a
acțiunilor ilegale și imorale ale victimei, este posibil aplicarea prevederilor art.
79 Cod penal și stabilirea unei pedepse mai blânde decât sancțiunea art. 164
alin. (2) lit. e) Cod penal.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de
procedură penală, acuzatorul de stat, a depus referință privind opinia sa asupra
recursului declarat de avocatul Sandu S. în numele inculpaților, argumentând că
motivele invocate de recurent, nu sunt aplicabile din punct de vedere al
prezenței erorii de drept prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, iar
pedeapsa inculpaților le-a fost stabilită în dependență de circumstanțele
atenuante și agravante prevăzute la art. 76-77 Cod penal, precum și efectele
acestora prescrise în art. 78 Cod penal.
Judecînd recursul ordinar declarat în raport cu motivele invocate,
Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, din următoarele
considerente.
Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă
recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în
raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor
prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza
temeiurilor neinvocate, fără însă a agrava situația condamnatului.
Potrivit textului recursului, avocatul Sandu S. invocă ca temei de casare a
hotărârii contestate pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care
stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când
s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate Colegiul lărgit
reține că temeiul pentru recurs semnalat de recurent nu și-a găsit confirmarea în
speța dată.
În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de
procedură penală, fiind legală și întemeiată.
Totodată, instanța de recurs reține, că autorul recursului nu contestă
starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică a
acțiunilor inculpaților precum și nici măsura de pedeapsă stabilită în baza
art. 179 alin. (2) Cod penal, din care considerente nu se va pronunța referitor
7
la aceste aspecte.
Astfel, Colegiul relevă, că din recursul declarat rezultă că avocatul
Sandu S. critică decizia instanței de apel doar în partea stabilirii pedepsei pe
capătul de învinuire prevăzut de art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, și anume își
exprimă dezacordul cu concluzia Colegiului penal de a le numi inculpaților
pedeapsa pe acest epizod fără aplicarea art. 79 și 90 Cod penal.
În acest context instanța de recurs atestă, că infracțiunea săvârșită de
Carabeț S. și Carabeț I. prevăzută de art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, face parte
din categoria celor grave, care se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 10 ani.
În continuare, instanța de recurs apreciază ca fiind justă concluzia
instanței de apel referitor la imposibilitatea stabilirii inculpaților a unei pedepse
cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, pe motiv că în speță nu au fost
stabilite careva circumstanțe excepționale.
Din textul hotărîrii contestate și materialele cauzei, instanța de recurs
remarcă, că la stabilirea pedepsei inculpaților, s-a ținut cont de toate
circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, persoana
inculpaților, prezența în exclusivitate a circumstanțelor atenuante și lipsa celor
agravante.
Analizând toate circumstanțele prezente în speța dată, Colegiul penal
consideră întemeiată concluzia instanței de apel, privind condamnarea
inculpaților în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 6 ani închisoare,
pedeapsă care este la limita minimă prevăzută de sancțiunea normei penale în
baza căreia inculpații au fost declaranți vinovați.
Așa dar, Colegiul penal, verificând materialele cauzei în cumul cu decizia
contestată, conchide că instanța de apel a constatat și a apreciat circumstanțele
de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată inculpaților Carabeț S. și Carabeț I.
în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și
prescripțiilor de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75, 78 Cod
penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei
infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă, în limitele și în strictă conformitate
cu dispozițiile legii.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține
cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei, care atenuează răspunderea, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
Mai mult, instanța de recurs ține să menționeze că sancțiunea art. 164 alin.
8
(2) lit. e) Cod penal, în baza căruia inculpații au fost condamnați, nu prevede o
altă pedeapsă neprivativă de libertate, iar în speță nu au fost constatate temeiuri
pentru aplicarea art. 79 Cod penal, or circumstanțele la care face trimitere
avocatul Sandu S. în recursul declarat, (săvîrșirea pentru prima dată a unei
infracțiuni, recunoașterea vinei, se caracterizează pozitiv, au restituit
prejudiciul moral cauzat, prezența copiilor minori la întreținere, inculpații
suferă de mai multe maladii), sunt împrejurări obișnuite, care predomină și
caracterizează majoritatea cetățenilor, astfel corect Curtea de apel le-a
considerat ca fiind circumstanțe atenuante, fapt care a determinat instanța de
a le stabili inculpaților pedeapsa închisorii la limita minimă prevăzută de
sancțiunea art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal.
Așadar, Colegiul penal conchide că, sunt neîntemeiate și urmează a fi
respinse afirmațiile avocatului Sandu Sergiu referitor la faptul că „ținînd cont de
cumulul de circumstanțe atenuante, lipsa celor agravante, personalitatea inculpaților
care pentru prima dată au fost atrași la răspundere penală, se caracterizează pozitiv,
sunt căsătoriți, au la întreținere copii minori, precum și de faptul că infracțiunea a fost
săvârșită ca urmare a acțiunilor ilegale și imorale ale victimei, este posibil aplicarea
prevederilor art. 79 Cod penal și stabilirea unei pedepse mai blânde decât sancțiunea art.
164 alin. (2) lit. e) Cod penal”
Analizînd solicitările recurentului se poate deduce că avocatul face
referire la prevederile art. 79 alin.(2) Cod penal (red.2002), și anume:
„Poate fi considerată excepțională atît o circumstanță atenuantă, cît și o totalitate
de asemenea circumstanțe”, însă, Colegiul reține că această normă de drept a fost
exclusă prin Legea nr.277-XVI din 18 decembrie 2008, publicată în MO nr.41-
44,art.120 din 24.02.2009, prin urmare, un cumul de circumstanțe atenuante nu
pot fi apreciate ca excepționale.
De asemenea, Colegiul menționează că urmează a fi respinsă și solicitarea
recurentului privind numirea unei pedepse cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod
penal, or din conținutul alin. (1) al normei sus indicate clar rezultă, că instanța
poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei doar în cazul în
care dispune condamnarea persoanei la pedeapsa închisorii pe un termen de cel
mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție.
Prin urmare, ținînd cont de faptul că sancțiunea art. 164 alin. (2) lit. e) Cod
penal, prevede doar pedeapsa cu închisoarea de la 6 la 10 ani, Colegiul penal
statuează că instanța de apel, întemeiat nu a aplicat în privința inculpaților
prevederile art. 90 Cod penal, ce stabilesc condițiile de condamnare
9
cu suspendare condiționată a executării pedepsei.
Așa dar, analizând decizia atacată, Colegiul constată că, instanța de apel la
examinarea cauzei ținând cont de prevederile art. 436 alin. (2) Cod de procedură
penală, precum și de decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiței
din 16.02.2016, a respectat prevederile legale relevante, prescrise la art. 414 -419
Cod de procedură penală, și a pronunțat o hotărîre legală, întemeiată și
argumentată, iar temei pentru admiterea recursului ordinar declarat de avocatul
Sandu S. în numele inculpaților Carabeț S. și Carabeț I. nu există și, potrivit
legii, se impune respingerea lui ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Sandu
Sergiu în numele inculpaților Carabeț Ivan și Carabeț Sergiu, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2016, în cauza penală
în privința lui Carabeț Ivan Dumitru și Carabeț Sergiu Dumitru, cu menținerea
hotărîrii contestate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată la 22 decembrie 2016.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Constantin Alerguș
Vladimir Timofti
Nadejda Toma
Ghenadie Nicolaev
10