1ra-1802/2016 — art. 188 alin. 5 CP

1ra-1802/2016 — art. 188 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1802/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

23 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de către

avocatul Pascari Ion în numele inculpatului Buțucan Artur și avocatul Guțu Tatiana în

numele inculpatului Ciurar Vasili, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Bălți din 27 iulie 2015 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 iunie

2016, în cauza penală privindu-i pe

Buțucan Artur Ivan, născut la 06 martie 1990, originar și

domiciliat în mun. Bălți, str. Donici nr. 26,

Ciurar Vasili Anatolii, născut la 13 iulie 1985, originar și

domiciliat în mun. Bălți, str. Păcii nr. 167.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

Vasili Anatolii au fost recunoscuți vinoveți în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (5) Cod penal, fiindu-le stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 12 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Conform art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, lui Ciurar Vasili i-a

fost adăugată parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a

pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Bălți din 21.02.2008, fiindu-i stabilită

pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani și 3 luni, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

07.08.2013, aproximativ la ora 04.30, acționând cu intenție unică îndreptată la

sustragerea bunurilor persoanei, împreună cu Ciurar Vasili și o persoană în privința

căreia materialele cauzei au fost disjungate în procedură separată, aflându-se lîngă

barul ’’Caramelle”, amplasat pe adresa mun. Bălți, str. Kiev 155 ”a”, l-au atacat pe

Grădinari Iurie, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii și cu picioarele în diferite

1

regiuni ale corpului, provocându-i astfel lui Grădinari Iurie leziuni corporale ușoare cu

dereglarea sănătății de scurtă durată de la 6 pînă la 21 zile. În procesul aplicării

violenței, acționând în comun, în mod deschis, Ciurar Vasili i-a sustras din mînă lui

Grădinari Iurie telefonul mobil de model ’’Iphone 4” de culoare neagră la prețul de

5000 lei, în care se afla cartela sim ’’Moldcell” nr. 078244484 la prețul 40 lei, Buțucan

Artur i-a sustras de pe umărul drept a părții vătămate Grădinari Iurie geanta de piele

de culoare neagră cu inscripția ”Le cooper” la prețul de 1600 lei, în care se afla: un

portmoneu de piele de culoare neagră ’’Boss” la prețul de 1600 lei, 200 șeike Israil ce

constituie 770 lei, 1700 dolari SUA ce constituie 21760 lei, 1700 euro ce constituie 28390

lei, pașaport a cetățeanului Republicii Moldova, buletin di identitate a cetățeanului

Republicii Moldova, permis de conducere R. Moldova, legitimație de client R. Moldova

’’Metro”, card bancar Agroindbank RM ’’Visa”, pașaport a cetățeanului Israil, buletin

de identitate a cetățeanului Istrail, permis de conducere Israil, certificat de

înmatriculare a automobilului de model ’’Renault-Megane” n/î KAW 388, raport de

testare tehnică, asigurare pe automobilul dat, toate pe numele lui Grădinari Iurie.

Continuînd acțiunile sale infracționale Ciurar Vasili împreună cu Buțucan Artur de la

gîtul părții vătămate Grădinari Iurie a smuls lanțul de aur cu crucea îmfrumusețeată cu

pietre prețioase la prețul total de 96000 lei, precum și brățară de aur la prețul de 3340

lei, prin ce au cauzat părții - vătămate Grădinari Iurie un prejudiciu material în

proporții deosebit de mari în sumă totală de 158560 lei, după ce s-au eschivat de la locul

comiterii infracțiunii.

Instanța de fond la data de 27.07.2015 a pronunțat sentința în cauză, adoptând la

data de 31.07.2015 și o încheiere de înlăturare a omisiunii vădite din dispozitivul

sentinței, după cum este indicat în partea introductivă a prezentei decizii.

3.1. Avocatul Tatiana Guțu în numele inculpatului Ciurar Vasile, prin care a solicitat

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Ciurar Vasili să

fie achitat de sub învinuirea formulată din motiv că fapta nu a fost comisă de către

acesta.

În susținerea solicitărilor formulate apelanta a invocat, că învinuirea adusă

clientului său nu este concretizată, în ordonanța de punere sub învinuire nefiind

descrise semnele calificative ale tîlhăriei și anume faptul, că s-a aplicat o violență

periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, nefiind descris prin ce s-a manifestat

această violență. În conținutul ordonanței lipsește cantitate aurului sustras, respectiv și

în acest capăt învinuirea nu este completă. Astfel, a considerat că Ciurar Vasili nu a

comis infracțiunea incriminată, iar instanța de judecată nu a făcut o apreciere cuvenită

probelor prezentate de partea apărării, care atestă nevinovăția lui Ciurar Vasili, și

anume a declarațiilor ultimului și a declarațiilor martorilor Popa Liviu și Rucleanoc

Anton. De asemenea a considerat că, au rămas fără apreciere declarațiile expertului

medico legist Laurențiu Grecu, care contrazice declarațiile părții vătămate și exclude

faptul că lanțul de 120 gr de aur poate fi zmuls fără a lăsa urme pe gîtul părții vătămate.

La fel, a considerat că, de către instanța de judecată a fost încălcat dreptul la

apărare, atît a lui Ciurar Vasili, cît și a lui Buțucan Artur, care au lipsit de la audierea

2

părții vătămate și a martorului D. Crasovschi, fiind privați de dreptul de a pune

întrebări asupra circumstanțelor noi depistate în cadrul cercetării judecătorești.

A considerat că, probele administrate de acuzare urmau a fi apreciate critic și

anume declarațiile părții vătămate, din motiv că acestea contravin altor probe, inclusiv

declarațiilor martorilor acuzării, examinate în instanța de judecată.

La fel, apelanta a criticat aprecierea de către instanță a costurilor bunurilor

sustrase, deoarece la momentul comiterii faptei nu s-a adeverit că partea vătămată era

în posesia lanțului de aur cu cruciulița cu diamante, această versiune nefiind confirmată

de nici un martor. A considerat că, este critică și aprecierea referitor la costul genții de

1600 lei și a portmoneului la fel de 1600 lei, în acest sens organul de urmărire penală nu

a adus nici o probă referitor la estimarea obiectelor de acest fel și costul ultimelor pe

piață. A considerat că, urmează a fi apreciată critic și declarația referitor la sustragerea

de la partea vătămată a mijloacelor bănești dat fiind faptul, că nimeni dintre martorii

acuzării nu au confirmat că ultimul avea acești bani asupra sa. Referitor la sustragerea

telefonului mobil de model ,,Iphone 4” de culoare neagră a considerat, că și în acest caz

nu au fost acumulate probe ce ar atesta existența anume a acestui model de telefon la

partea vătămată și că acest telefon a fost sustras de inculpați.

Apelanta s-a referit și la probele scrise, invocând că procesele verbale de

prezentare spre recunoaștere au fost întocmite cu încălcarea prevederilor procesual-

penale, urmând a fi declarate nule conform art. 251 Cod de procedură penală.

3.2. Avocatul Anatolie Janu în numele inculpatului Buțucan Artur, prin care a

solicitatat casarea sentinței, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Buțucan Artur să fie

condamnat în baza art. 186 alin. (2) Cod penal.

În argumentarea apelului a invocat, că instanța de judecată nu a dat o apreciere

justă argumentelor apărării susținute pe marginea acțiunilor inculpatului Buțucan

Artur. A susținut că, analiza conținutului învinuirii formulate denotă caracterul formal

al acesteia, învinuirea fiind una abstractă, care se caracterizează prin imprecizii cu

privire la detaliile esențiale ale situației de fapt și care de la caz la caz diferă, în opinia

apelantului fiind evidentă încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Apelantul a susținut că, inculpatul a recunoscut parțial vinovăția, și anume că a

sustras de pe mîna părții vătămate brățara din aur, însă careva violență în privința

acestuia nu a aplicat, fapt ce condiționează comiterea de către Buțucan Artur a unei alte

fapte decît cea incriminată. Astfel, a consideat că nu poate fi reținută la caz comiterea

de către Buțucan Artur a infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, așa cum

violență nu a aplicat față de partea vătămată, totodată nefiind cu certitudine confirmată

valoarea bunurilor sustrase, pentru a fi considerată ca fiind comisă infracțiunea dată în

proporții deosebit de mari. În același sens, pentru infracțiune de tîlhărie invocându-se

necesitatea însoțirii atacului cu violență periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, fapt ce în

opinia apelantului, lipsește la caz. Astfel, a considerat că acțiunile lui Buțucan Artur

urmează a fi calificate conform art. 186 alin. (2) Cod penal, sau conform art. 187 alin. (2)

lit. e), f) Cod penal.

3

De rînd cu cele invocate, apelantul a susținut încălcarea de către instanța de

judecată a prevederilor art. 385 Cod de procedură penală, nefiind examinat complet și

obiectiv faptul dacă acțiunile inculpatului Buțucan Artur întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii imputate și dacă inculpatul se face vinovat de săvârșirea

acestei fapte, totodată fiind considerat de către apelant ca fiind încălcate prevederile

art. 389 și 394 Cod de procedură penală, în partea ce ține de neargumentarea obiectivă

și completă a probelor administrate

Totodată, apelantul a mai invocat și încălcarea de către instanță a intereselor

inculpatului Buțucan Artur, prin respingerea cererilor de audiere a părții vătămate și a

martorului Carasovschi Denis în prezența inculpatului și a apărătorului acestuia și prin

respingerea cererii privind reluarea cercetării judecătorești în legătură cu noi

circumstanțe.

3.3. Inculpatul Buțucan Artur, prin care a solicitat rejudecarea cauzei.

În argumentarea solicitărilor a invocat că prima instanță pe nedrept l-a condamnat

în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, nefiind audiați în ședință toți martorii și nefiindu-i

examinată cauza conform prevederilor legale.

respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către inculpatul Buțucan Artur, avocatul

acestuia Anatolie Janu și avocatului Tatiana Guțu în numele inculpatului Ciurar Vasile,

cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, instanța de

fond în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a respectat

normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității, și din punct de vedere al

coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților Buțucan

Artur și Ciurar Vasili în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal.

Sentința contestată corespunde cerințelor de legalitate a unui act judiciar, instanța

de judecată facând o apreciere obiectivă a aspectelor de fapt și de drept ale cauzei prin

prisma probelor acumulate și cercetate în cadrul ședinței de judecată.

Instanța de fond l-a baza sentinței de condamnare a pus următoarele probe:

- declarațiile părții vătămate Grădinari Iurie;

- declarațiile martorilor Crasovschi Denis, Corenciuc Oxana, totodată apreciind

critic declarațiile martorilor Rucleanoc Anton și Popa Valeriu;

- plângerea părții vătămate Grădinari Iurie (f.d. 9-10, vol. I);

- proces-verbal de cercetare la fața locului din 07.08.2013, lîngă barul ’’Caramelle”

fiind depistate mai multe picături de culoare brună, asemănătoare cu sînge (f.d. 14-18,

vol. I);

- proces-verbal de examinare corporală (f.d. 25-28, vol. I);

- raport de expertiză medico-legală nr. 507 din 07.08.2013-10.08.2013 (f.d. 32, vol.

I);

- declarațiile expertului Grecu Laurențiu care a susținut concluziile expuse în

raportul de expertiză întocmit de el (f.d. 161 vol. IV);

4

- proces-verbal de recunoaștere a persoanei după poză din 07.08.2013 (f.d. 34 vol.

I);

- proces-verbal de recunoaștere a persoanei după poză din 07.08.2013 (f.d. 42-43

vol. I);

- proces-verbal de recunoaștere a persoanei după poză din 09.08.2013 (f.d. 53-54

vol. I);

- proces-verbal de recunoaștere a persoanei după poză din 09.08.2013 (f.d. 57-58

vol. I);

- proces-verbal de recunoaștere a persoanei după poză din 13.08.2013, în cadrul

căruia martorul Corenciuc Oxana l-a recunoscut pe poza cu nr.2 pe Ciurar Vasili (f.d.

66-67 vol. I);

- proces-verbal de recunoaștere a persoanei după poză din 13.08.2013 (f.d. 70-71

vol. I);

- proces-verbal de ridicare din 07.08.2013 cu fototabel, în cadrul căruia Gladciuc

A. benevol a predat pașaportul cetățeanului R.Moldova și cetățeanului R.Israel pe

numele lui Grădinari Iurie (f.d. 75-77 vol. I);

- proces-verbal de examinarea obiectelor din 08.08.2013, în cadrul căruia au fost

examinate documentele, conform procesului-verbal de ridicare din 07.08.2013 (f.d. 78

vol. I);

- proces-verbal de ridicare din 15.09.2013 de la compania SA ’’Moldcell” a

informației cu privire la convorbirile telefonice de pe nr. 78244484, care îi aparținea

părții vătămate Grădinari Iurie, conform căreia la data de 07.08.2013 la ora 04.56 a fost

fixat ultimul apel efectuat de pe nr. 78244484, ulterior a fost fixată aflarea telefonului

în radiusul acțiunei celulei Nr. 3002 pe bd. Eminescu, mun. Bălți, pe urmă în direcția

spre mun. Chișinău cu ultima informație despre locul aflării telefonului pe str. D.

Cantemir din mun. Chișinău (f.d. 110-141 vol. I);

- proces-verbal de examinarea obiectelor din 18.09.2013 (f.d. 141 vol. I);

- proces-verbal de audiere din 30.09.2013, în cadrul căruia a fost audiat partea

vătămată Grădinari Iurie conform art. 109, 110 Cod de procedură penală (f.d. 240-241

vol. I).

În urma verificării probatoriului, instanța de apel a concluzionat că, probele puse

la baza sentinței de condamnare corespund cerințelor legale, prin prisma acestora

instanța de judecată a apreciat obiectiv aspectele de fapt și de drept ale cauzei.

În opinia instanței de apel, faptele incriminate inculpaților Buțucan Artur și

Ciurar Vasili și-au găsit confirmare prin prisma probelor prezentate și cercetate în

cadrul ședințelor de judecată, care coroborează între ele, necreînd dubii referitor la

faptul, că circumstanțele descrise în rechizitoriu și reținute de către instanța de

judecată în sarcina inculpaților au avut loc, iar argumentele inculpaților invocate pe

marginea învinuirii aduse în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod

penal, poartă un caracter declarativ și sunt invocate cu scopul de a ușura poziția sau

de a evita răspunderea penală pentru fapta comisă.

Cu referire la bunurile sustrase de la partea vătămată și anume lanțul și crucea

din aur, apărarea a invocat faptul, că martorii Carasovschi Denis și Corenciuc Oxana-

5

au menționat că nu au observat la Grădinari Iurie bijuterie în formă de lanț și cruce din

aur, în opinia apărării aceasta ar însemna că existența acestor bunuri nu a fost dovedită

de acuzator. În acest sens, instanța de apel a considerat, că apărarea a interpretat eronat

declarațiile martorilor Carasovschi Denis și Corenciuc Oxana, or, faptul neobservării

acestor bijuterii nu poate fi echivalat cu faptul, că Grădinari Iurie n-ar fi avut aceste

obiecte asupra sa în seara incidentului. În acest aspect, a fost menționat și faptul că, pe

parcursul procesului nu s-au stabilit careva motive din care partea vătămată ar fi

indicat o cantitate mai mare de bunuri, decît cele care de fapt au fost sustrase de la el

de către inculpați.

Cu toate, că inculpatul Ciurar Vasili neagă participarea sa la infracțiunea

incriminată, instanța de apel a considerat, că această poziție este dezbătută prin

procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie, în acest sens Ciurar

Vasili și Buțucan Artur fiind recunoscuți atît de partea vătămată, cît și de martorii

Carasovschi Denis și Corenciuc Oxana, ca persoane care l-au bătut și deposedat de

bunuri pe Grădinari Iurie.

Referitor la pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil, invocată în

apărarea inculpaților, prin prisma audierii părții vătămate în lipsa inculpatului

Buțucan Artur, instanța de apel a susținut, că audierea părții vătămate Grădinari Iurie

în ședința de judecată în lipsa inculpatului Buțucan Artur a fost condiționată de

comportamentul ultimului în instanță, or, acesta nerespectând solemnitatea și ordinea

a aruncat în direcția părții vătămate cu un obiect din metal, care s-a lovit de perete

deasupra capului grefierului și s-a dezmembrat în mai multe bucăți, din care

considerente inculpatul Buțucan Artur a și fost îndepărtat din sala de judecată.

Totodată, în aceeași ședință de judecată, partea vătămată a fost audiată în prezența

avocatului Rodica Gaina, care i-a reprezentat drepturile și interesele inculpatului

Buțucan Artur și instanța de apel nu a găsit în aceste împrejurări încălcarea vre-unui

drept al inculpatului. În ce privește solicitarea făcută de Buțucan Artur în prima

instanță privind amânarea examinării cauzei pentru încheierea contractului de

asistență juridică cu avocatul Ion Prisacari, instanța de apel a considerat că, instanța

întemeiat a respins această solicitare, or, la acel moment era prezentă partea vătămată,

care urma să părăsească hotarele țării și în vederea netergiversării s-a considerat

oportună audierea lui Grădinari Iurie în prezența apărătorului desemnat pentru

apărarea drepturilor și intereselor inculpatului Buțucan Artur.

Invocările apărării precum, că partea vătămată urma să fie audiată repetat, fapt

ce n-a avut loc, prin ce li s-ar fi lizat dreptul inculpaților la apărare, au fost considerate

de instanța de apel drept nefondate, or, partea vătămată Grădinari Iurie, fiind cetățean

al Republicii Moldova și al statului Israel, se află permanent peste hotarele Republicii

Moldova, considerându-se posibilă desfășurarea ședințelor în continuare în lipsa lui

Grădinari Iurie, ținând cont și de faptul, că ultimul a fost audiat atît la urmărirea

penală, cît și sub jurămînt în instanța de fond, părțile avînd posibilitate de a elucida

circumstanțele ce în opinia lor ar fi contribuit la justa soluționare a cauzei.

Privitor la pedeapsa stabilită de instanța de fond, instanța de apel a considerat că

instanța le-a stabilit inculpaților pedepse în limitele sancțiunii Legii aplicate, măsura

6

de pedeapsă fiind adecvată faptelor comise de către inculpați, fiind respectat totodată

principiul proporționalității, avîndu-se în vedere acțiunile săvârșite de către inculpați

și urmările produse, totodată fiind corect individualizate, sunt echitabile și capabile de

a corecta, reeduca inculpații, urmărindu-se restabilirea echității sociale.

5.1. Avocatul Guțu Tatiana în numele inculpatului Ciurar Vasili, prin care solicită

casarea deciziei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul Ciurar Vasili să fie

achitat de sub învinuirea formulată din motiv că fapta nu a fost comisă de către acesta.

În motivarea recursului declarat avocatul inculpatului, T. Guțu, a indicat

următoarele:

- atât instanța de fond, cât și cea de apel au reținut aceliași fapte descrise în actul

de învinuire și rechizitoriu în acțiunile lui Ciurar Vasile fiind însă omise din acestea

elementele componente ale laturii obiective a infracțiunii de tîlhărie, și anume, că

sustragerea bunurilor a fost însoțită de o violență periculoasă pentru viața și sănătatea

persoanei. În actul de învinuire nu este indicat că la 07.08.2013 Ciurar Vasile împreună

cu alte persoane au atacat partea vătămată cu aplicarea unei violențe periculoase

pentru viața persoanei. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestui fapt prin ce și

consideră că nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- la fel, este de menționat că inițial procesul penal fost pornit conform art. 187 alin.

(5) Cod penal, ulterior, fiind recalificate faptele în art. 188 alin. (5) Cod penal.

Consideră că o astfel de recalificare a fost ilegală din motiv că lipsește violența

periculoasă cu care urma să acționeze inculpatul în cazul comiterii de către acesta a

tîlhăriei;

- procesele-verbale de prezentare spre recunoaștere au fost întocmite cu

încălcarea prevederilor procesual-penale prevăzute de art. 116 Cod de procedură

penală, respectiv din delarația părții vătămate și a martorului Cureniuc O. se atestă că

au fost prezentate doar fotografiile celor care se bănuiau în comiterea faptei, din care

motiv consideră că instanța de judecată urma să declarate nule aceste probe, conform

art. 251 Cod de procedură penală. În acest sens nu poate ti reținută concluzia instanței

de apel precum că declararea nulității urma a fi invocată la finisarea urmăririi penale,

din motiv că aceste circumstanțe s-au stabilit în cadrul cercetării cauzei în instanța de

fond, iar inculpatul de facto nu a participat la o astfel de acțiune de urmărire penală

care ar fi permis invocarea nulității acestei probe.

În rest a invocat argumente similare celor din cererea de apel.

5.2. Avocatul Prisacari Ion în numele inculpatului Buțucan Artur, prin care se solicită

casarea hotărârilor judecătorești și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul

Buțucan Artur să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e)

Cod penal.

În motivarea recursului declarat avocatul inculpatului, I. Prisacari, a indicat

următoarele:

- în cadrul examinării cauzei nu s-a constatat care este prejudiciul cauzat părții

vătămate, deoarece martorii oculari au menționat că partea vătămată nu dispunea în

portmoneu de careva sume impunătoare de bani;

7

- la fel, nu s-a confirmat prezența la partea vătămată a lanțului din aur cu crucea

din aur, deoarece conform raportului de expertiză medico-legală la partea vătămată

nu au fost depistate vătămări corporale caracteristice zmulgerii acestuia forțat de la

gît.

Referitor la acest moment nu s-a ținut cont de acest raport de expertiză medico-

legal, precum nici de declarațiile medicului legist.

nivelul Curții Supreme de Justiție, care a solicitat respingerea acestora, cu menținerea

hotărârilor contestate.

materialele din dosarul cauzei, ținând seama de opinia expusă în referință, Colegiul

penal consideră că recursurile urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele

considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or,

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot

fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel la judecarea cauzei.

Din conținutul recursurilor se reține că recurenții în recursuri indică prezența

temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură

penală, și anume cazurile cînd „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau instanța a admis o eroare gravă de fapt; nu au fost întrunite elementele

infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aspectele contestate, Colegiul penal

reține că motivele invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.

Conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima

instanță, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Ținând seama de aceste prevederi, Colegiul penal constată că hotărârile

instanțelor de fond sînt legale și întemeiate, iar instanța de apel, menținând soluția

primei instanțe, la examinarea apelului a respectat întocmai prevederile art. 414 alin.

(2) și (6) Cod de procedură penală.

De asemenea, Colegiul penal reține că în recursul declarat în mare parte este

criticată aprecierea superficială de către instanțele de judecată a probelor administrate

8

pe caz, însă argumentul invocat nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca

cauza în ordine de recurs. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de

către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția

cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea

anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori

grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu

echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de

achitare.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la

dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în

procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și

ale acuzării, cu respectarea contradictorialității în procesul penal fapt ce face, ca

concluzia despre vinovăția inculpaților Buțucan Artur și Ciurar Vasili privind

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, să fie întemeiată și

legală.

Conținutul probelor și admisibilitatea lor, este analizată în textul hotărârii

judecătorești atacate, reflectate în decizia instanței de apel (f.d. 158-167, vol. V),

instanța de apel expunându-se în mod argumentat și asupra motivelor relevante

invocate în apel, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește.

Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și argumente

nu s-au stabilit în instanța de recurs.

Totodată, Colegiul penal mai menționează că temeiul invocat de avocatul

inculpatului, T. Guțu, stipulat la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală – „nu

sunt întrunite elementele infracțiunii” nu s-a confirmat în speța dată, deoarece constituie

opinia subiectivă a recurentului, și sub acest aspect instanța de apel corect a menținut

soluția primei instanțe privind prezența tuturor elementelor infracțiunii incriminate

inculpatului Ciurar Vasili, concluzii ce instanța de recurs le însușește și le acceptă,

considerându-le corecte.

Referitor la temeiul invocat de ambii recurenți stipulat la art. 427 alin. (1) pct. 12)

Cod de procedură penală, și anume cazurile cînd: „faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită”, Colegiul penal reține că potrivit prevederilor legale și practicii

judiciare constante, pentru verificarea existenței temeiului menționat, instanța de

recurs trebuie să țină seama de fapta săvârșită, cum aceasta a fost stabilită de către

prima instanță și de către instanța de apel, și să supună unui control riguros încadrarea

juridică a faptelor stabilite, verificând dacă acestea au fost încadrate corect potrivit

normei penale.

La caz, argumentele recurenților se axează pe formula că instanța de apel,

menținând sentința, neîntemeiat a ajuns la concluzia că faptele imputate inculpaților

corect au fost încadrate în baza art. 188 alin. (5) Cod penal - tâlhăria, adică atacul

săvârșit în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violența periculoasă pentru viața și

sănătatea persoanei agresate și cu cauzarea de daune în proporții considerabile,

9

insistând că de fapt, acțiunile acestuia corespund semnelor componenței de infracțiune

prevăzută la art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal - jaful.

Verificând materialele dosarului în raport cu criticele invocate de recurenți,

Colegiul penal conchide că la judecarea apelului, instanța a examinat cauza sub toate

aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă privind menținerea sentinței

primei instanțe prin care Buțucan Artur și Ciurar Vasili au fost condamnați în baza art.

188 alin. (5) Cod penal, soluție care este argumentată și corespunzătoare

circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța dată.

De asemenea, Colegiul penal remarcă că, așa cum rezultă din textul deciziei

atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și

de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse pe larg în pct. 4.1 din prezenta

decizie.

Deci, făcând o analiză minuțioasă a materialelor cauzei, Colegiul penal constată

că alegațiile recurenților cu privire la pretinsa eroare judiciară reținută la calificarea

juridică a acțiunilor imputate lui Buțucan Artur și Ciurar Vasili este vădit nefondată.

Or, din toate probele examinate și cercetate de către instanțele de fond s-a

constatat indubitabil că în acțiunile inculpaților se întrunesc toate componentele

infracțiunii de tâlhărie și nu a infracțiunii de jaf.

La caz, latura obiectivă a infracțiunii de tâlhărie, este alcătuită din următoarele

acțiuni: acțiunea principală exprimată prin sustragere, adică sustragerea sumei de

158560 lei, această sustragere fiind însoțită de violența periculoasă pentru viața și

sănătatea lui Grădinari Iurie, exprimată prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii

și cu picioarele în diferite regiuni ale corpului, fiindu-i provocate leziuni corporale

ușoare fapt confirmat prin concluziile făcute în baza raportului de examinare medico-

legală nr. 507 din 10.08.2013.

Prin urmare, instanța de recurs reiterează că instanța de apel corect a dispus

respingerea apelurilor declarate de partea apărării a inculpaților, apreciind

argumentele expuse în textul cererilor de apel, drept nefondate, din motiv că probele

reținute de către instanțele judecătorești, cert dovedesc faptul că Buțucan Artur și

Ciurar Vasili au săvârșit infracțiunea de tâlhărie, în circumstanțele descrise.

În conexiunea celor menționate, instanța de recurs menționează și faptul, că

criticele invocate în recursuri au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale

în instanța de apel și, cărora instanța de apel, le-a dat o motivare corespunzătoare și

argumentată, soluție pe care instanța de recurs o însușește pe deplin și a cărei reluare

nu se mai impune, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37

a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (hotărârea Van de

Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției

sale.

10

Colegiul penal reține că, atât instanța de fond cât și cea de apel, în baza probelor

administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de

judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a

dat o apreciere justă, potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind

vinovăția lui Buțucan Artur și Ciurar Vasili în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (5) Cod penal, încadrarea juridică a acțiunilor acestora fiind justă.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate în

recursuri care ar fi afectat hotărârea atacată, deoarece soluția adoptată de către instanța

de apel este legală și întemeiată, iar recursurile declarate sânt inadmisibile fiind vădit

neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Pascari Ion în

numele inculpatului Buțucan Artur și avocatul Guțu Tatiana în numele inculpatului

Ciurar Vasili, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 iunie

2016, în cauza penală în privința lui Buțucan Artur Ivan și Ciurar Vasili Anatol, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțarea integrală la 21 decembrie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

11