1re-168/2016 — art.313 CPP

La 07 august 2015, petiționarul Rotaru Ion a depus plângere, în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, prin care a solicitat anularea ordonanței procurorului raionului Anenii Noi, Burlacu Aurel din 30 iulie 2015 de respingere a cererii privind atragerea la răspunderea penală a președintelui CAP „Basarabia”, Calmîc Sergiu și judecătorului Judecătoriei Anenii Noi, Panfilii Veaceslav.

Prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 23 decembrie 2015 a fost respinsă plângerea înaintată de Rotaru Ion.

În motivarea soluției instanța a constatat că, prin ordonanța procurorului raionului Anenii Noi, Aurel Burlac din 30 iulie 2015 s-a dispus respingerea ca fiind neîntemeiată contestația lui Rotaru Ion împotriva ordonanței procurorului în procuratura Anenii Noi din 20 mai 2015 privind refuz în pornirea urmăririi penale și clasarea procesului penal în privința președintelui CAP „Basarabia”, Calmîc Sergiu și judecătorului Judecătoriei Anenii Noi, Veaceslav Panfilii. Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 10 iunie 2005 a fost declarată nulă decizia Consiliului sătesc Hîrbovăț raionul Anenii Noi 13/2 din 1 decembrie 1993, prin care s-au atribuit cotele de teren echivalent, inclusiv și soției petiționarului Rotaru Ion - Roșior Aliona, iar prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 17 mai 2008 s-au anulat titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren, inclusiv și a lui Roșior Aliona sub nr. 55. Aceste acte judecătorești au rămas definitive. Totodată, instanța de fond a reținut, că Curtea de Apel Chișinău prin decizia sa din 10 februarie 2015 s-a expus asupra unor lacune vis-a-vis de ordonanțele emise de procuratura Anenii Noi la data de 11 august 2014 și 25 august 2014, prin care au fost respinse plângerile lui Rotaru Ion, restituind materialele cauzei la Procuratura Anenii Noi, pentru lichidarea încălcările depistate și anume nepronunțarea asupra 1 legalității sau ilegalității acțiunilor persoanelor vizate în plângere și nici de cum nu s-a expus asupra legalității sau ilegalității actelor judecătorești ce ține de titlurile de autentificare a drepturilor de teren.

Încheierea a fost atacată cu recurs de petiționarul Rotaru Ion, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere a plângerii sale, dispunându-se pornirea urmăririi penale împotriva fostului președinte de colhoz CAP „Basarabia” Calmîc Sergiu, la inițiativa căruia consideră că s-au anulat drepturile patrimoniale acordate lor de puterea executivă locală Primăria Hîrboveț și a Consiliului Sătesc. Contractele de arendă nu sunt autentificate la notar cu acționarii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 februarie 2016 a fost respins ca nefondat recursul petiționarului.

În motivarea soluției, instanța de recurs a specificat prevederile art. 313 alin.(1), (6), 254 Cod de procedură penală și a conchis, că prima instanță la examinarea plângerii depuse de petiționarul Rotaru Ion a dat o apreciere corectă, obiectivă și multilaterală a tuturor acțiunilor efectuate de către organul de urmărire penală, or, dezacordul cu faptul aprecierii probelor de către organul de urmărire penală conform viziunii petiționarului, nu constituie temei de declarare a nulității ordonanțelor contestate, instanța de judecată nu poate obliga organul de urmărire penală, de a dispune o nouă apreciere a probelor, doar axându-se pe dezacordul reclamantului, mai mult ca atât, că aprecierea făcută de procuror a situației de fapt este corespunzătoare și corectă, circumstanțelor și materialelor cauzei. În această ordine de idei, instanța de recurs a menționat, că din materialele prezentate rezultă, că la 21.07.2014 în REI - 1 al Procuraturii raionului Anenii Noi a fost înregistrată plângerea lui Ion Rotaru, care solicită atragerea la răspundere penală a președintelui CAP „Basarabia”, Calmîc Serghei și a judecătorului Judecătoriei Anenii Noi, Panfilii Veaceslav pentru pretinsele acțiuni ilegale în vederea emiterii unor hotărâri, prin care ilegal a anulat dreptul la proprietate asupra cotelor părți deținute în averea fostului colhoz „Basarabia Roșie” și emiterea prematură a unui titlu de executare cu încălcarea termenului de atac. În cadrul procesului penal s-a constatat, că la 10.05.2005 Judecătoria Anenii Noi la cererea CAP „Basarabia” s-a pronunțat asupra anulării deciziei Comisiei Funciare și a Consiliului sătesc Hîrbovăț privind atribuirea cotelor de teren echivalent la 80 persoane, pârâți în cauză, printre care este și Ion Rotaru. Hotărârea menționată a devenit irevocabilă la 03.10.2006. În pofida acestui fapt, Primăria Hârbovăț a eliberat acestor persoane titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren, cu suprafețele stabilite prin decizia Consiliului sătesc Hârbovăț nr. 14/01 din 10.06.2005, deși decizia menționată la momentul eliberării titlurilor, deja era legal anulată printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Urmare acestor circumstanțe CAP „Basarabia” a adresat o cerere în judecată, care prin hotărârea Judecătoria Anenii Noi din 17.05.2008 a fost admisă integral, fiind anulate titlurile de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren în privința pârâților. Ulterior, hotărârea a fost atacată cu apel de către reprezentantul celor 80 2 pârâți, Vrabie Ion și în urma examinării, la data de 14.10.2008 de către Curtea de Apel Bender a fost respinsă cererea de apel declarată, cu menținerea hotărârii atacate. La 31.05.2013, Rotaru Ion a depus recurs, precum și la 08.08.2013 recurs suplimentar împotriva deciziei Curții de Apel Bender, solicitând alăturat cu ceilalți pârâți, recunoașterea dreptului asupra cotei de teren acordat de către Primăria s. Hârbovăț. Prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 04.12.2013 recursurile au fost declarate inadmisibile, considerându-le depuse cu ignorarea dispozițiilor ari. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, conform căror participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună- credință de drepturile sale procesuale și, în special, considerând existența unui temei prevăzut la art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă, care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă. Această încălcare a fost elucidată în faptul, că de hotărârea atacată a fost conștientizat legal și în termen reprezentantul pârâților, Vrabie Ion, care la 27.10.2008 a primit copia deciziei instanței de apel, ceea ce denotă prezența semnăturii acestuia p verso-ul la coperta dosarului, circumstanță elucidate de către Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în încheierea sa din 04.12.2013. Totodată organul de urmărire penală a stabilit, că în ce privește emiterea prematură a titlului de executare în baza hotărârii sale de către judecătorul V. Panfilii (la 19.11.2008), acesta s-a condus de dispozițiile legii, și anume prevederile art. 254 alin. (1) lit. b) și 255 Cod de procedură civilă. Instanța de recurs a notificat, că emiterea titlului executoriu pe pricina civilă discutată nu s-au atestat careva încălcări ale procedurii, care ar leza drepturile și interesele unei părți în proces, dat fiind faptul, că prin prisma art. 61 Cod de procedură civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale și instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de acest drepturi, dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare, astfel judecătorul pronunțându-se în acest sens prin încheierea sa din 10.06.2014, prin care a respins cererea petiționarului privind repunerea în termen și explicarea hotărârii judecătorești în ordinea art. 251 Cod de procedură civilă, deja după scurgerea majorității căilor de atac folosite legal de către petiționarul Ion Rotaru. Instanța de recurs a mai reținut, că depunerea plângerii către organele de resort, nu impune nemijlocit tragerea persoanei asupra căreia sunt îndreptate învinuirile la răspundere penală, or, organul de urmărire penală, având drept scop verificare legalității acțiunilor/inacțiunilor organelor de stat, persoanelor fizice sau juridice, lucru care în acest caz a și fost efectuat, ca rezultat în acțiunile președintelui CAP „Basarabia”, Calmîc Sergiu și judecătorului Judecătoriei Anenii Noi, Panfilii Veaceslav s-a constatat lipsa elementelor infracțiunii. 3 Instanța de recurs, verificând legalitatea încheierii judecătorului de instrucție, cât și a ordonanțelor atacate, a reținut, că de către petiționar nu au fost invocate temeiuri de fapt și de drept privind anularea actelor contestate, din care considerente, instanța nu a găsit motive de admitere a recursului înaintat. La fel, instanța de recurs a considerat, ca atât la etapa soluționării cazului la organul de urmărire penală, cât și la examinarea plângerii la judecătorul de instrucție, petiționarului nu i s-au încălcat careva drepturi, or, în acest sens nu au fost prezentate probe, afirmațiile petiționarului fiind declarative.

Hotărârile judecătorești sunt atacate cu recurs în anulare de petiționarul Rotaru Ion, prin care solicită casarea acestora, cu dispunerea rejudecării plângerii sale. În motivarea recursului invocă prevederile art. 453 Cod de procedură penală, indicând aceleași motive ca și în recurs, considerând, că instanțele de judecată i-au încălcat drepturile sale la proprietatea privată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat în raport cu actele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, persoanele menționate la art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată rezultă, că decizia instanței de recurs, prin care a fost menținută încheierea instanței de judecată, adoptată în ordinea reglementată de art. 313 Cod de procedură penală, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, astfel recursul declarat împotriva deciziei instanței de recurs din speță este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare. În temeiul celor menționate, se impune soluția inadmisibilității recursului în anulare declarat, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute în art. 455 Cod de procedură penală. 4

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1), 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționarul Rotaru Ion împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 februarie 2016, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 455 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 decembrie 2016. Președinte Ursache Petru Judecător Toma Nadejda Judecător Timofti Vladimir 5