1re-25/2016 — art. 313 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 313 CPP
- Temei legal
- art.456 alin. 1 CPP
1re-25/2016 — art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1re-25/2016
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
20 ianuarie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte URSACHE Petru
judecători NICOLAEV Ghenadie
MORARU Petru
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de
petiționarul Mițcul Alexandru prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015,
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 16.12.2014 – 16.12.2014;
Instanța de recurs: 10.09.2015 – 12.11.2015.
C O N S T A T Ă:
La 16 decembrie 2014, la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău a parvenit
plîngerea petiționarului Mițcul A., prin care a solicitat anularea ordonanței
procurorului Zeamă S. din 02 octombrie 2014 și anularea ordonanței procurorului
sect. Buiucani, mun. Chișinău din 05 decembrie 2015 privind respingerea plîngerii
petiționarului.
Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 decembrie 2015
a fost declarată inadmisibilă plîngerea înaintată în baza art. 313 Cod de procedură
penală de către Mițcul A..
În motivarea încheierii adoptate, judecătorul de instrucție a indicat că
petiționarul adresîndu-se cu plîngerea privind anularea actelor menționate supra nu a
respectat procedura contestării actelor organului de urmărire penală la procurorul
ierarhic superior, prevăzută la art. 313 alin. (1) Cod de procedură penală.
Astfel, petiționarul nu a anexat la plîngerea înaintată dovada adresării către
procurorul ierarhic superior, deși el a invocat că s-a adresat cu o plîngere în adresa
1
procurorului ierarhic superior la 05.12.2014, fapt care nu a fost demonstrat cu vreun
act emis de către procurorul ierarhic superior.
Prin urmare, prima instanța ajunge la concluzia că nu au fost prezentate probele
necesare din care să rezulte faptul că Mițcul A. într-adevăr a contestat actul respectiv
la procurorul ierarhic superior.
Nefiind de acord cu încheierea emisă, la 26 august 2015, Mițcul A. a declarat
recurs împotriva acesteia, prin care a solicitat anularea încheierii contestate.
În motivarea recursului a invocat faptul că la examinarea plîngerii sale i-au fost
încălcate grav drepturile la apărare, la citare, la un proces echitabil, nefiind citat nici
avocatul din oficiu desemnat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie
2015, recursul declarat a fost respins ca fiind inadmisibil, cu menținerea încheierii
contestate.
Audiind participanții la proces și studiind materialele dosarului, instanța de
recurs a conchis că recursul declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, din
următoarele considerente.
Conform art. 437 alin. (1), p. (31) Cod de procedură penală pot fi atacate cu
recurs încheierile privind refuzul în pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de
sub urmărirea penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale și reluarea
urmăririi penale, adoptate conform prevederilor art. 313 Cod de procedură penală.
În contextul normelor citate instanța de recurs a constatat că încheierea
Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 decembrie 2014 este irevocabilă și nu se
supune căii de atac în ordine de recurs, or ea nu se referă la cazurile expres indicate
în art. 437 alin. (1) pct. 31) Cod de procedură penală.
Instanța de recurs a reiterat că încheierea în cauză a căpătat autoritatea lucrului
judecat, astfel încît soluția de respingere a cererii ca inadmisibilă nu implică o
verificare a hotărîri atacate, întrucît instanța nu poate proceda la o verificare de fapt
și de drept a acesteia decît în cadrul unei cereri exercitate în mod legal.
La 02 decembrie 2015, Mițcul A. a declarat recurs în anulare, prin care
solicită casarea deciziei instanței de recurs, susținînd că instanțele de judecată nu au
examinat în mod obiectiv plîngerea înaintată de către el și nu s-au pronunțat asupra
tuturor motivelor indicate.
În drept, recurentul își întemeiază recursul pe prevederile expuse în art. 452 –
455 Cod de procedură penală.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia
din următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul
General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în
2
numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea
Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor judecătorești după
epuizarea căilor ordinare de atac.
În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală
cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu
menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărîrii
atacate.
Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se
menționează că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul
reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd
Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova
despre depunerea cererii.
Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în
anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărîrilor judecătorești prin care a fost
judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare
sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac,
reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură
penală – adică calea apelului și recursului ordinar.
În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în
anulare, potrivit modificărilor din Codul de procedură penală din 27 octombrie 2012,
poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia a fost verificată pe căile ordinare de
atac – în apel și în recurs și a devenit irevocabilă.
Astfel, împotriva încheierilor judecătorești, prin care s-au soluționat alte
chestiuni decît vinovăția și condamnarea persoanei, acestea au numai un dublu grad
de jurisdicție, instanța de fond și de recurs, cale de atac, prevăzută de lege prin
dispoziții imperative, de la care nu se permite nici o derogare, iar recursul declarat de
condamnat este inadmisibil, deoarece o atare hotărâre nu este susceptibilă de a fi
atacată în ordinea recursului în anulare.
Reieșind dispozițiile legale expuse mai sus, raportîndu-le la speța dată rezultă
că, încheierea judecătorului de instrucție, nu cade sub incidența categoriilor de hotărîri
irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate
cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat
împotriva încheierii judecătorului de instrucție este inadmisibil, deoarece o asemenea
hotărîre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare.
Așadar, avînd ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de
procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucît acesta
nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură
penală.
3
În temeiul art. 456, 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul
penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționarul Mițcul
Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12
noiembrie 2015, deoarece nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la
art. 455 Cod de procedură penală.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la 18 februarie 2016.
Președinte URSACHE Petru
Judecător NICOLAEV Ghenadie
Judecător MORARU Petru
4