1re-193/2016 — art. 313 CPP

Dosarul nr. 1re-193/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

petiționarul Cozma Andrei, prin care se solicită casarea încheierii Judecătoriei Bălți

din 24 iunie 2016 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28

septembrie 2016,

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

judecătorului de instrucție al Judecătoriei Bălți, în baza prevederilor art. 313 Cod de

procedură penală, prin care a solicitat anularea ordonanței din 01 aprilie 2016, emisă

de procurorul în Procuratura mun. Bălți, Monastîrschi Stanislav, privind neînceperea

urmăririi penale, precum și anularea ordonanței din 18 mai 2016, emisă de

procurorul ierarhic superior, Tureac Viorel, privind respingerea plângerii.

În motivarea plângerii petiționarul a indicat, că din anul 2007 până în anul 2014

a locuit împreună cu Chircu Natalia pe adresa mun. Bălți str. Bulgară 120/A ap. 2, ce

aparținea ultimei cu drept de proprietate. În anul 2008 el a vândut apartamentul său

cu 2 odăi, amplasat în cartierul 8 din mun. Bălți, cu scopul de a face reparație în

apartamentul, ce aparținea concubinei Chircu N., ulterior efectuând parțial reparație.

Apoi, Chircu N. i-a făcut cunoștință cu Golovco V., care confecționa mobilă la

comandă. De mai multe ori el împreună cu Golovco V. s-a deplasat în magazine

pentru confecționarea mobilei și tot timpul el a achitat din banii personali,

transmițându-i ultimului, bani în sumă de 2.000 euro, pentru confecționarea mobilei

în bucătărie și încă de câteva ori a transmis bani pentru confecționarea altei mobile în

apartament. Suma prejudiciului constituie 8.000 euro, fiind unul în proporții

considerabile. În opinia sa, controlul de către procuror a fost efectuat superficial, nu

au fost efectuate mai multe acțiuni îndreptate spre examinarea obiectivă,

multilaterală a cauzei, nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele ce

au importanță pentru soluționarea cauzei penale.

1

Cozma A., a fost respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea soluției adoptate, instanța de judecată a concluzionat, că temei

pentru casarea ordonanțelor lipsesc, luând în considerație că petiționarul în plângere

nu a invocat care anume drepturi au fost încălcate de către organul de urmărire

penală, în cadrul procesului penal sau care anume acțiuni de urmărire penală nu au

fost efectuate în scopul cercetării sub toate aspectele, complet și obiectiv, a

circumstanțelor cauzei. Conținutul plângerii poartă un caracter vag nefiind indicate

argumente ce țin de dezacordul cu ordonanțele emise de către procurorii, ce au

examinat plângerile sale, respectiv și care anume acțiuni de urmărire penală nu au

fost efectuate, ce au dus la încălcarea drepturilor sau libertăților din partea organelor

de drept.

Maria, în numele petiționarului, prin care a solicitat casarea acesteia și anularea

ordonanțelor contestate și remiterea cauzei la o nouă reexaminare obiectivă a

plângerii depuse.

În motivarea recursului a invocat că:

- materialele dosarului penal pornit la plângerea lui Cozma A. au fost

examinate superficial de către procurori, nu au fost audiate persoanele indicate de

către petiționar, fiind anexate explicațiile anterioare la materialele dosarului penal;

- controlul a fost efectuat superficial, nu au fost efectuate mai multe acțiuni

îndreptate spre examinarea obiectivă, multilaterală a cauzei, nu au fost constatate și

elucidate pe deplin circumstanțele ce au importanță pentru soluționarea cauzei

penale;

- petiționarului i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, ce constituie 8.000

euro.

fost respins ca nefondat recursul declarat, cu menținerea încheierii contestate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat, că lipsesc

temeiurile de fapt și aspecte de drept pentru casarea încheierii, și respectiv al

ordonanțelor contestate, deoarece respectarea drepturilor ocrotite de lege a

petiționarului la soluționarea plângerii acestuia, a fost garantată de către Procuratura

mun. Bălți, prin efectuarea controlului pe marginea celor invocate, iar dezacordul cu

refuzul de pornire a cauzei penale nu constituie temei de casare a actelor procesuale

contestate. Nu au fost constatate încălcări de către organul de urmărire penală a

careva drepturi garantate de Constituție, precum și a celor acordate de legea

procesual-penală.

Instanța de recurs, reieșind din cele stabilite a considerat, că recursul declarat de

recurent este nefondat, în recurs fiind redate circumstanțele potrivit viziunii proprii,

iar argumentele expuse sunt contradictorii faptelor stabilite pe parcursul soluționării

plângerii.

Nu au fost reținute nici afirmațiile aduse de recurent, precum că judecătorul de

instrucție prin încheiere sa, s-a expus superficial asupra argumentelor din plângere,

2

deoarece soluția instanței este bazată pe cercetarea obiectivă a probelor, iar hotărârea

instanței de fond este motivată și nu e contrară legii.

A., le contestă cu recurs în anulare, prin care solicită casarea acestora, invocând că

materialele dosarului penal intentat la plângerea sa, au fost examinate superficial de

către procurori, nu au fost audiate persoanele indicate de petiționar, fiind anexate

explicațiile anterioare, date la alt caz penal.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, la Curtea Supremă

de Justiție poate fi declarat recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești

irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Totodată, Colegiul penal relevă normele prevăzute de art. 453 alin. (1), art. 455

alin. (2) pct. 3)-5), art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală, unde este stipulat că

hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor

de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare

trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței,

fapta constatată și dispozitivul sentinței; data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în

apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului; data adoptării deciziei în

recurs, și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea

procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în

instanța judecătorească.

Prevederile legale menționate mai sus prescriu în mod expres, că pot fi atacate

cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza

penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau încetare

a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Din dispozițiile legale enunțate mai sus se atestă, că celelalte categorii de

hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cele adoptate de judecătorul de instrucție,

în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, nu sunt pasibile de drept de a fi atacate

prin intermediul recursului în anulare.

Acțiunile sau actele ilegale ale organului de urmărire penală și a organului care

exercită activitate specială de investigații, în sensul art. 313 alin. (6) Cod de

procedură penală, au un grad dublu de verificare, fapt ce corespunde cerințelor art.

13 CEDO, precum că orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de

prezenta convenție au fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei instanțe

naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat

în exercitarea atribuțiilor lor oficiale. Astfel, statul fiind obligat să asigure măcar o

cale de atac în instanță, în cazul pretinselor violări ale drepturilor omului. Însă, statul

a asigurat acest drept, în cazurile prevăzute la art. 313 alin. (6) Cod de procedură

penală, prin controlul efectuat în două grade de jurisdicție.

3

Eliminarea căilor extraordinare de atac în această materie este justificată și de

caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 313 Cod de procedură

penală, legiuitorul urmărind astfel să asigure celeritatea acesteia și obținerea în mod

rapid a unei hotărâri irevocabile și definitive prin care să fie exercitat controlul

judiciar asupra acțiunilor și actelor ilegale ale organului de urmărire penală și ale

organelor care exercită activitatea specială de investigații, pentru asigurarea bunei

desfășurări a procesului penal.

Potrivit dispozițiilor art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, în cazul în care se

constată că acesta este vădit neîntemeiat.

Generalizând cele menționate, Colegiul penal conchide, că recursul de pe rol

este declarat împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile, prin care nu a fost

soluționat fondul unei cauze penale și fără suport legal pentru a fi atacat cu recurs în

anulare, adică este vădit neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către petiționarul Cozma

Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 septembrie

2016, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la data de 07 decembrie 2016.

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

4