1ra-198/2016 — art. 190 alin. 5, 190 alin. 2 lit. c CP

1ra-198/2016 — art. 190 alin. 5, 190 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-198/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

23 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Gligor

Vadim în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 02 octombrie 2015 și a sentinței Judecătoriei Bălți din 12 mai

2014, în cauza penală privindu-l pe

Cozma Andrei Eugeniu, născut la 26 ianuarie 1973, originar

și domiciliat mun. Bălți str. Goncearov 32

Termenul de examinare a cauzei:

24.04.2015-02.10.2015

04.12.2015 - 23.02.2016

A C O N S T A T AT:

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, cu aplicarea art.

34 alin. (2) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis și

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială pe termen de 5 ani.

A fost admisă acțiunea civilă, fiind încasat din contul lui Cozma A. în beneficiul

părților vătămate: Maliuta V. suma de 200 euro, ce constituia la acel moment suma de

3.356 lei, Levșina Z. suma de 4.000 euro, ce constituia la acel moment suma de 59.570

lei, Egorova Z. suma de 6.750 euro, ce constituia la acel moment suma de 103.247 lei.

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, în luna februarie 2010,

aflându-se în fața unui bloc de locuit amplasat pe str. Bulgară, mun. Bălți, în două

etape, sub pretextul perfectării acordării de ajutor în perfecționarea pașaportului de

cetățean al României și urgentarea redobândirii cetățeniei române de către Movilă D.,

1

prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilegal de la ultimul bani în sumă de

500 euro, echivalentul a 8.000 lei, cauzându-i astfel lui Movila D. prejudiciu material

în proporții considerabile.

La fel, acționând cu intenție și urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane, în luna februarie 2010, aflându-se în fața unui bloc de locuit amplasat pe

str. Bulgară mun. Bălți, sub pretextul acordării de ajutor în perfecționarea

pașaportului de cetățean al României și urgentarea redobândirii cetățeniei române de

către Oală A., prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilegal de la ultimul

bani în sumă de 500 euro, echivalentul a 8.000 lei.

Ulterior, continuându-și activitatea sa criminală sub pretextul acordării de ajutor

în procurarea unui apartament cu o odaie în mun. Bălți prin înșelăciune și abuz de

încredere a mai dobândit de la Oală A. bani în sumă de 1.000 euro, echivalentul a

15.300 lei, cauzându-i astfel lui Oală A. prejudiciu material în proporții considerabile,

în sumă totală de 23.300 lei.

Tot el, acționând cu intenție și urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane, în perioada lunilor mai-noiembrie 2009, aflându-se în preajma unui

magazin alimentar amplasat pe str. Bulgară, mun. Bălți, sub pretextul acordării de

ajutor în soluționarea unor cereri care se examinau în instanțele de judecată unde

Jalbă G. era parte în proces, prin înșelăciune și abuz de încredere, în câteva etape, a

dobândit ilegal de la ultima bani în sumă de 500 euro, echivalentul a 8.000 lei,

cauzându-i astfel lui Jalbă G. prejudiciu material în proporții considerabile.

De asemenea, acționând cu intenție și urmărind scopul dobândirii ilicite a

bunurilor altei persoane, în perioada lunilor aprilie-august 2011, sub pretextul

acordării de ajutor în perfecționarea pașaportului de cetățean al României și

urgentarea redobândirii cetățeniei române de către Maliuta V. și soțul acesteia,

Maliuta N., în mai multe etape, pe teritoriul mun. Bălți și r-lui Glodeni, prin

înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilegal de la ultima bani în sumă de 1.000

euro, echivalentul a 16.779 lei și bani în sumă de 1.000 lei, cauzându-i astfel lui

Maliuta V. prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă totală de 17.779 lei.

Pe parcursul lunii iunie 2012, Cozma A. aflându-se pe teritoriul mun. Bălți,

acționând cu intenție pentru dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, cunoscând

procedura obișnuită de perfectare, depunere și primire atât a permisului de ședere în

Federația Rusă, în cadrul programei de migrare în Federația Rusă și cu ulterioara

dobândire a cetățeniei Federației Ruse, cât și procedura obișnuită de perfectare,

depunere și redobândire a cetățeniei Române, prin înșelăciune și abuz de încredere,

folosindu-se de faptul că Ciornîi R. are încredere în el, l-a dus pe ultimul în eroare

precum că îl poate ajuta să-și perfecteze acte pentru sine și membrii familiei sale,

pentru primirea în Federația Rusă, regiunea Lipețk, a permisului temporar de ședere,

cu ulterioara dobândire a cetățeniei Federației Ruse, asigurându-l că pentru aceasta

nu va fi necesară plecarea lui Ciornîi R. și a membrilor familiei sale în or. Lipețk,

Federația Rusă, iar permisul de ședere îl vor primi până în primăvara anului 2013.

Totodată, asigurându-l pe Ciornîi R. că îi poate perfecta actele și pentru redobândirea

cetățeniei Române, pentru sine și membrii familiei sale, cu primirea pașapoartelor,

într-un timp scurt, până la sfârșitul lunii decembrie 2012, diferit timpului prevăzut de

2

procedura obișnuită, ca urmare în trei rate, în perioada lunii iunie 2012, aflându-se pe

str. Ștefan cel Mare, în preajma sediului Inspectoratului Fiscal Bălți, a dobândit ilegal

de la Ciornîi R. suma de 1.600 euro, iar ulterior tot în una din zilele lunii iunie 2012,

aflându-se pe str. Decebal în preajma biroului notarial Plăcintă S., ilegal a dobândit de

la Ciornîi R., bani în sumă de 900 euro.

Continuându-și acțiunile ilegale, în una din zilele lunii iunie 2012, pe str. T.

Vladimirescu, în prejma casei nr. 65, ilegal a mai dobândit de la Ciornîi R., bani în

sumă de 1.500 euro, astfel cauzându-i părții vătămate, prejudiciu material în proporții

mari, în sumă totală de 4.000 euro, echivalentul a 59.570 lei.

Tot el, continuându-și acțiunile sale ilegale, în perioada de timp a lunilor iunie -

septembrie 2012, aflându-se pe teritoriul mun. Bălți, acționând cu intenție spre

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, cunoscând procedura obișnuită de

perfectare, depunere și primire atât a permisului de ședere în Federația Rusă, în

cadrul programei de migrare în Federația Rusă, cu ulterioara dobândire a cetățeniei

Federației Ruse și de primire a permisului de conducere de tip rusesc, cât și procedura

obișnuită de perfectare, depunere și redobândire a cetățeniei Române, prin

înșelăciune și abuz de încredere, folosindu-se de faptul că Egorov V. are încredere în

el, l-a dus pe ultimul în eroare precum că îl poate ajuta să-și perfecteze actele pentru

redobândirea cetățeniei Române, pentru sine și membrii familiei sale, pentru primirea

în Federația Rusă, regiunea Lipețk a permisului temporar de ședere, cu ulterioara

dobândire a cetățeniei Federației Ruse și primirea permisului de conducere de tip

rusesc pe numele lui Egorov V., asigurându-l că pentru aceasta nu va fi necesară

plecarea acestuia și a membrilor familiei lui în or. Lipețk, Federația Rusă și că

permisul de ședere îl vor primi până în primăvara anului 2013.

Ca urmare, în patru rate în una din zilele lunii iunie 2012, aflându-se pe str.

Cicicalo, în prejma restaurantului „Vstrecea” a dobândit ilegal de la Egorov V. suma

de 2.000 euro, iar ulterior în una din zilele lunii iunie 2012, aflându-se pe str.

Malinovschi, în apropierea restaurantului „Aurica”, ilegal a dobândit de la Egorov V.

bani în sumă de 3.000 euro, după ce în una din zilele lunii septembrie 2012, pe str.

Decebal, lângă Spitalul Feroviar, ilegal a dobândita de la Egorov V., bani în sumă de

1.500 euro, sub pretextul înlăturării obstacolelor care au apărut ca urmare a faptului

că Egorov V., la acel moment deținea deja permis de lucru în or. Moscova, Federația

Rusă, fapt care putea împiedica primirea permisului de ședere în regiunea Lipețk,

Federația Rusă, după ce continuându-și acțiunile ilegale, în una din zilele lunii

septembrie 2012, pe str. Cicicalo, în apropierea restaurantului „Vstrecea”, ilegal a mai

dobândita de la Egorov V., bani în sumă de 250 euro, pentru perfectarea permisului

de conducere de tip rusesc pe numele lui, astfel cauzându-i părții vătămate Egorova

Z. daună materială în proporții deosebit de mari în sumă totală de 6.750 euro,

echivalentul a 103.247 lei.

În perioada mai 2009 - septembrie 2012, Cozma A. a dobândit bunurile altor

persoane în sumă totală de 219.896 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, fapta

inculpatului Cozma A. a fost calificată de drept în baza art. 190 alin. (4) Cod penal și

anume –escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și

3

abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții mari, precum și în baza art. 190 alin.

(5) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari.

Totodată, instanța de judecată a considerat că prevederile art. 190 alin. (5) Cod

penal, absorb prevederile art. 190 alin. (4) Cod penal, reținând fapta comisă de Cozma

A. în baza art. 190 alin. (5) Cod penal.

3.1 Inculpat, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri de achitare.

În argumentarea apelului a invocat că, între el și părțile vătămate sunt relații de

ordin civil și el a acționat legal, urmărind scop licit, fiind împuternicit în baza

înțelegerilor verbale dintre ei, iar potrivit Protocolului nr. 4 al CEDO, se interzice

privarea de libertate pentru datorii și nimeni nu poate fi privat de libertatea sa pentru

singurul motiv că nu este în măsură să execute o obligație contractuală. A mai

menționat că, cuantumul acțiunilor civile a fost calculat greșit, nefiind incluse toate

cheltuielile suportate.

3.2 La data de 25 septembrie 2014, inculpatul a declarat apel suplimentar, în care

a invocat că cauza a fost judecată de către un judecător, care nu era competent să

examineze prezenta cauză penală, deoarece nu a fost desemnat prin intermediul

programului electronic de gestionare a dosarelor, ci a fost transmis prin încheierea

președintelui instanței de judecată din 20.05.2013, pentru examinare judecătorului

Cucerescu A.

3.3 Avocatul Cebanu Veaceslav, în numele inculpatului, care a solicitat casarea

acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.

fost respinse ca nefondate apelurile și menținută sentința.

5.1 Partea vătămată, Ciornîi Roman, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de

procedură penală, prin care a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, invocând că a fost lipsit

de dreptul de a participa la judecarea cauzei penale în care el are calitate de parte

vătămată, prin faptul că a fost citat pentru data de 22.10.2014 pentru orele 11.00, iar

după ce s-a prezentat a fost informat că ședința de judecată deja s-a finisat.

5.2 Avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, în temeiul art. 427 alin. (1)

pct. 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea recursului fost a invocat dezacordul cu modalitatea de apreciere a

probelor, menționând că instanțele de fond nu au apreciat just probele în cauză care

sunt suficiente, directe, utile și care în ansamblu coroborează între ele și care confirmă

nevinovăția lui Cozma A. în cele imputate.

În viziunea recurentului, în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive

ale infracțiunii de escrocherie, din motiv că la materialele cauzei există recipise

întocmite între inculpat și părțile vătămate, care reprezintă un acord benevol, situație

ce impune prezența unei relații civile contractuale, negociate și acceptate de părți.

4

Învederând pct. 15 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 23 din 28

iunie 2004 „Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea

bunurilor”, recurentul consideră că, potrivit materialelor cauzei nu este dovedit faptul

că Cozma A. la data primirii sumelor bănești avea intenția să însușească aceste sume

fără a-și îndeplini obligațiile asumate, mai mult că toate acțiunile sale au fost

îndreptate spre a realiza angajamentul asumat în urma înțelegerii cu părțile vătămate,

din care motiv nu pot fi calificate acțiunile inculpatului ca escrocherie, în cazul în care

persoana care și-a asumat careva obligațiuni în fața altei persoane, le-a executat

parțial și a întreprins acțiuni concrete în acest sens.

De asemenea, a indicat că inculpatul a început să se ocupe de perfectarea actelor,

adică părților vătămate le-au fost traduse aceste acte, deci cu certitudine se dovedește

faptul că inculpatul nu a avut intenția de a dobândi bunurile altor persoane.

5.3 Președintele Centrului Național Independent pentru Investigații și Apărarea

Drepturilor Omului în R. Moldova, Ciorap Nina în numele inculpatului, precum și

inculpatul Cozma A., în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală,

prin care au solicitat casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași

instanță de apel în alt complet de judecată, deoarece prima instanță, în persoana

judecătorului Cucerescu A., nu a fost compusă potrivit legii, iar instanța de apel

neîntemeiat a respins acest argument invocat în cererea de apel.

În acest sens, recurenții au invocat că, judecătorul Cucerescu A. contrar

prevederilor art. 344 Cod de procedură penală (în vigoare din luna iulie 2012), nu a

fost ales în luna mai 2013 pentru examinarea acestei cauze potrivit programului

informațional automatizat de gestionare a dosarelor, iar odată ce în luna mai 2013,

judecătorul Cerbu A. s-a abținut de la examinarea prezentei cauze penale, rezultă că

repartizarea cauzei în continuare, trebuia să fie efectuată potrivit programului

informațional automatizat de gestionare a dosarelor.

Mai mult, în opinia recurenților, judecătorul Cucerescu A., de asemenea cu

încălcarea prevederilor art. 344 Cod de procedură penală (în vigoare la acel moment)

a fost investit doar pentru examinarea cererii de abținere a judecătorului Cerbu A. din

luna mai 2013, dar nu pentru examinarea cauzei penale în privința lui Cozma A.

Totodată, recurenții au invocat, că în acțiunile inculpatului lipsesc două elemente

componente de infracțiune și anume latura subiectivă - lipsa intenției inculpatului și

latura obiectivă - lipsa urmărilor prejudiciabile ale faptelor inculpatului, în context că

părțile vătămate nu au pretenții față de inculpat, deoarece inculpatul a recunoscut

sumele de bani ca datorii civile și le-a restituit parțial.

Astfel, în speță sunt prezente relațiile civile dintre inculpat și părțile vătămate,

iar instanța de apel într-un mod neclar și imprecis a concluzionat, că faptul restituirii

sumelor de bani părților vătămate este făcut de inculpat cu scopul de a îndrepta

instanța în direcția unor relații civile, situație care contravine exigențelor art. 6 CEDO

- dreptul la un proces echitabil.

Subsidiar, recurenții au mai indicat că, judecătorii Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți și anume Gh. Scutelnic, S. Melnic și I. Talpă, prin prisma art. 33 alin. (2) pct.

6) Cod de procedură penală, se aflau în circumstanța de incompatibilitate la judecarea

prezentei cauze penale în ordine de apel, deoarece inculpatul se afla în relații de

5

concubinaj cu judecătorul Curții de Apel Bălți, Chircu N., iar acest judecător anterior a

activat în cadrul Judecătoriei Bălți și cu care la moment inculpatul se află în relații

ostile și tensionate.

2015 au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 22 octombrie 2014 și dispusă rejudecarea cauzei de

către aceiași instanță, în alt complet de judecată.

a conchis că instanța de apel a citat partea vătămată Ciornîi R. doar de două ori și

contrar prevederilor art. 362 alin. (1) Cod de procedură penală, nu a soluționat

chestiunea judecării cauzei în lipsa părții vătămate.

Instanța de recurs a menționat, că potrivit materialelor cauzei ultima citație a

părților la proces a fost întocmită la 04.09.2014, nr. 18090 conform căreia părțile se

înștiințau despre judecarea cauzei, ce urma să aibă loc la data de 24.09.2014, ulterior

judecarea cauzei a fost amânată pentru data de 08.10.2014, pentru care nu a fost

întocmită citație. Ulterior, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din

08.10.2014, instanța de apel dispunând întrerupere pe cauză până la 22.10.2014 ora

11.00, a deschis ședința la data enunțată la ora 10.33.

Astfel, circumstanțele menționate care se referă la citarea legală a părților,

deschiderea ședinței la data și ora fixată, au făcut imposibilă participarea părții

vătămate Ciornîi R. la judecarea apelurilor declarate, pronunțarea asupra acestor

apeluri și adresarea întrebărilor participanților la proces.

Prin urmare, instanța de recurs a concluzionat că la judecarea cauzei instanța de

apel nu a asigurat contradictorialitatea procesului penal, nu a audiat partea vătămată

Ciornîi R., formulând concluzia de menținere a condamnării inculpatului în baza art.

190 alin. (5) Cod penal, în mod exclusiv pe explicațiile procurorului, avocatului

Rusnac A. și inculpatului făcute pe marginea apelurilor înaintate, încălcând

prevederile art. 314 alin. (1) Cod de procedură penală.

Astfel, încălcările normelor de drept enunțate, comise de instanța de apel, au

afectat vădit dreptul părții vătămate Ciornîi R. inclusiv și al inculpatului la un proces

echitabil, drept garantat de art. 6§1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Circumstanțele expuse au dus la concluzia că instanța de apel nu a judecat cauza

penală în condițiile legii, deoarece cauza a fost judecată în apel fără citarea legală a

părții vătămate Ciornîi R.

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 4 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială pe

termen de 2 ani.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate prin prezenta sentință și cea a Judecătoriei Bălți din 12

mai 2014, i-a fost aplicată pedeapsă definitivă 10 ani 6 luni închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere

materială pe termen de 5 ani.

6

noiembrie 2011, aflându-se pe str. Bulgară mun. Bălți, lângă casa nr. 81, urmărind

scopul sustragerii ilegale a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de

încredere, sub pretextul de a-l ajuta pe Guleac A. să primească cetățenia României și

examinarea cât mai rapidă de către autoritățile României a cererii corespunzătoare a

lui Guleac A., precum și micșorarea termenului de primire a cetățeniei maximum

până la 6 luni, a primit de la ultimul bani în sumă de 1.200 euro, din care a însușit

banii în sumă de 1.050 euro, ce conform cursului valutar BNM constituia 16.800 lei,

cauzându-i astfel prejudiciu material considerabil.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, fapta

inculpatului Cozma A. a fost calificată de drept în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal

și anume –escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și

abuz de încredere, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

numele inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de achitare în privința lui Cozma A. În motivarea apelului său a invocat că

instanța de judecată a admis o eroare gravă de fapt și a stabilit eronat fapta prin

neluarea în considerare a probelor și prin denaturarea conținutului acestora. A mai

menționat, că prima instanță vădit a neglijat cerințele legale privitor la egalitatea

armelor în procesul penal, verificarea probelor prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, iar emiterea unei sentințe de condamnare în cauza dată este o soluție ilegală.

admisă cererea avocatului Gligor Vadim în numele inculpatului și transmisă cauza

penală privind învinuirea lui Cozma A. în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal

pentru conexare cu cauza penală privind învinuirea ultimului în baza art. 190 alin. (5)

Cod penal, pentru examinarea lor într-o procedură comună.

aceiași dată menționată mai sus, au fost conexate cauzele penale privind învinuirea

lui Cozma A. în baza art. 190 alin. (5) Cod penal și 190 alin. (2) lit. c) Cod penal într-o

singură procedură.

apelurile declarate au fost respinse ca nefondate și menținute sentințele adoptate la

caz.

legale și întemeiate, fiind date de către prima instanță aprecieri corecte probelor și

circumstanțelor cauzei și în mod legal a ajuns la concluzia despre vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate.

Instanța de apel, cercetând probele a conchis, că prima instanță a reținut ca

dovedită fapta inculpatului atât sub aspectul elementului material al laturii obiective,

cât și al laturii subiective, care în speță coincide formei intenției directe, astfel fiind

încadrate corect faptele în infracțiunea de escrocherie prevăzută la art. 190 alin. (5)

Cod penal și art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar afirmațiile inculpatului și

apărătorului acestuia au fost considerate ca fiind neprobate și declarative.

7

Prin urmare, instanța de apel a statuat că inculpatul a acționat cu intenția de a

înșela părțile vătămate și a însușit mijloacele bănești, deoarece nu și-a onorat

obligațiunile asumate și ulterior se eschiva de la restituirea banilor, invocând diferite

pretexte.

Argumentele apelantului privind lipsa elementelor infracțiunii de escrocherie,

dar existența unor relații civile între el și părțile vătămate, instanța de apel le-a

respins, deoarece din probele acumulate de organul urmărire penală și administrate

în prima instanță se confirmă cu certitudine intenția inculpatului de a deposeda

părțile vătămate de mijloacele financiare prin abuz de încredere.

La fel, au fost respinse și argumentele inculpatului privind restituirea mijloacelor

financiare, deoarece aceste acțiuni au fost întreprinse după adresarea persoanelor la

organele de drept, fapt care încă odată denotă intenția dobândirii mijloacelor

financiare, iar restituirea a avut loc cu scop de a evita răspunderea pentru faptele

comise și achitând sume mai mici în schimbul refuzului de a achita sumele mai mari,

pentru a îndrepta instanța în direcția unor relații civile după cum este menționat și în

apel.

În opinia instanței de apel, elementele infracțiunii sunt confirmate prin

declarațiile părților vătămate Movilă D., Oală A., Jalbă G., Maliut V., Ciornîi R.,

Egorova Z., Guleac A., martorilor Egorov V., Guazer V., Ciornaia G., Țurcan P.,

Fedorenco O., Romanciuc G., Levșina Z., Oală G. și Tonu A., precum și prin probele

scrise menționate în sentințele adoptate cum ar fi: plângerea lui Maliuta V., proces-

verbal de ridicare din 03.03.2012, recipisa și informația Consulatului General al

României; plângerea lui Țurcan M. și cererea acestuia, recipisa; plângerea lui Jalbă G.,

copiile înscrisurilor din cauza civilă, recipisa; plângerea lui Movilă D. și Oală A.;

procesul-verbal de percheziție din 28.02.2012, procesul-verbal de ridicare 27.03.2012,

raportul de constatare tehnico-științific și recipisele; denunțul lui Ciornîi R., plângerea

lui Egorova Z. și procesele-verbale de ridicare; plângerea părții vătămate Guleac A.;

procesul-verbal de ridicare din 13.05.2014 a petiției și răspunsului privind

redobândirea cetățeniei române; ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor

delicte.

Totodată, instanța de apel a respins ca nefondate argumentele invocate de către

inculpat referitor la faptul că cauza a fost judecată de către un judecător care nu era

competent să examineze prezenta cauză penală, deoarece nu a fost determinat prin

intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. La acest capitol instanța

de apel a menționat, că potrivit materialelor cauzei penale, se constată înregistrarea

cauzei în prima instanță la data de 04.05.2012. La momentul înregistrării cauzei penale

în instanța de judecată repartizarea cauzelor se efectua în conformitate cu prevederile

art. 344 Cod de procedură penală, în baza unei încheierii a președintelui instanței. Din

materialele cauzei s-a stabilit că repartizarea cauzei spre examinare judecătorului

Cerbu A., a fost în baza încheierii din 04.05.2012.

Repartizarea cauzei penale prin intermediul programului informațional

automatizat de gestionare a dosarelor a fost impusă în urma modificărilor în legislație

în luna iulie 2012, când au fost modificate prevederile art. 344 Cod de procedură

penală, care sunt aplicabile după data de 27.07.2012 și nu pot fi aplicabile cauzei date.

8

Pe parcursul examinării cauzei penale judecătorul Cerbu A. a fost suspendat din

funcție conform hotărârii CSM nr. 666/23 din 23.10.2012 și cauza a fost transmisă in

baza încheierii președintelui instanței, judecătorului Cucerescu A.

Reieșind din circumstanțele date instanța de apel a conchis, că cauza penală

corect a fost transmisă în procedura judecătorului, Cucerescu A., prin încheierea

președintelui instanței, deoarece cauza dată inițial în urma unei norme procesual

penale, nu a fost inclusă în programul informațional automatizat de gestionare a

dosarelor. Respectiv, în conformitate cu prevederile art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de

procedură penală, este prevăzut drept temei de rejudecare de către instanța a cărei

hotărâre a fost anulată pentru încălcarea prevederilor art. 33 Cod de procedură

penală, însă atât în apelul depus, cât și în cadrul examinării cauzei n-au fost stabilite

temeiuri privind incompatibilitatea judecătorului din prima instanță, iar ce ține de

faptul repartizării cauzei în baza unei încheieri a președintelui instanței, instanța de

apel a considerat că acest motiv nu poate fi reținut drept incompatibilitate a

judecătorului care judecă cauza.

Instanța de apel a considerat, că prima instanță la capitolul individualizării

pedepsei, a dat deplină eficiență prevederilor art. 75 Cod penal și corect a conchis că

scopurile prevăzute la art. 61 alin. (2) Cod penal, vor fi atinse prin stabilirea pedepsei

cu închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupe funcții de răspundere, reieșind din

faptul că au fost comise infracțiuni grave, din motiv cupidant, de către o persoană cu

antecedent penal nestins și în lipsa circumstanțelor ce ar atenua sau agrava

răspunderea penală, la stabilirea pedepsei fiind corect reținute de prima instanță

prevederile art. 34 alin. (2) Cod penal, cât și prevederile art. 82 alin. (2) Cod penal.

La fel, au fost considerate juste și considerentele în partea încasării de către

prima instanță în beneficiul părților vătămate din contul reclamantului, a prejudiciilor

cauzate în rezultatul acțiunilor criminale ale ultimului.

avocatul Gligor V. în numele inculpatului, prin care solicită casarea acestora și

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

În susținerea poziției sale, recurentul invocă că:

- la examinarea apelurilor declarate instanța de apel a admis erori de drept și

prin urmare hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar

la judecarea cauzei în fond au fost ignorate prevederile art. 30, 31, 33 Cod de

procedură penală;

- prezenta cauză penală a fost repartizată pentru judecare judecătorului Cerbu

A., în baza încheierii din 04.05.2012. Ulterior, acest judecător a depus declarație de

abținere, ce a fost transmisă pentru soluționare, în baza încheierii președintelui

Judecătoriei Bălți, judecătorului Cucerescu A., care a dispus admiterea declarației de

abținere a judecătorului Cerbu A., iar cauza a fost remisă pentru a fi repartizată altui

judecător. Însă, președintele Judecătoriei Bălți prin încheierea sa din 20.05.2013,

contrar prevederilor art. 344 Cod de procedură penală, nu a dispus repartizarea

cauzei în mod aleatoriu prin intermediul programului informațional, dar prin

încheiere a dispus examinarea cauzei aceluiași judecător, care a examinat cererea de

abținere. Astfel, recurentul consideră că după admiterea cererii de abținere a

9

judecătorului Cerbu A., cauza penală urma din nou să fie repartizată unui judecător

în mod aleatoriu prin intermediul programului automatizat, deoarece la situația din

20.05.2013, art. 344 CPP avea modificări în baza Legii nr. 66 din 05.04.2012, în vigoare

la data de 27.10.2012. Ca urmare, a acestor acțiuni abuzive se constată că cauza penală

n-a fost repartizată judecătorului, Cucerescu A., conform art. 344 CPP, constatându-se

astfel incompatibilitatea ultimului judecător, existând circumstanțe ce pun la îndoială

rezonabilă imparțialitatea judecătorului, temei prevăzut în art. 33 CPP;

- asupra acestor motive expuse mai sus, instanța de apel nu s-a expus pe deplin,

dar superficial, fiind astfel admisă o eroare gravă de drept;

- consideră că sunt declarative și fără suport juridic, concluziile instanței de apel

referitor la faptul că cauza penală a fost înregistrată în instanța de judecată până la

modificările în art. 344 CPP, deoarece prevederile acestei norme stipulează nu

înregistrarea cauzelor în instanța de judecată, ci repartizarea cauzelor parvenite în

instanța de judecată. Mai mult ca atât, în conformitate cu art. 3 CPP, în desfășurarea

procesului penal se aplică legea care este în vigoare, în timpul urmăririi penale sau

al judecării cauzei în instanța judecătorească, iar la data de 20.05.2013 în vigoare era

norma prevăzută în art. 344 CPP, adică repartizarea cauzei în mod aleatoriu prin

intermediul programului informațional.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

2) și 6) Cod de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece conform lucrărilor dosarului

s-a constatat că cauza penală a fost înregistrată în prima instanță la data de 04.05.2012,

iar la acel moment repartizarea cauzelor penale se efectua conform prevederilor art.

344 Cod de procedură penală, în baza încheierii președintelui instanței, respectiv

instanța de apel corect a respins acest argument expus de avocat în apelul său,

deoarece repartizarea cauzei penale prin intermediul programului informațional

automatizat de gestionare a dosarelor a fost impusă în urma modificărilor în

legislație, ce sânt aplicabile din 27 iulie 2012.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a hotărârii

contestate din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit alin. (1) art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond.

10

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Tot aici, Colegiul remarcă că apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de

drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că

provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept numai la persoana care l-a

declarat, la calitatea acesteia în proces și la persoana împotriva căreia este îndreptat de

către jurisdicția de al doilea grad asupra hotărârii primei instanțe (pct. 1 al Hotărârii

Plenului Curții Supreme de Justiție RM Cu privire la practica judecării cauzelor penale în

ordine de apel nr. 22 din 12.12.2005, Buletinul Curții Supreme de Justiție a RM, 2006, nr. 7

pag. 10).

În sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept pe care

le poate soluționa instanța de apel, sânt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii,

dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și

aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal, contravențional ori civil au fost

corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sânt obligatorii, nu

au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel.

În prezenta speță, recursul declarat de către avocatul Gligor V. în numele

inculpatului, a fost întemeiat prin prisma cazurilor de casare stipulate la pct. 2) și 6)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, invocând admiterea de către instanța de

apel a erorilor de drept formal prin faptul respingerii neîntemeiate a argumentelor

referitoare la legalitatea repartizării cauzelor penale în privința inculpatului Cozma

A., altui judecător, după admiterea declarației de abținere a judecătorului Cerbu A.,

adică contrar prevederilor art. 344 Cod de procedură penală.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul în care instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile

art. 30, 31 și 33.

Acest temei de recurs este incident în cazul când se confirmă încălcarea de către

instanța de fond a regulilor privind compunerea instanței de judecată, avându-se în

vedere atât aspectul constitutiv, cât și cel funcțional al noțiunii de compunere.

Compunerea instanței fiind o consecință esențială a judecății, iar neregularitatea ei

conduce la casarea deciziei.

Examinând actele și lucrările dosarului, Colegiul atestă faptul că, cauză penală

privind învinuirea lui Cozma A. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(4) Cod penal, a parvenit în procedura Judecătorie Bălți și prin încheierea

președintelui acestei instanțe de judecată, la data de 04 mai 2012 (f.d. 255 v. 1) a fost

repartizată spre examinare judecătorului Cerbu A., conform art. 344 Cod de

procedură penală, în vigoare la acel moment.

Ulterior, în procedura Judecătoriei Bălți a parvenit spre examinare în privința

inculpatului Cozma A. și cauza penală prin care acesta a fost învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, fiind repartizată prin intermediul

Programului computerizat de gestionare a dosarelor, la data de 22 aprilie 2013 (f.d.

241 v. 2), judecătorului Grumeza E., care la rândul său prin încheierea din 24 aprilie

11

2013 (f.d. 242 v. 2) a dispus transmiterea cauzei penale menționate mai sus

judecătorului Cerbu A., pentru conexare cu cauza penală privind învinuirea lui

Cozma A. în baza art. 190 alin. (4) Cod penal.

La data de 29 aprilie 2013, judecătorul Cerbu A., a făcut declarație de abținere de

la judecarea cauzei penale în privința lui Cozma A., invocând că prin hotărârea CSM

nr. 666/23 din 23.10.2013 a fost suspendat din funcția de judecător, fiindu-i acordat

concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la data de 16.11.2014, iar prin

hotărârea CSM nr. 711/34 din 06.11.2012, i-au fost menținute împuternicirile pentru

examinarea cauzelor aflate în faza de finisare, inclusiv a cauzei penale în privința

inculpatului Cozma A., învinuit în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, adică i-a fost

stabilită o competență limitată de a înfăptui justiția pe cauzele exhaustiv enumerate în

hotărârea respectivă, din care motiv a considerat că este incompatibil de a soluționa

chestiunea conexării cauzelor penale enunțate în privința inculpatului Cozma A.,

respectiv și examinarea lor (f.d. 53-55 v. 3).

Prin încheierea din 14 mai 2013, adoptată de judecătorul Judecătoriei Bălți,

Cucerescu A., a fost admisă cererea de abținere făcută de judecătorul Cerbu A., de la

examinarea chestiunii ce ține de conexarea cauzei penale privind învinuirea lui

Cozma A. în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la cauza penală în privința acestuia

învinuit în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, cât și de la examinarea ultimei cauze

penale (f.d. 58-60 v. 3).

În continuare, prin încheierea președintelui Judecătoriei Bălți din 20 mai 2013,

cauza penală în privința lui Cozma A., învinuit în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, a

fost repartizată spre examinare judecătorului Cucerescu A. (f.d. 61 v. 3), care a și

judecat această cauză și prin sentința din 12 mai 2014, a recunoscut vinovat și

condamnat inculpatul în baza art. 190 alin. (5) Cod penal.

În hotărârea sa, instanța de apel a concluzionat că cauza penală corect a fost

transmisă în procedura judecătorului, Cucerescu A., prin încheierea președintelui

instanței, deoarece inițial această cauză penală în urma unei norme procesual penale

nu a fost inclusă în programul informațional automatizat de gestionare a dosarelor,

iar repartizarea cauzei penale prin intermediul programului menționat, a fost impusă

în urma modificărilor în legislație în luna iulie 2012, când au fost modificate

prevederile art. 344 Cod de procedură penală, care sânt aplicabile după data de

27.07.2012 și nu sânt incidente cauzei date.

Însă, în opinia instanței de recurs, argumentele invocate de către inculpat în

apelul suplimentar declarat, referitoare la ilegalitatea judecării cauzei de către un

judecător căruia nu i-a fost repartizată cauza penală prin intermediul Programului

Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) nu au fost suficient analizate, iar

considerentele expuse de către instanța de apel în hotărârea sa, la acest capitol, sânt

pripite, deoarece nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 3 și art. 344 Cod

de procedură penală, în vigoare la momentul redistribuirii cauzei penale în privința

inculpatului, după admiterea declarației de abținere făcută de judecătorul primei

instanțe, Cerbu A.

12

În conformitate cu alin. (1) art. 3 Cod de procedură penală, în desfășurarea

procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al

judecării cauzei în instanța judecătorească.

De menționat este și acel fapt, că prin Legea nr. 66 din 05 mai 2012, ce a intrat în

vigoare la data de 27 octombrie 2012, au fost introduse modificări în art. 344 Cod de

procedură penală, având următoarea redacție: Cauza penală parvenită în instanță se

repartizează, în termen de o zi, judecătorului sau, după caz, completului de judecată în mod

aleatoriu, prin intermediul programului informațional automatizat de gestionare a dosarelor.

Extrasul din programul informațional automatizat sau încheierea președintelui instanței de

judecată cu privire la repartizarea aleatorie a cauzei se anexează la dosar.

Așadar, Colegiul penal consideră, că inițial cauza penală privind învinuirea lui

Cozma A. în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, a fost repartizată corect judecătorului

Cerbu A., în baza încheierii președintelui instanței de judecată din 04 mai 2012, în

conformitate cu prevederile art. 344 Cod de procedură penală, în vigoare la acel

moment. Ulterior, deoarece prin încheierea Judecătoriei Bălți din 14 mai 2013, a fost

admisă declarația de abținere a judecătorului Cerbu A., de la judecarea prezentei

cauze, precum și a celei parvenite în privința inculpatului privind învinuirea în baza

art. 190 alin. (5) Cod penal, în acest caz, urmau a fi aplicate prevederile art. 344 Cod de

procedură penală, în vigoare la data respectivă, prin prisma alin. (1) art. 3 Cod de

procedură penală. Adică, cauza penală urma a fi repartizată, în mod aleatoriu prin

intermediul programului informațional automatizat de gestionare a dosarelor, fapt ce

nu a fost luat în considerație în deplină măsură, în prezenta speță, de către instanțele

de fond și contrar prevederilor legale a fost repartizată prin intermediul încheierii

președintelui instanței de judecată din 20 mai 2013, fără o motivare a repartizării

aleatorii a cauzei.

Tot la acest capitol, instanța de recurs remarcă, urmărind scopul asigurării

desfășurării în condiții optime a ședinței de judecată, în special pentru asigurarea unei

judecăți obiective, imparțiale și echitabile a cauzei, respectării eticei judecătorești,

prevenirea corupției, dar și pentru distribuirea echitabilă a volumului de lucru

judecătorilor instanței de judecată, legiuitorul a prevăzut procedura de repartizare a

cauzelor penale parvenite pentru judecare.

Repartizarea cauzelor în mod aleatoriu este o normă de organizare judiciară cu

rang de principiu, consfințit în art. 6 alin. (1) din Legea privind organizarea

judecătorească nr. 514-XIII din 06.07.1995 și anume, activitatea de judecare a cauzelor

se desfășoară cu respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor prin

intermediul programului electronic de gestionare a dosarelor. În cazul în care

judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza este în imposibilitate de a continua

judecarea acesteia, persoana responsabilă, în temeiul unei încheieri motivate a

președintelui instanței judecătorești, prin intermediul programului electronic de

gestionare a dosarelor, asigură redistribuirea aleatorie a dosarului altui judecător. Fișa

cu datele privind distribuirea aleatorie a dosarelor se anexează în mod obligatoriu la

fiecare dosar.

Principiul repartizării aleatorii a dosarelor derivă și corespunde cerințelor

impuse de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care consacră și

13

garantează dreptul la un proces echitabil – „orice persoană are dreptul la judecarea în mod

echitabil, (...) de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege...”

La rândul său, noțiunea „instanță instituită de lege” presupune inclusiv,

asigurarea garanțiilor privind organizarea și compunerea instanței, precum și

legislația care reglementează formarea și competența organelor judiciare, și

dispozițiile de drept național ale căror nerespectare ar putea conduce la constatarea

participării contrare regulilor a unui membru al completului de judecată la

soluționarea unei cauze.

Elocvent este și acel fapt, că accesul la justiție în materia penală citit în lumina

art. 6§1 al Convenției europene prezintă aspecte particulare în comparație cu materia

civilă, astfel actul internațional garantează nu atât dreptul persoanei de a avea efectiv

acces la un tribunal, cât dreptul individului de a compărea spre judecare în fața unui

magistrat investit în baza legii orice acuzație de săvârșire a unei fapte condamnabile

penal înaintată împotriva sa.

Totodată, în prezenta cauză recurentul în recursul său invocă temeiul de casare

prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. La cest capitol, instanța de recurs

menționează că acest temei de casare poate fi aplicat în cazul când nu s-a motivat

întemeiat hotărârea judecătorească. Este necesar ca hotărârea pronunțată să fie

motivată atât în fapt, cât și în drept. Obligația motivării hotărârilor judecătorești este

cuprinsă în dispozițiile art. 385-388, 394, 415-417 Cod de procedură penală. Motivarea

deciziei permite instanțelor superioare de a verifica corespunderea hotărârii

pronunțate cu legea. Necesită de avut în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii,

dar și motivarea insuficientă, sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă

motiv de casare.

Analizând hotărârea atacată sub aspectul incidenței temeiului pentru recurs

menționat mai sus, Colegiul constată, că în decizia sa instanța de apel în motivarea

soluției adoptate, s-a expus insuficient și neargumentat pe larg, limitându-se la o

motivare succintă și neconvingătoare în ce privește respingerea argumentelor

invocate în apelul suplimentar al inculpatului, privitor la judecarea prezentei cauze de

către un judecător care nu a fost desemnat prin intermediul PIGD, menționând doar

că a fost: „corect transmisă cauza judecătorului Cucerescu A. prin încheierea președintelui

instanței, deoarece cauza dată inițial în urma unei norme procesual penale nu a fost inclusă în

programul informațional automatizat de gestionare a dosarelor”, ceea ce din punctul de

vedere al instanței de recurs este inacceptabil.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel

în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către

această instanță, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură,

neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor procesual penale.

La rejudecarea cauzei Curtea de Apel Bălți urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

14

procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel și recurs; să

verifice legalitatea repartizării cauzelor penale parvenite în prima instanță în privința

lui Cozma A. și constituirii completului de judecată, în prezenta speță, iar în caz de

constatare a încălcării prevederilor art. 33-35 Cod de procedură penală, urmează să

țină cont de prevederile art. 415 alin. (3) și 251 alin. (2) Cod de procedură penală; să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și

argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă

a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Gligor Vadim în numele

inculpatului, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02

octombrie 2015, în cauza penală privindu-l pe Cozma Andrei Eugeniu și se dispune

rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la data de 22 martie 2016.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

15