1ra-124/2017 — Art.190 alin.5, 190 alin.2 lit.c Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 12 mai 2014, Cozma Andrei a fost condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, cu aplicarea art. 34 alin. (2) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis și privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială pe termen de 5 ani. S-a dispus încasarea din contul lui Cozma A. în beneficiul părților vătămate: Maliuta V. suma de 200 euro, ce constituia la acel moment suma de 3356 lei, Levșina Z. suma de 4000 euro, ce constituia la acel moment suma de 5970 lei și Egorova Z. suma de 6750 euro, ce constituia la acel moment suma de 103247 lei.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Cozma Andrei acționând cu intenție și urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor 1 altei persoane, în luna februarie 2010, aflându-se în fața unui bloc de locuit din str. Bulgară, mun. Bălți, în două etape, sub pretextul perfectării, acordării de ajutor în perfecționarea pașaportului de cetățean al României și urgentarea redobândirii cetățeniei române de către Movilă D., prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilegal de la ultimul bani în sumă de 500 euro, echivalentul a 8000 lei, cauzându-i lui Movila D. un prejudiciu material în proporții considerabile. Tot el, acționând cu intenție și urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, în luna februarie 2010, aflându-se în fața unui bloc de locuit amplasat pe str. Bulgară, mun. Bălți, sub pretextul acordării de ajutor în perfecționarea pașaportului de cetățean al României și urgentarea redobândirii cetățeniei române de către Oală A., prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilegal de la ultimul bani în sumă de 500 euro, echivalentul a 8.000 lei. Ulterior, continuându-și activitatea sa criminală sub pretextul acordării de ajutor în procurarea unui apartament cu o odaie în mun. Bălți prin înșelăciune și abuz de încredere a mai dobândit de la Oală A. bani în sumă de 1000 euro, echivalentul a 15300 lei, cauzându-i lui Oală A. un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă totală de 23300 lei. Tot el, acționând cu intenție și urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, în perioada lunilor mai-noiembrie 2009, aflându-se în preajma unui magazin alimentar din str. Bulgară, mun. Bălți, sub pretextul acordării de ajutor în soluționarea unor cereri care se examinau în instanțele de judecată unde Jalbă G. era parte în proces, prin înșelăciune și abuz de încredere, în câteva etape, a dobândit ilegal de la ultima bani în sumă de 500 euro, echivalentul a 8000 lei, cauzându-i lui Jalbă G. un prejudiciu material în proporții considerabile. Tot el, Cozma A., acționând cu intenție și urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, în perioada lunilor aprilie-august 2011, sub pretextul acordării de ajutor în perfecționarea pașaportului de cetățean al României și urgentarea redobândirii cetățeniei române de către Maliuta V. și soțul acesteia, Maliuta N., în mai multe etape, pe teritoriul mun. Bălți și r-lui Glodeni, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilegal de la ultima bani în sumă de 1000 euro, echivalentul a 16779 lei și 1000 lei, cauzându-i lui Maliuta V. un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă totală de 17779 lei. 2 Pe parcursul lunii iunie 2012, Cozma A. aflându-se pe teritoriul mun. Bălți, acționând cu intenție pentru dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, cunoscând procedura obișnuită de perfectare, depunere și primire atât a permisului de ședere în Federația Rusă, în cadrul programei de migrare în Federația Rusă și cu ulterioara dobândire a cetățeniei Federației Ruse, cât și procedura obișnuită de perfectare, depunere și redobândire a cetățeniei Române, prin înșelăciune și abuz de încredere, folosindu-se de faptul că Ciornîi R. are încredere în el, l-a dus pe ultimul în eroare precum că îl poate ajuta să-și perfecteze acte pentru sine și membrii familiei sale, pentru primirea în Federația Rusă, regiunea Lipețk, a permisului temporar de ședere, cu ulterioara dobândire a cetățeniei Federației Ruse, asigurându-l că pentru aceasta nu va fi necesară plecarea lui Ciornîi R. și a membrilor familiei sale în or. Lipețk, Federația Rusă, iar permisul de ședere îl vor primi până în primăvara anului 2013. Totodată, asigurându-l pe Ciornîi R. că îi poate perfecta actele și pentru redobândirea cetățeniei Române, pentru sine și membrii familiei sale, cu primirea pașapoartelor, într-un timp scurt, până la sfârșitul lunii decembrie 2012, diferit timpului prevăzut de procedura obișnuită, ca urmare în trei rate, în perioada lunii iunie 2012, aflându-se pe str. Ștefan cel Mare, în preajma sediului Inspectoratului Fiscal Bălți, a dobândit ilegal de la Ciornîi R. suma de 1600 euro, iar ulterior tot în una din zilele lunii iunie 2012, aflându-se pe str. Decebal în preajma biroului notarial Plăcintă S., ilegal a dobândit de la Ciornîi R., bani în sumă de 900 euro. Continuându-și acțiunile ilegale, în una din zilele lunii iunie 2012, pe str. T. Vladimirescu, în prejma casei nr. 65, ilegal a mai dobândit de la Ciornîi R., bani în sumă de 1500 euro, astfel cauzându-i părții vătămate, un prejudiciu material în proporții mari, în sumă totală de 4000 euro, echivalentul a 59570 lei. Tot el, continuându-și acțiunile sale ilegale, în perioada de timp a lunilor iunie - septembrie 2012, aflându-se pe teritoriul mun. Bălți, acționând cu intenție spre dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, cunoscând procedura obișnuită de perfectare, depunere și primire atât a permisului de ședere în Federația Rusă, în cadrul programei de migrare în Federația Rusă, cu ulterioara dobândire a cetățeniei Federației Ruse și de primire a permisului de conducere de tip rusesc, cât și procedura obișnuită de perfectare, depunere și redobândire a cetățeniei române, prin înșelăciune și abuz de încredere, folosindu-se de faptul că Egorov V. are încredere în el, l-a dus pe ultimul în eroare precum că îl poate ajuta să-și perfecteze actele pentru redobândirea 3 cetățeniei române, pentru sine și membrii familiei sale, pentru primirea în Federația Rusă, regiunea Lipețk a permisului temporar de ședere, cu ulterioara dobândire a cetățeniei Federației Ruse și primirea permisului de conducere de tip rusesc pe numele lui Egorov V., asigurându-l că pentru aceasta nu va fi necesară plecarea acestuia și a membrilor familiei lui în or. Lipețk, Federația Rusă și că permisul de ședere îl vor primi până în primăvara anului 2013. Ca urmare, în patru rate în una din zilele lunii iunie 2012, aflându-se pe str. Cicicalo, în prejma restaurantului „Vstrecea" a dobândit ilegal de la Egorov V. suma de 2000 euro, iar ulterior în una din zilele lunii iunie 2012, aflându-se pe str. Malinovschi, în apropierea restaurantului „Aurica", ilegal a dobândit de la Egorov V. bani în sumă de 3000 euro, după ce în una din zilele lunii septembrie 2012, pe str. Decebal, lângă Spitalul Feroviar, ilegal a dobândit de la Egorov V., bani în sumă de 1500 euro, sub pretextul înlăturării obstacolelor care au apărut ca urmare a faptului că Egorov V., la acel moment deținea deja permis de lucru în or. Moscova, F. Rusă, fapt care putea împiedica primirea permisului de ședere în regiunea Lipețk, F. Rusă, după ce continuându-și acțiunile ilegale, în una din zilele lunii septembrie 2012, pe str. Cicicalo, în apropierea restaurantului „Vstrecea", ilegal a mai dobândit de la Egorov V., bani în sumă de 250 euro, pentru perfectarea permisului de conducere de tip rusesc pe numele lui, astfel cauzându-i părții vătămate Egorova Z. un prejudiciu material în proporții deosebit de mari în sumă totală de 6.750 euro, echivalentul a 103247 lei. Astfel, în perioada mai 2009 - septembrie 2012, Cozma A. a dobândit bunurile altor persoane în sumă totală de 219 896 lei.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul și avocatul acestuia Cebanu V., care au solicitat: - inculpatul, casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare. În argumentarea apelului a invocat că între el și părțile vătămate sunt relații civile și el a acționat legal, urmărind un scop licit, fiind împuternicit în baza înțelegerilor verbale dintre ei, iar potrivit Protocolului nr. 4 al CEDO, este interzis privarea de libertate pentru datorii și nimeni nu poate fi privat de libertatea sa pentru singurul motiv că nu este în măsură să execute o obligație contractuală. Cuantumul acțiunilor civile a fost calculat greșit, nefiind incluse toate cheltuielile suportate. La 25.09.2014, inculpatul a declarat apel suplimentar, menționând că 4 cauza a fost judecată de către un judecător, care nu era competent să examineze prezenta cauză penală, deoarece nu a fost desemnat prin intermediul programului electronic de gestionare a dosarelor, însă a fost transmis prin încheierea președintelui instanței de judecată din 20.05.2013, pentru examinare judecătorului Cucerescu A. - avocatul inculpatului, casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece Cozma A. este nevinovat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 octombrie 2014, au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate.

Împotriva deciziei nominalizate a declarat recurs ordinar partea vătămată Ciornîi R., avocatul Rusnac A. în numele inculpatului și președintele Centrului Național Independent pentru Investigații și Apărarea Drepturilor Omului în R. Moldova, Ciorap N. în numele inculpatului, care au solicitat: - partea vătămată, casarea deciziei contestate cu dispunerea rejudecării cauzei, deoarece el a fost lipsit de dreptul de a participa la judecarea cauzei penale în care are calitatea de parte vătămată, pe motiv că a fost citat pentru data de 22.10.2014, ora 11.00, iar după ce s-a prezentat a fost informat că ședința de judecată s-a finisat. - avocatul Rusnac A. în numele inculpatului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare. A menționat că instanțele judecătorești nu au apreciat just probele cauzei, care confirmă nevinovăția inculpatului. La materialele cauzei sunt prezente recipisele întocmite între inculpat și părțile vătămate, care reprezintă un acord benevol, situație ce impune prezența unor relații civile contractuale, negociate și acceptate de părți. - președintele Centrului, Ciorap N., casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece instanța de fond nu a fost compusă potrivit legii, iar instanța de apel neîntemeiat a respins acest argument invocat în cererea de apel. Totodată, a indicat că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele componente ale infracțiunii imputate, părțile vătămate nu au pretenții față de inculpat, deoarece Cozma A. a recunoscut sumele de bani ca datorii civile, restituindu-le parțial. Prin urmare, în speță sunt relații civile între părți, iar instanța de apel greșit a concluzionat că faptul restituirii sumelor de bani 5 părților vătămate este făcut cu scopul de a îndrepta instanța în direcția unor relații civile, ceia ce contravine art. 6 CEDO – dreptul la un proces echitabil.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 martie 2015, recursurile declarate au fost admise, casată total decizia contestată și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată.

În motivarea soluției sale instanța de recurs a constatat, că instanța de apel a citat partea vătămată Ciornîi R. doar de două ori și contrar prevederilor art. 362 alin.(1) Cod de procedură penală, nu a soluționat chestiunea judecării cauzei în lipsa părții vătămate. Totodată, instanța de apel nu a asigurat contradictorialitatea procesului penal, nu a audiat partea vătămată, formulând concluzia de menținere a condamnării inculpatului în baza art. 190 alin.(5) CP, în mod exclusiv pe explicațiile procurorului, avocatului Rusnac A. și inculpatului făcute pe marginea apelurilor înaintate, încălcând prevederile art. 314 alin.(1) CPP. Astfel, instanța nu a judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece cauza a fost judecată în apel fără citarea legală a părții vătămate Ciornîi R.

Totodată, în instanța de apel a parvenit o altă cauză penală în privința lui Cozma A. care prin sentința Judecătoriei Bălți din 09 februarie 2015 a fost condamnat în baza art. 190 alin.(2) lit.c) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială pe un termen de 2 ani. Conform art. 84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin prezenta sentință și cea a Judecătoriei Bălți din 12 mai 2014, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 10 ani 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială pe un termen de 5 ani. Astfel, ulterior, în procedura instanței de apel a parvenit după casare în ordine de recurs cauza penală în privința lui Cozma A. învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal. Prin urmare, instanța de apel a constatat că fapta în cauza penală de învinuire a lui Cozma A. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal a fost săvârșită anterior faptelor care sunt încriminate inculpatului în altă cauză penală în baza art. 190 alin. (2) lit.c) Cod penal, iar potrivit art. 42 alin. (3) pct.2) CPP, constituie conexitate a cauzelor penale cazurile când două sau mai multe infracțiuni sunt săvârșite de aceeași persoană în timp diferit ori în loc diferit, 6 iar pentru a nu înrăutăți situația inculpatului Cozma A., precum și ținând cont că cauzele penale se află la aceeași fază de judecare, a considerat rațional și necesar ca acestea să fie conexate.

În a doua cauză penală, sentința Judecătoriei Bălți din 09 februarie 2015, instanța de fond a constatat că, Cozma Andrei, într-o zi nestabilită a lunii noiembrie 2011, aflându-se pe str. Bulgară, mun. Bălți, lângă casa nr. 81, urmărind scopul sustragerii ilegale a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul de a-l ajuta pe Guleac A. să primească cetățenia României și examinarea cât mai rapidă de către autoritățile României a cererii corespunzătoare a lui Guleac A., precum și micșorarea termenului de primire a cetățeniei maximum până la 6 luni, a primit de la ultimul bani în sumă de 1200 euro, din care a însușit banii în sumă de 1050 euro, care potrivit cursului valutar al BNM constituia 16 800 lei, cauzându-i un prejudiciu material considerabil.

Împotriva sentinței din 09.02.2015 a declarat apel avocatul Gligor V. în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri de achitare. A menționat că instanța a admis o eroare gravă de fapt și a stabilit eronat fapta prin neluarea în considerație a probelor, precum și prin denaturarea conținutului acestora. Astfel, instanța de fond a neglijat cerințele legale privind egalitatea armelor în procesul penal, verificarea probelor prin prisma art. 101 CPP, ca urmare a emis o soluție ilegală privind condamnarea lui Cozma A. în baza art. 190 alin.(2) lit.c) Cod penal.

Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 iulie 2015, au fost conexate cauzele penale privind învinuirea lui Cozma A. în baza art. 190 alin.(5) și 190 alin.(2) lit.c) Cod penal într-o singură procedură.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 octombrie 2015, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate.

Instanța de apel, a reținut că, instanța de fond în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată prin prisma art. 100 Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității lor, iar toate în ansamblu – din punct de vedere al coroborării, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel, ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului Cozma A. de comiterea infracțiunilor prevăzute la art.190 alin.(5) și 190 alin.(2) lit.c) Cod penal. Astfel, s-a conchis că inculpatul a acționat cu intenție de a înșela părțile 7 vătămate și a însușit mijloacele bănești, deoarece nu și-a onorat obligațiunile asumate și ulterior se eschiva de la restituirea banilor, invocând diferite pretexte. Referitor la argumentele invocate privind lipsa elementelor infracțiunii de escrocherie și existența unor relații civile între inculpat și părțile vătămate, instanța de apel le-a respins, menționând că prin probele administrate și verificate în cadrul ședințelor de judecată se confirmă cu certitudine intenția inculpatului de a deposeda părțile vătămate de mijloacele financiare prin abuz de încredere. Totodată, instanța de apel a respins ca nefondate argumentele invocate de către inculpat referitor la faptul că cauza a fost judecată de către un judecător care nu era competent să examineze cauză penală, deoarece nu a fost determinat prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. La acest capitol, instanța a menționat, că cauza penală nominalizată a fost înregistrată în instanța de fond la data de 04.05.2012. La momentul înregistrării cauzei penale în instanța de judecată repartizarea cauzelor se efectua în conformitate cu prevederile art. 344 Cod de procedură penală, în baza unei încheierii a președintelui instanței. Din materialele cauzei s-a stabilit că repartizarea cauzei spre examinare judecătorului Cerbu A., a fost în baza încheierii din 04.05.2012 Repartizarea cauzei penale prin intermediul programului informațional automatizat de gestionare a dosarelor a fost impusă în urma modificărilor în legislație în luna iulie 2012, când au fost modificate prevederile art. 344 CPP, care sunt aplicabile după data de 27.07.2012 și nu pot fi aplicabile cauzei date. Pe parcursul examinării cauzei penale judecătorul Cerbu A. a fost suspendat din funcție conform hotărârii CSM nr. 666/23 din 23.10.2012 și cauza a fost transmisă ulterior în baza încheierii președintelui instanței, judecătorului Cucerescu A. Astfel, cauza penală corect a fost transmisă în procedura judecătorului Cucerescu A., prin încheierea președintelui instanței, deoarece cauza dată inițial în urma unei norme procesual penale, nu a fost inclusă în programul informațional automatizat de gestionare a dosarelor. Respectiv, în conformitate cu prevederile art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, este prevăzut drept temei de rejudecare de către instanța a cărei hotărâre a fost anulată pentru încălcarea prevederilor art. 33 Cod de procedură penală, însă atât în apelul depus, cât și în cadrul examinării cauzei n-au fost stabilite 8 temeiuri privind incompatibilitatea judecătorului din prima instanță, iar ce ține de faptul repartizării cauzei în baza unei încheieri a președintelui instanței, instanța de apel a considerat că acest motiv nu poate fi reținut drept incompatibilitate a judecătorului care judecă cauza.

Împotriva deciziei contestate a declarat recurs ordinar avocatul Gligor V. în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță în alt complet de judecată. Recurentul a menționat că la examinarea apelurilor declarate instanța de apel a admis erori de drept și prin urmare hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar la judecarea cauzei în fond au fost ignorate prevederile art. 30, 31, 33 Cod de procedură penală. Cauza penală a fost repartizată pentru judecare judecătorului Cerbu A., în baza încheierii din 04.05.2012. Ulterior, judecătorul nominalizat a depus declarație de abținere, ce a fost transmisă pentru soluționare, în baza încheierii președintelui Judecătoriei Bălți, judecătorului Cucerescu A., care a dispus admiterea declarației de abținere a judecătorului Cerbu A., iar cauza a fost remisă pentru a fi repartizată altui judecător. Însă, președintele Judecătoriei Bălți prin încheierea sa din 20.05.2013, contrar prevederilor art. 344 CPP, nu a dispus repartizarea cauzei în mod aleatoriu prin intermediul programului informațional, dar prin încheiere a dispus examinarea cauzei aceluiași judecător, care a examinat cererea de abținere. Astfel, consideră că după admiterea cererii de abținere a judecătorului Cerbu A., cauza urma să fie repartizată unui judecător în mod aleatoriu prin intermediul programului automatizat, deoarece la 20.05.2013, art. 344 CPP era deja modificat în baza Legii nr. 66 din 05.04.2012, în vigoare din 27.10.2012. Reieșind din cele menționate, se constată că cauza penală nu a fost repartizată judecătorului Cucerescu A. potrivit art. 344 CPP, constatându-se astfel incompatibilitatea acestuia, existând circumstanțele prevăzute în art. 33 CPP.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 23 februarie 2016, a fost admis recursul ordinar declarat, casată total decizia contestată și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță,în alt complet de judecată. Instanța de recurs a constatat că instanța de apel în motivarea soluției adoptate s-a expus insuficient și neargumentat, limitându-se la o motivare 9 succintă și neconvingătoare în ce privește respingerea argumentelor invocate în apelul suplimentar al inculpatului, privind judecarea prezentei cauzei de către un judecător care nu a fost desemnat prin intermediul PIGD, menționând doar că a fost corect transmisă cauza judecătorului Cucerescu A. prin încheierea președintelui instanței, deoarece cauza dată inițial, în urma unei norme procesual penale, nu a fost inclusă în programul informațional de gestionare a dosarelor, ceea ce este inacceptabil.

Rejudecând cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2016, au fost admise apelurile declarate de avocatul Ceban V. și inculpatului Cozma A. împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 12.05.2014 și cel declarat de avocatul Gligor V. în numele lui Cozma A. împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 09.02.2015, casate sentințele contestate cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond în alt complet de judecată, pe motivul nerespectării dispozițiilor art. 33-35 Cod de procedură penală.

La adoptarea soluției, instanța de apel a constatat că la judecarea cauzei de către instanța de fond nu a fost respectat modul de repartizare a dosarelor, astfel cauza urmând a fi repartizată în mod aleatoriu prin intermediul programului informațional automatizat de gestionare a dosarelor, prevăzut la art. 344 Cod de procedură penală, fiind încălcat dispozițiile art. 33-35 Cod de procedură penală referitor la formarea completului de judecată.

Inculpatul Cozma Andrei la 12 august 2016 a declarat recurs ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2016 prin care s-a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de fond.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către inculpat, considerându-l inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Din conținutul recursului ordinar, rezultă că recurentul critică decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2016, prin care a fost casată sentința Judecătoriei Bălți din 12 mai 2014 și 19 februarie 2015 și dispusă rejudecarea cauzei în instanța de fond, în alt complet de judecată. 10 Sub acest aspect, Colegiul penal menționează că hotărârea judecătorească a unei instanțe ierarhic inferioare, la caz, instanței de apel, prin care se dispune rejudecarea unei cauze penale, nu este o hotărâre irevocabilă, deoarece prin aceasta nu a fost rezolvat fondul cauzei, și nu poate fi supusă nici unei căi de atac. Colegiul penal relevă că, potrivit practicii unitare a Curții Supreme de Justiție, nu sunt supuse căilor de atac următoarele decizii: - prin care s-a dispus rejudecarea cauzei; - prin care s-a soluționat conflictul de competentă (art.45 CPP); - prin care s-a soluționat demersul de strămutare a cauzei (art.46, 47 CPP). Prin urmare, instanța de recurs conchide că în conformitate cu prevederile art. 420 alin. (1) Cod de procedură penală, pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel ca instanțe de apel, prin care s-a examinat fondul cauzei, iar deciziile prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu sunt supuse căilor de atac. În această situație, Colegiul penal reține că, astfel de hotărâre a instanței de apel privind rejudecarea cauzei, nu sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs ordinar și prin urmare, se constată că decizia recurată nu poate constitui obiect de examinare în instanța de recurs ordinar, astfel dispunând inadmisibilitatea recursului declarat de inculpatul Cozma A., ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Cozma Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2016 în cauza penală în privința lui Cozma Andrei Eugeniu, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 ianuarie 2017. Președinte Constantin Alerguș Judecătorii Iurie Bejenaru Dumitru Mardari 11