1re-84/16 — Art.313 CPP

La 13 octombrie 2015, Cozma Andrei a depus plîngere la Inspectoratul de Poliție Bălți, pe faptul acțiunilor pretins ilegale întreprinse de către Chircu Natalia, manifestate prin înșelăciune și abuz de încredere. Prin încheierea emisă de agentul constatator Șontea Ion din 20 octombrie 2015, a fost încetată procedura de examinare a plîngerii lui Cozma Andrei.

Nefiind de acord cu încheierea dată, la 20 noiembrie 2015, Cozma Andrei s-a adresat în instanța de judecată cu plîngere în corespundere cu art.313 Cod de procedură penală, prin care a solicitat anularea încheierii emise de agentul constatator Șontea Ion cu examinarea cauzei în ordinea art.262, 273, 274 Cod de procedură penală.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 21 ianuarie 2016, a fost respinsă plîngerea înaintată de Cozma Andrei privind contestarea încheierii din 21 octombrie 2015 emisă de ofițerul de investigație al Inspectoratului de Poliție Bălți, Șontea Ion, ca fiind inadmisibilă. În motivarea soluției instanța a indicat că, conform materialelor cauzei penale, plîngerea înaintată de Cozma Andrei nu corespunde prevederilor art.300 alin.(3) și art.313 Cod de procedură penală și examinate de judecătorul de instrucție, așa cum din conținutul plîngerii reiese că petiționarul nu contestă activitatea ilegală a procurorului în ce privește exercitarea acțiunilor de urmărire penală prevăzute de art.300 alin.(3) Cod de procedură penală sau acțiuni și acte ilegale ale organului de urmărire penală și ale organelor care exercită activitate specială de investigații prevăzute de art.313 Cod de procedură penală, însă contestă încheierea ofițerului de investigație al Inspectoratului de Poliție Bălți, Șontea Ion. 1 Astfel, instanța a indicat că Cozma Andrei urma să se adreseze cu astfel de plîngere procurorului din cadrul Procuraturii Bălți așa cum norma juridică vizată pune în competența procurorului să se expună asupra chestiunii privind legalitatea sau ilegalitatea emiterii de către ofițerul de investigație al Inspectoratului de Poliție Bălți, Ion Șontea, a încheierii din 20.10.2015, prin prisma prevederilor Codului de procedură penală. Plîngerea petiționarului poate servi motiv pentru examinare de către instanța de judecată în cazul refuzului autorităților respective de a lua măsurile necesare, sau în cazul cînd petiționarul nu este de acord cu rezultatul examinării plîngerii sale de autoritatea respectivă.

Hotărîrea menționată, în temeiul art.466 Cod de procedură penală, a devenit irevocabilă la data pronunțării.

Cozma Andrei a declarat recurs în anulare, solicitînd casarea încheierii Judecătoriei Bălți din 21 ianuarie 2016, cu repararea erorilor de drept comise la judecarea cauzei, pe motiv că încheierea este ilegală, contrară prevederilor legislației de procedură penală, la adoptarea ei fiind admise grave erori de drept; explicația de la N.Chircu prezentată la materialele cauzei nu conține data întocmirii ei; organul de urmărire penală nu a luat nici o explicație de la el.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, persoanele menționate la art.401 alin.(1) pct.2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul său reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, reieșind din prevederile art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărîrile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. În cazul în care, potrivit legii, o hotărîre judecătorească nu parcurge căile ordinare de atac, aceasta deși a devenit irevocabilă, nu dispune de calea extraordinară de atac, adică nu poate fi contestată cu recurs înanulare. Prin urmare, reieșind din normele sus menționate, hotărîrea atacată de recurent nu este pasibilă de drept de a fi contestată prin intermediul recursului în anulare. Cele menționate denotă faptul că, în speță, încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Bălți, adoptată în ordinea prevăzută de art.313 Cod de procedură penală, nu cade sub incidența categoriilor de hotărîri irevocabile prevăzute de alin.(1) art.452 Cod de procedură penală, care pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. 2 În aceste împrejurări, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat de A.Cozma, din motiv că hotărîrea în cauză nu poate fi contestată cu recurs în anulare, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432, 452, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de Cozma Andrei, împotriva încheierii Judecătoriei Bălți din 21 ianuarie 2016, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 13 mai 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu 3