ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 01.11.2016

1ra-1257/2016 — art.151 alin. 4 CP

HOTĂRÂRE
01.11.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.151 alin. 4 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 12 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-1257/2016 — art.151 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1257/2016

01 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte - Petru Ursache,

judecătorii - Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Petru Moraru, Nadejda

Toma

a judecat fără citarea părților recursurile ordinare declarate de procurorul

în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Pasat Liliana și avocatul Luca

Alexandru în numele inculpatului Guțanu Veaceslav, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 martie 2016, în cauza

penală în privința lui

Melnic Vadim Luca, născut la 25.07.1987,

originar și domiciliat în or. Ungheni, str.

Grădinarilor, 48/A.

Guțanu Veaceslav Profir, născut la

09.04.1990, originar și domiciliat în or.

Ungheni, str. Haiducilor, 4.

Termenul de examinare a cauzei:

instanța de fond: 10.04. 2014 - 16.10.2015;

instanța de apel: 09.11.2015 - 02.03.2016;

instanța de recurs: 23.05.2016 - 01.11.2016.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală

legal executată.

Melnic V. au fost condamnați în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, la câte 12 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Mironiuc O. a fost

admisă, însă a fost lăsată spre examinare în procedură contencioasă.

jurul orelor 0030, Guțanu V. împreună și de comun acord cu Melnic V., aflându-se

în preajma Liceului Teoretic ”Mihai Eminescu”, amplasat pe str. Națională din

or. Ungheni, urmărind scopul vătămării integrității și sănătății altei persoane, în

urma unei cerți iscate, i-au aplicat lui Mironiuc A. multiple lovituri cu pumnii în

regiunea feții, după care și cu picioarele peste corp, de la care partea vătămată a

căzut jos, iar în continuare, inculpații i-au aplicat din nou, multiple lovituri cu

picioarele peste corp, după care Guțanu V. i-a mai aplicat multiple lovituri peste

1

diferite părți ale corpului cu niște bârne din lemn și ca urmare a loviturilor

primite partea vătămată s-a ales cu vătămări corporale grave periculoase pentru

viață, care au stat la baza survenirii și sunt în legătură cauzală cu decesul.

2.1. Aceleași circumstanțe au fost reținut și-n privința inculpatului Melnic V.

numele inculpatului Melnic V. și succesorul părții vătămate Mironiuc O., care au

solicitat:

- inculpatul Guțanu V., casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei hotărâri de achitare, din motiv că acțiunile lui nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii imputate.

În motivarea cerințelor formulate, apelantul a invocat, aprecierea

neobiectivă și unilaterală a probelor administrate pe caz în favoarea acuzării,

instanța urmând să dea apreciere critică depozițiilor martorilor Lîsenco D. și

Șișcanu D., ultimul fiind bolnav mintal, fără a ține cont de depozițiile martorilor

Cobzac V. și Duminică V., care au confirmat că, el nu a comis infracțiunea

imputată.

Adițional, inculpatul a menționat că, din motive necunoscute, judecata a

refuzat să anexeze la dosar drept probă cererea lui Lîsenco D., adresată

Procurorului r-lui Ungheni, în care dezvăluie cum și cine a obținut de la acesta

declarații false cu privire la vinovăția lui Guțau V.

- inculpatul Melnic V., casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei hotărâri de achitare, din motiv că acțiunile lui nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii imputate.

În motivarea cerințelor formulate, apelantul a invocat că, a fost condamnat

ilegal, considerându-se victimă a unui asemenea act, suplimentar menționând că,

instanța a apreciat neobiectiv și unilateral probele administrate pe caz în

favoarea acuzării și pe parcursul urmăririi penale și examinării cauzei în fond,

martorul Șișcanu D. și-a schimbat de mai multe ori declarațiile, iar instanța de

judecată cunoscând faptul că acesta este bolnav mintal, eronat a ajuns la

concluzia condamnării sale, în absența altor probe.

- avocatul Bobu A. în numele inculpatului Melnic V., casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpatului.

În motivarea cerințelor formulate, apelantul a invocat că, fiind audiat la

faza urmăririi penale și în ședința de judecată Melnic V. a pledat nevinovat și a

explicat situația. Unica probă a acuzării privind vinovăția inculpatului au fost

declarațiile martorului Șișcanu D., care în cadrul ședinței de judecată a negat

participarea lui Melnic V. în acest conflict. Declarațiile martorului Lîsenco D.

sunt contradictorii, deoarece acesta nici odată nu a confirmat participarea lui

Melnic V. la bătaia lui Mironiuc A. și prin urmare, instanța nu putea pune la baza

condamnării lui Melnic V. declarațiile martorilor menționați, or aceștia au descris

unul și același epizod în mod diferit.

2

În speță, nevinovăția inculpatului a fost confirmată în ședința de judecată

de către martorii Rotari Gh. și Znagoveanu Eu., cu care el a părăsit barul și cu

care se afla în momentul când a fost ajuns sub pod lângă calea ferată de către

Șișcanu D., Lîsenco D. și Duminică V., cu care au auzit din urmă gălăgie, însă

aceste circumstanțe au fost ignorate de instanță din considerente neclare.

- succesorul părții vătămate Mironiuc O., casarea parțială a acesteia, cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Melnic V., iar lui Guțanu V.

să-i fie stabilită o pedeapsă mai aspră și admiterea acțiunii civile înaintate în

cauză.

În motivarea cerințelor formulate, succesorul părții vătămate a menționat

că, în procesul examinării cauzei în fond, a înaintat cerere privind încasarea de la

inculpați a prejudiciului material în mărime de 150 000 lei legate de cheltuielile

funerare de și 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, însă instanța neîntemeiat a

dispus examinarea ei în procedură civilă separată, fapt prin ce i-a fost încălcat

dreptul la despăgubirea materială în mărime rezonabilă, inclusiv și apărarea

drepturilor părții vătămate.

Suplimentar, reprezentantul părții vătămate a menționat că, pedeapsa

aplicată inculpatului Guțanu V. urma a fi una mai aspră, iar Melnic V. a fost

condamnat greșit fiind victima unor declarații false din partea lui Șișcanu V.,

care a fost impus de către complicele real al crimei de face asemenea declarații.

2016, apelul inculpatului Guțanu V. a fost respins ca nefondat.

Apelurile declarate de către inculpatul Melnic V., avocatul Bobu A. și

succesorul părții vătămate, au fost admise, casată parțial sentința în privința lui

Melnic V., cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu a fost

săvârșită de el.

În rest sentința a fost menținută fără modificări.

de fond examinând cauza penală în privința lui Guțanu V. a verificat complet

sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor

administrate pe caz o apreciere legală din punct de vedere a pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor.

Instanța de apel a reținut că, vina inculpatului Guțanu V. în comiterea

infracțiunii imputate a fost pe deplin dovedită prin declarațiile: succesorului

părții vătămate, martorilor: Mironiuc C., Chirileac A., Șișcanu D., Duminică V.,

Bogomaz V., Rotari Gh., Znagoveanu Eu. și Grecu R., precum și probele materiale

anexate la dosar, care în ansamblul confirmă vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, cu indicii de calificare:

vătămarea intenționată gravă a sănătății, care este periculoasă pentru viață și care a

provocat decesul victimei, fiind exclus calificativul ”săvârșită de două persoane”, din

motiv că în privința lui Melnic V. urmează de pronunțat o hotărâre de achitare,

3

or, careva probe și dovezi în confirmarea faptului că acesta ar fi comis

infracțiunea imputată nu au fost prezentate de partea acuzării.

Cu referire la argumentul inculpatului Guțanu V. precum că, instanța nu a

apreciat la justa valoare probele administrate, interpretând greșit declarațiile

contradictorii ale martorilor Lîsenco D. și Șișcanu D., care este bolnav mintal,

instanța de apel a menționat că, netemeinicia argumentului respectiv se

demonstrează prin declarațiile martorului Chirileac A., care fiind audiat în

instanța de fond a relatat că, în timp când servea cafeaua a auzit gălăgie la barul

”Căsuța Mea”, s-a uitat în direcția unde era gălăgie, erau mai mulți băieți, l-a

cunoscut doar pe Guțanu V. Mai târziu a văzut cum un grup de persoane dintre

cei care făceau gălăgie, s-au pornit spre str. Națională, în direcția Liceul Teoretic

”Mihai Eminescu”. Guțanu V. avea în mână două bețe și le-a spus băieților să-l

aștepte.

Instanța de apel a conchis că apelul depus de inculpatul Guțanu V. este

nefondat, iar argumentele invocate în apelul înaintat, au fost respinse ca fiind

declarative, careva probe și dovezi în confirmarea argumentelor date nu au fost

prezentate, din care motive instanța a considerat că pe caz nu au fost constatate

careva temeiuri de a casa sentința adoptată de către prima instanță în privința

acestuia.

Cu referire la pedeapsa stabilită, instanța de apel a menționat că, instanța

de fond constatând ca fiind dovedită fapta penală comisă de către inculpat,

ținând cont de prevederile legale art. 7, 61, 75 Cod penal și exigențele expuse în

pct. 3 al HP CSJ nr. 8 din 11.11.2013 ”Cu privire la unele chestiuni ce vizează

individualizarea pedepsei penale”, a numit lui Guțanu A. o pedeapsă legală în

limita sancțiunii prescrisă la art. 151 alin. (4) Cod penal.

Verificând în continuare argumentele invocate în apelurile inculpatului

Melnic V. și avocatului acestuia, Bobu A., precum și succesorului părții vătămate,

în raport cu materialele cauzei și prevederile legii, ținând cont de opiniile

participanților la proces, instanța de apel a ajuns la concluzia că acestea urmează

a fi admise în latura condamnării lui Melnic V., reținând în acest sens că, instanța

de fond a judecat unilateral și superficial cauza, în privința învinuirii aduse

inculpatului Melnic V., fiind prezentă lipsa unei cercetări obiective a probelor, cu

aprecierea eronată a împrejurărilor de fapt, iar ca rezultat constatarea greșită a

aspectelor de drept, ce au dus la emiterea pe caz în privința acestuia a unei

soluții neîntemeiate și eronate.

Astfel, efectuând o cercetare amplă a probelor administrate în cauză

conform prevederilor art. 93 alin. (1), 95 alin. (1), 100 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel a conchis asupra netemeiniciei concluziei judiciare a

instanței de fond privind condamnarea lui Melnic V. în baza art. 151 alin. (4) Cod

penal, ori la adoptarea soluției, prima instanță a dat o apreciere unilaterală

aspectelor de fapt a cauzei, ignorând totalmente întregul ansamblu probant, ce

4

denotă inexistența comiterii faptei de către Melnic V.

Verificând declarațiile martorilor Rotari Gh., Znagoveanu Eu. și Duminică

V., la care instanța a făcut referire ca confirmare a vinovăției lui Melnic V.,

instanța de apel a determinat contrariul, fapt ce nu dovedesc comiterea faptei

infracționale incriminate inculpatului.

Or, nici un martor nu a indicat precum că Melnic V., ar fi participat la

comiterea infracțiunii incriminate, declarând contrariul, iar acuzarea nu a

prezentat explicații și probe pertinente, verosimile și plauzibile în vederea

elucidării acestor neconcordanțe, iar, potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) Cod de

procedură penală, ultimul nu este obligat să dovedească nevinovăția sa.

Cu referire la acțiunea înaintată în cauză, instanța de apel a considerat că,

instanța de fond întemeiat a dispus admiterea acesteia și lăsarea spre examinare

în procedură contencioasă, deoarece în ședința instanței de apel Mironiuc O. a

declarat că careva acte ce ar confirma cheltuielile ce le-a suportat nu are.

Astfel, instanța de apel ținând cont de prevederile art. 387 alin. (1), (3) Cod

de procedură penală și art. 1423 alin. (1) Cod civil coroborat cu art. 219 alin. (4)

Cod de procedură penală, a considerat necesar de a-i da posibilitate succesorului

părții vătămate să prezinte acte confirmative privind cheltuielile suportate,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța

civilă.

acuzatorul de stat și avocatul Luca Al-dru în numele inculpatului Guțanu V.,

care solicită:

- acuzatorul de stat, invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în partea achitării

lui Melnic V. și menținerea sentinței, din motiv că apelul a fost greșit admis.

În motivarea recursului declarat, acuzatorul de stat invocă următoarele

argumente:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeia-i soluția și

instanța a admis o eroare gravă de fapt precum și faptei i sa dat o încadrare

juridică greșită;

- la adoptarea soluției instanța de apel nu a dat o apreciere legală tuturor

probelor prezentate de acuzare, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității, veridicității lor, iar toate în ansamblul din punct de vedere a coroborării

lor, apreciind unilateral probele administrate în dosar, oferind prioritate probelor

care diminuează vinovăția inculpatului, în detrimentul celor prezentate de

acuzare;

- în instanța de fond cauza a fost examinata sub toate aspectele, fiind

audiați un șir de martori ai acuzării, precum și date citirii declarațiilor martorilor:

Șișcanu D., Lîsenco D. și Duminică V. menționate la faza urmăririi penale din

5

cauza că, deja în instanța de judecată și-au schimbat declarațiile precum că

Melnic V. nu a participat la bătaia lui Mironiuc A.;

- potrivit proceselor-verbale de audiere a martorilor sus numiți, aceștia au

relatat detaliat despre circumstanțele în care inculpații Melnic V. și Guțanu V.

l-au bătut pe Mironiuc A., confirmând că anume Melnic V. a fost în seara cu

pricina, în acel bar și anume el a luat parte la bătaie;

- martorul Grecu R., a declarat că, la faza urmăririi penale l-a audiat în

calitate de martor pe Șișcanu D., care în prezența reprezentantului legal a

menționat că Mironiuc A. a fost lovit de două persoane, de către Guțanu V. și o

persoană cu porecla ”Narcoșa”, care s-a stabilit a fi Melnic V., descriind toate

acțiunile inculpaților, iar ulterior fiind audiat, acesta și-a schimbat declarațiile,

indicând că este amenințat de către Guțanu V.;

- instanța de apel nu a audiat inculpații în raport cu faptele incriminate,

dar s-a limitat doar la luarea de cuvânt;

- conform jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanța de control

reanalizează o cauză în fapt și în drept și studiază în ansamblu problema

vinovăției sau nevinovăției, procedura nu are un caracter echitabil în lipsa

aprecierii directe a declarației persoanei acuzate care susține că nu a comis acte

calificate ca infracțiuni;

- instanța de apel a încălcat prevederile art. 24 alin. (2) Cod de procedură

penală;

- instanța de apel nejustificat a ajuns la concluzia precum că Melnic V. nu a

participat la bătaia lui Mironiuc A.;

- probele prezentate de acuzare cu certitudine dovedesc vinovăția ambilor

inculpați în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar instanța de apel eronat a

concluzionat că nu a fost demonstrat faptul cauzării leziunilor corporale grave

periculoase pentru viață care au dus la decesul victimei;

- potrivit exigențelor expuse în pct. 14.3 din HP CSJ nr. 22 12.12.2005 ”Cu

privire la practica examinării cauzelor penale în ordine de apel”, prevede că în cazul în

care declarațiile persoanelor care au fost audiate în primă instanță se contestă de

către părți, la solicitarea acestora, persoanele care le-au depus urmează să fie

audiate în instanța de apel conform regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță (Ekbatani vs. Suedia, hotărârea din 26.05.1988, pct. 32).

- avocatul Luca Al-dru în numele inculpatului Guțanu V., invocând temei de

drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală,

solicită casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță, în alt

complet de judecată.

În motivarea recursului avocatul invocă argumente similare cu cele

indicate anterior în apel de inculpat și descrise la pct. 3. al prezentei decizii,

suplimentar menționând următoarele:

6

- instanța s-a expus preponderent în favoarea probelor acuzării, fără a da o

apreciere a coroborării acestora cu cumulul de probe acumulate și fără a ține cont

de probele ce-l dezvinovățesc pe inculpatul Guțanu V., prin ce se constată

derogări de la prevederile art. 26 alin. (3) Cod de procedură penală;

- instanța de apel și-a bazat soluția pe declarațiile martorilor Șișcanu D. și

Lîsenco D. date în cadrul urmăririi penale, care unicii au indicat direct la Guțanu

V., ca făptaș al aplicării loviturilor lui Mironiuc A.;

- de către instanța de apel nu au fost reținute declarațiile martorul Lisenco

acesta a indicat că, a fost influențat de către ofițerul de urmărire penală pe nume

”Roman”, de a depune declarații împotriva lui Guțanu V. și că în realitate acesta

nu i-a aplicat careva lovituri lui Mironiuc A. în acest sens Lîsenco D. a depus și o

plângere la Procuratura r-lui Ungheni, în care a descris cine și în ce mod l-a

influențat să depună mărturii împotriva inculpaților;

- la baza soluției adoptate instanțele au pus declarațiile martorului Șișcanu

D., care fiind audiat de mai multe ori și-a schimbat declarațiile și care se află la

evidența medicului psihiatru, cu diagnoza ”retard mintal”;

- declarațiile martorului Lîsenco D., care în instanța de fond fiind audiat a

negat faptul aplicării loviturilor de către Guțanu V. și în asemenea mod îl

dezvinovățesc pe inculpat, au rămas fără apreciere;

- declarațiile lui Șișcanu D. și Lîsenco D. au stat la baza acuzațiilor

înaintate ambilor inculpați, însă instanța de apel le-a considerat neveridice,

dispunând achitarea inculpatului Melnic V., or, instanța urma să procedeze

similar și în privința lui Guțanu V.;

- declarațiile martorului Chirileac A. au un caracter indirect și nu pot fi

reținute la soluționarea cauzei, or acesta nu a fost la fața locului și nu a văzut cine

l-a lovit pe Mironiuc A.;

- instanța de apel a lăsat fără o apreciere declarațiile martorilor: Duminică

V., Rotari Gh. și Znagoveanu Eu., care fiind audiați au relatat că toți fiind

împreună cu Guțanu V, Șișcanu D. și Lîsenco D. se întorceau de la barul

”Nicolina” și în timpul deplasării careva bătăi nu au fost;

- Mironiuc A. a decedat peste 7 zile după cauzarea leziunilor corporale;

- potrivit raportului primar de expertiză medico-legală nr. 71 din

20.06.2013, s-a constatat că, leziunile corporale depistate la Mironiuc A., au o

legătură indirectă cu cauza decesului și respectiv nu prezentau careva pericol

pentru viață;

- instanța de apel deși a reținut raportul nominalizat drept probă veridică

ce denotă vinovăția inculpatului în cele imputate, n-a ținut cont de faptul că în

asemenea mod acțiunile urmează a fi încadrate în prevederile art. 152 Cod penal;

7

- potrivit raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 434 din

25.11.2013, s-a concluzionat că lui Mironiuc A. i-au fost cauzate leziuni corporale

grave periculoase pentru viață;

- ambele instanțe au ezitat să-și motiveze admiterea s-au respingerea

acestora, ambele au încadrat acțiunile inculpatului, în prevederile celei mai

severe infracțiuni, fapt ce contravine normelor de aplicare a normei mai blânde;

- leziunile corporale depistate la Mironiuc A. în momentul internării nu

prezentau careva pericol pentru viață, fapt ce confirmă raportul primar de

expertiză medico-legală;

- în caz că victima se investiga și urma o cură de tratament, era să fie evitat

decesul acesteia;

6.1. Asupra recursului ordinar declarat de către acuzatorul de stat a depus

referință avocatul Fortuna D. în numele inculpatului Melnic V., care a solicitat

respingerea acestuia și menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel în

partea achitării lui Melnic V.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul avocatului Luca

Al-dru în numele inculpatului Guțanu V. urmează a fi respins, iar recursul

acuzatorului de stat urmează a fi admis, din următoarele considerente.

7.1. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Luca Al-dru în numele

inculpatului Guțanu Veaceslav

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs judecând recursul, este în drept de a-l respinge ca inadmisibil,

cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost

declarat cu respectarea condițiilor legale ori nu este întemeiat legal.

Recurentul invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.

6), 8), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazul în care: instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; faptei săvârșite i

s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând circumstanțele și materialele cauzei, în raport cu temeiul

invocat pentru recurs de către apărător, Colegiul consideră, că în prezenta speța

criticile ultimului sunt neîntemeiate, iar la stabilirea componenței de infracțiune

consumate în urma acțiunilor întreprinse de inculpat, instanțele de fond just și

legal au constatat și reținut starea de fapt și de drept, care justifică elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal.

Astfel, se relevă că, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul declarat, a verificat legalitatea și

8

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, fiind cercetate suplimentar probele

administrate de instanța de fond, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată în

pct. 4. al prezentei decizii.

În sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la

respingerea apelului declarat de inculpat, expunându-se argumentat asupra

poziției de menținere în vigoare a sentinței în partea condamnării lui Guțanu V.,

motivându-și detaliat și clar soluția adoptată.

Verificând procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și

lecturând textul deciziei, rezultă că instanța ierarhic inferioară a verificat

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, și-a motivat soluția adoptată punând la

baza acesteia probele administrate și verificate în cadrul ședinței instanței de

apel, fapt care se confirmă prin procesul-verbal al ședințelor de judecată.

Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către avocat și prevăzut la

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la

examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod

de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția

adoptată.

Sub acest aspect, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea

deciziei adoptate.

Cu privire la alegațiile recurentului ce cad sub incidența temeiului de

recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul

penal notează, că este incident atunci când nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost

stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

În cazul dat, sub aspectul prezenței temeiului pentru recurs specificat la

pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, recurentul invocă acel fapt că

nu a fost confirmată pe deplin vinovăția lui Guțanu V. în săvârșirea infracțiunii

imputate, instanțele de fond bazându-se doar pe declarațiile martorilor Șișcanu

Colegiul penal referindu-se la argumentele recurentului privind

nevinovăția inculpatului în infracțiunea incriminată, consideră întemeiate

aprecierile instanței de apel precum că versiunea inculpatului despre nevinovăția

sa în comiterea infracțiunii, este combătută prin cumulul de probe prezentate de

către partea acuzării și anume prin declarațiile susținute de către martorii Șișcau

9

susținute în cadrul urmăririi penale, unde au relatat amănunțit circumstanțele

comiterii infracțiunii de către Guțanu V., care coroborează și cu declarațiile date

în cadrul urmăririi penale de către martorul Chirileac A. (f.d 70, 71, vol. I), care a

relatat că a văzut cum ”(...) Guțanu V. s-a apropiat de un brad, care se afla în fața

barului ”Căsuța mea” și a luat de acolo două scânduri (ștachete) de culoare cafenie, cu

lungimea de 1,20 -1,30 m și apucându-le pe aceste scânduri el singur cu mâinile sale și

cu pas alergător s-a pornit primul în direcția liceului ”M. Eminescu” și chemându-i și pe

ceilalți după sine (...)”.

Tot la acest capitol, se menționează că instanța de apel corect a constatat, în

virtutea faptului nerecunoașterii de către Guțu V. a comiterii infracțiunii

imputate, că vinovăția acestuia este dovedită și prin probele administrate la

dosar și anume: - procesul-verbal de examinare a victimei, efectuată în secția de

reanimare a SR Ungheni fin 19.06.2013 și planșa fotografică (f.d. 25,26 vol. I); -

procesul-verbal de ridicare și examinare din 20.06.2013 (f.d. 28-31 vol. I); -

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.06.2014, conform căruia a fost

cercetat trotuarul amplasat pe partea dreaptă a carosabilului din str. Națională,

or. Ungheni, vis-a-vis de ÎM ”Apă Cana” și planșa fotografică anexată (f.d. 32, 33

vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22.06.2014 și planșa

fotografică (f.d. 34-38 vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 26.07.2013,

între bănuitul Guțanu V. și Chirileac A. (f.d. 86, vol. I); - procesul-verbal de

confruntare din 25.10.2013, dintre Lîsenco D. și Guțanu V. (f.d. 131-133 vol. I); -

procesul-verbal de confruntare din 05.02.2014, dintre învinuitul Melnic V. și

Șiscanu D. (f.d. 7-8 vol. II), în care martorul indică la persoana - Guțanu V. și la o

persoană cu porecla ”narcoșa”; - procesul-verbal de audiere suplimentară a

martorului Duminică V. din 21.02.2014 (f.d. l6, vol. II); - procesul-verbal de

verificare a declarațiilor martorului Șișcanu D., la locul infracțiunii din

27.06.2013, planul schiță și planșa fotografică (f.d. 23-26 vol. II); - procesul-verbal

de verificare a declarațiilor martorului Lîsenco D., la locul infracțiunii din

24.10.2013 și planșa fotografică (f.d. 27-28, vol. II); - procesul-verbal de verificare

a declarațiilor martorului Chirileac A. la locul infracțiunii din 14.03.2014 și planșa

fotografică (f.d. 30-31 vol. II); - procesul-verbal de verificare a declarațiilor

martorului Șișcanu D. la locul infracțiunii din 14.03.2014, planul schiță și planșa

fotografică (f.d. 32-34 vol. II); - raportul de expertiză medico-legală nr. 71 cad din

20.06.2013, potrivit căruia părții vătămate i-au fost cauzate leziuni corporale medii,

cu dereglarea sănătății de lungă durată (f.d. 38-40, vol. II); - raportul de expertiză

traseologică nr. 34/12/2/3-l750 din 08.07.2013 (f.d. 61- 64 vol. II); - raportul de

expertiză medico-legală în comisie nr. 434 din 25.11.2013 (f.d. 79-89, vol. II). Astfel,

cumulul de probe analizat în prezenta speță, în opinia Colegiului penal,

întemeiat au permis instanțelor de fond a conchide asupra vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal.

10

Prin urmare, instanța de recurs consideră, că argumentele recurentului

referitoare la nedovedirea deplină a vinovăției inculpatului Guțanu V. în

săvârșirea infracțiunii imputate și a motivelor pe care se întemeiază soluția

adoptată de către instanța de apel, se combat prin materialele cauzei și nu

semnalează presupusele erori de drept invocate, iar conținutul hotărârii atacate

cuprinde detaliat și argumentat, dispoziții ce sunt acceptate de către instanța de

recurs, care în totalitatea lor resping criticile apărării, indicate în sensul dat.

Totodată, în opinia Colegiului penal, recurentul contestă decizia instanței

de apel sub aspectul modalității aprecierii probelor, ceea ce ține de soluționarea

fondului cauzei de către instanțele de fond și nu poate constitui temei pentru

recurs, cu excepția cazurilor când instanțele de judecată în procesul de apreciere

a probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale,

ceea ce a condiționat comiterea unor erori grave de fapt, însă astfel de erori nu au

fost constatate în cauza dată.

Ca urmare, Colegiul penal consideră, că nu și-a găsit confirmarea cazul de

casare prevăzut de dispoziția art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

apreciind ca fiind neîntemeiate criticile formulate sub acest aspect de către

recurenți.

Cu referire la temeiul pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12)

Cod de procedură penală, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită,

invocat în recursul declarat, Colegiul penal îl apreciază la fel ca fiind

neîntemeiat, or este invocat în mod similar cu privire la critica aprecierii

probelor, în particular a Rapoartelor de expertiză medico-legală nr. 71 cad din

20.06.2013 și nr. 434 (în comisie) din 25.11.2013, pe care recurentul le consideră

greșite apreciate de către instanțele de fond.

În susținerea poziției respective, Colegiul penal reține ca fiind întemeiate și

convingătoare concluziile instanței de apel, referitoare la vinovăția inculpatului

în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Referitor la argumentul în cauză, Colegiul penal constată că instanța de

apel, la rândul său, a reținut că din Raportul de expertiză medico-legală nr. 71

cad din 20.06.2013, părții vătămate i-au fost cauzate leziuni corporale medii, cu

dereglarea sănătății de lungă durată (f.d. 38-40, vol. II), iar potrivit Raportului de

expertiză medico-legală în comisie nr. 434 din 25.11.2013, ”(...) la examenul intern:

revărsat sanguin în mușchiul temporal drept, hemoragii subaranoidale și intracerebrale.

Toate leziunile corporale menționate mai sus au fost produse prin mecanismul de lovire

cu corpuri dure contondente, au o vechime de o săptămână până la deces, conform

aspectului morfologic și a rezultatelor investigațiilor histopatologice repetate, sunt în

legătură directă de cauzalitate cu cauza decesului, se califică ca vătămare corporală gravă

(<)” (f.d. 79-89, vol. II). Astfel, cumulul de probe analizat în prezenta speță, în

opinia Colegiului penal, întemeiat au permis instanțelor de fond a conchide

asupra vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.

11

(4) Cod penal. Această concluzie, pornind de la plenitudinea concluziilor

instanțelor judecătorești, expuse în hotărârile atacate, Colegiul penal o consideră

întemeiată și o susține pe deplin.

Referitor la motivul recurentului precum că de către instanța de apel nu au

fost reținute declarațiile martorul Lisenco D., care a depus o plângere adresată

Procurorului r-lui Ungheni, potrivit căreia, la faza urmăririi penale a fost

influențat de către ofițerul de urmărire penală ”Roman”, de a depune declarații

împotriva lui Guțu V., Colegiul precizează că, prin ordonanța Procuraturii

Ungheni din 13.11.2013, a fost dispus neînceperea urmăririi penale pe cazul dat

din motiv că ”(<) învinuirea lui Guțu V. nu s-a bazat doar pe declarațiile martorului

Lîsenco D. Declarațiile inițiale ale acestuia fiind similare celor pe care le-a dat și martorul

Șișcanu D. În asemenea caz circumstanțe declarațiile date de către Lîsenco D. ar fi

contradictorii celora pe care le-a dat Șișcanu D.” (f.d. 144, vol. I).

Ce ține de criticile recurentului precum că la pronunțarea deciziei de către

instanța de apel au fost lăsate fără apreciere declarațiile martorilor: Duminică V.,

Rotari Gh. și Znagoveanu Eu., Colegiul penal indică că acestea nu demonstrează

nevinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate și nu sunt în stare să

răstoarne situația de fapt stabilită de către instanțele inferioare, de vreme ce

vinovăția acestuia a fost confirmată prin cumulul de probe administrate de

partea acuzării descris supra.

Cu referire la critica adusă declarațiilor martorului Chirileac A., Șișcanu D.

și Lîsenco D., relatate la faza urmăririi penale și în cadrul examinării cauzei în

fond, Colegiul penal menționează că, temei de a da anumite aprecieri critice

acestora nu are, or aceștia au depus depoziții sub jurământ, fiind avertizați de

răspundere penală în conformitate cu prevederile art. 312 - 313 Cod penal, cu atât

mai mult că de la comiterea infracțiunii martorii au fost audiați în câteva zile, iar

până la audierea lor în instanța de judecată a trecut timp îndelungat și acestea au

putut să uite unele detalii.

Tot la acest compartiment, de către instanța de recurs nu poate fi reținută

ca întemeiată critica adusă declarațiilor martorului Șișcanu D., care fiind audiat

de mai multe ori la faza urmăririi penale, și-ar fi schimbat declarațiile și s-ar afla

la evidența medicului psihiatru, or, acestea nu au fost unicele probe, care au stat

la baza învinuirii, ulterior condamnării lui Guțanu V.

Prin urmare, Colegiul penal conchide, că cele relatate de către Șișcanu D.,

în coroborare cu cumulul de probe anexat la cauză, întemeiat au permis

instanțelor de fond a conchide asupra vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal

În această ordine de idei, Colegiul penal concluzionează că instanța de apel

menținând sentința în partea condamnării lui Guțanu V. a judecat cauza în

conformitate cu prevederile legale, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, cu

respectarea exigențelor prescrise la art. 6 § 1 CoEDO.

12

Nu în ultimul rând, asupra celor constatate se impune și mențiunea că,

criticile formulate de recurent în recursul ordinar declarat, au format obiect de

discuție la judecarea cauzei penale în instanța de fond și cea de apel și, cărora

instanțele de judecată ierarhic inferioare, le-au dat o motivare corespunzătoare,

argumentată și pe larg expusă în hotărârile adoptate, soluție pe care instanța de

recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în

vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424

alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia, nu s-au stabilit.

Totodată, nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu

achitarea acestuia, de vreme ce probele pertinente și concludente, analizate în

ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine

vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate.

Generalizând cele menționate anterior Colegiul penal conchide, că

concluziile la care a ajuns instanța de apel privitor la calificarea acțiunilor și

vinovăția inculpatului sunt corecte și corespund materialului probator, iar

pedeapsa aplicată de către instanța de apel este echitabilă și în limitele legii

penale.

7.2. Referitor la recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea

totală a hotărârii atacate și menținerea sentinței primei instanțe, când apelul a

fost greșit admis.

Instanța de recurs poate interveni în soluția instanței de apel, inclusiv și să

o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la

adoptarea unei hotărâri ilegale.

Din conținutul recursului declarat, se deduce dezacordul părții acuzării cu

dispunerea achitării inculpatului Melni V. de către instanța de apel, precum și

aprecierea eronată a probelor, care au stat la baza acestei soluții, considerând că

declarațiile martorilor Rotari Gh., Znagoveanu Eu. și Duminică V. nu-l

dezvinovățesc pe Melnic V. de săvârșirea infracțiunii incriminate prin

rechizitoriu.

Astfel, în speță recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de

apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, potrivit căruia

hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt și

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

După cum rezultă din materialele cauzei, instanța de apel casând parțial

sentința în partea condamnării lui Melnic V., a constatat că, ”(<) probele, care în

poziția instanței de fond vina lui Melnic V. este dovedită, dar de fapt este probatoriul care

dovedește vina lui Guțanu V. și nicidecum vinovăția lui Melnic V. (<), analizând

13

declarațiile lui Rotari Gh., Znagoveanu Eu. și Duminica V., la care instanța a făcut

referire ca confirmare a vinovăției inculpatului Melnic V., instanța de apel determină

contrariul, fapt ce nu dovedesc comiterea faptei infracționale încriminată lui Melnic V.”

(f.d. 195, vol. III).

Raportând criticele formulate în recursul procurorului la circumstanțele

cauzei, Colegiul penal lărgit consideră, că soluția instanței de apel în partea

achitării lui Melnic V. este neîntemeiată și contrară materialului probant anexat

la dosar.

Așadar, asupra celor reiterate instanța de recurs menționează că prima

instanță, a constatat și a motivat argumentat că, partea acuzării a prezentat probe

incontestabile în confirmarea vinovăției ambilor inculpați în cele incriminate și,

astfel, corect a concluzionat că fapta imputată lui Guțanu V. și Melnic V.

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4)

Cod penal și, întemeiat a pronunțat sentința de condamnare, referindu-se la

probele invocate de procuror în sprijinul acuzării, care au constituit obiectul

cercetării judecătorești și, în sensul art. 94 Cod de procedură penală, nu au fost

contestate de către partea apărării în condițiile legii, la etapele respective ale

procesului penal.

Deci, așa cum reiese în mod evident din actele dosarului, instanța de fond

a dat deplină eficiență probelor cercetate, evaluându-le în mod unitar și

evidențiind aspectele concordante ce susțin vinovăția ambilor inculpați în

săvârșirea infracțiunii care le-a fost imputată prin rechizitoriu.

Altfel spus, argumentele instanței de apel, precum că ”(<) prima instanță a

dat o apreciere unilaterală aspectelor de fapt a cauzei, ignorând totalmente întregul

ansamblu probant, ce denotă inexistența comiterii faptei de către Melnic V.”, sunt

neîntemeiate, deoarece din materialele cauzei rezultă, că instanța de fond a

examinat cauza sub toate aspectele complet și obiectiv cu expunerea

argumentată asupra tuturor probelor administrate legal în cadrul urmăririi

penale și, just, a apreciat că cumulul întregului probatoriu în cauză, dovedesc cu

certitudine vinovăția inclusiv și a inculpatului Melnic V. în săvârșirea infracțiunii

de vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății care au provocat

decesul victimei.

Mai mult, Colegiul penal lărgit consideră greșită concluzia instanței de

apel, precum că ”Colegiul reține, că particularitățile circumstanțelor și împrejurărilor

evidențiate denotă cu desăvârșire că Melnic V. învinuit de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, urmează să fie achitat pe motiv că fapta nu a

fost comisă de acesta”.

Or, pornind de la probele enumerate și descrise în pct. 7.1. al prezentei

decizii și în special a declarațiilor martorului Șișcanu D., care fiind audiat

suplimentat la faza urmăririi penale, a comunicat că ”(<)am văzut concret cum

Melnic Vadim și Guțanu Veaceslav i-au aplicat lovituri lui Mironiuc Andrei și confirm

14

acest lucru și acum. Pe Mironiuc l-au bătut doar ei doi.” (f.d. 6, vol. II); procesul-

verbal de confruntare între învinuitul Melnic V. și martorul Șișcanu D. din

05.02.2014, ultimul a comunicat că, ”(<)Guțanu i-a mai aplicat lovituri cu picioarele.

”Narcoșa” s-a pornit din urma noastră, acesta la fel a lovit în acea persoană cu pumnii și

picioarele. Guțanu a început să-l bată, după care a intervenit și ”Narcoșa” să-l bată. I-a

aplicat vreo 2-3 lovituri cu pumn ii și picioarele peste cap, atâta timp cât era în picioare.

Când a căzut persoana jos, îl bătea doar Guțanu. Nu știu de la ce acesta a intervenit.

Astfel, ei l-au bătut vre-o 30 min. Dintre care persoana din fața mea i-a aplicat doar vre-o

2-3 lovituri.” (f.d. 7,8, vol. II); procesul-verbal de audiere a martorului Lîsenco D.

din 26.06.2013, unde ultimul a declarat că, ”(<) la data de 22.05.2013, eu m-am

întâlnit la poarta lui Guțanu V. însuți cu el, care mi-a spus că Mironiuc A. a murit și

dacă voi fi chemat la poliție să spun că și eu am lovit în el (<)” (f.d. 62, vol. I);

procesul-verbal de verificare a declarațiilor de locul infracțiunii și foto-tabelul

anexat din 14.03.2014, unde martorul Șicanu D. a comunicat și indicat în cel loc

anume ”(<) Guțanu V. și ”narcoșa” Melnic V. l-au bătut pe Mironiuc A. cu pumnii

picioarele și apoi Guțu V. l-a lovit cu ștacheta” (f.d. 32, vol. II); se confirmă concluzia

instanței de fond cu referire la vinovăția lui Melnic V.

În continuare, instanța de recurs consideră că, prima instanță corect, în

cadrul cercetării judecătorești, a dat o apreciere critică declarațiilor depuse de

către martorii Rotari Gh., Znagoveanu Eu. și Dumica A., precum și inculpatul

Melnic V. care sunt similare și au fost depuse cu scopul confirmării poziției de

apărare a ultimului și evitării răspunderii penale și a luat în considerare

declarațiile martorilor Șișcanu D., Lîsenco D. și Chirileac A. relatate la etapa de

urmărire penală, din motiv că în coroborare cu probele enumerate și descrise

supra, demonstrează pe deplin vina lui Melnic V. pentru infracțiunea imputată.

Astfel, în urma celor relatate mai sus, Colegiul penal lărgit consideră că,

prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând

obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, astfel corect ajungând la

concluzia privind vinovăția lui Melnic V. în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel la judecarea apelului

a comis erori de drept, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția adoptată.

În consecință, conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, judecând recursul și stabilind prezența temeiului

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, urmează să caseze

hotărârea instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

15

de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Luca

Alexandru în numele inculpatului Guțanu Veaceslav.

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Bălți, Pasat Liliana, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 02 martie 2016, cu menținerea sentinței Judecătoriei Ungheni

din 16 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui Melnic Vadim Luca și

Guțanu Veaceslav Profir.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 decembrie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Petru Moraru

Nadejda Toma

16

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-11-10
0,95
1ra-1135/2016 — art. 151 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1135/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 12 octombrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir, Tom
CSJ 2017-02-15
0,94
1re-6/2017 — art. 352 alin. 3 lit. d CP
Dosarul nr. 1re-6/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 15 februarie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte - Petru Ursache, judecătorii - Constantin Alerguş, Vladimir Timofti, exam
CSJ 2016-05-25
0,94
1ra-1034/16 — art.217 alin.2, art.186 alin.2, lit.b,c,d, art.199 alin.2 lit.a, art.186 alin.4, art.208 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-1034/16 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 25 mai 2016 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinînd admisibilitatea în principiu
CSJ 2016-06-29
0,94
1ra-836/2016 — art. 152 alin.2 lit.d,e,h, 349 alin.1-1 CP
Dosarul 1ra-836/16 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 29 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte – Petru Ursache, judecătorii – Constantin Alerguş, Vladimir Timofti, a examinat a
CSJ 2016-03-16
0,94
1ra-323/2016 — art.187 alin.2 lit.b, e CP
Dosarul nr. 1ra-323/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 16 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte: Ursache Petru Judecători: Toma Nadejda, Timofti Vladimir examinînd admisi
Sursă