1ra-1623/2016 — art. 179 alin. 1 CP

1ra-1623/2016 — art. 179 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1623/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Mereacre Tudor, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Criuleni din 21 ianuarie 2016 și decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 07 aprilie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Mereacre Tudor Mihail, născut la 25 mai 1983, originar și

domiciliat în s. Costești, r-l Ialoveni.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal,

stabilindu-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 200 unități convenționale,

ceea ce constituie suma de 4 000 lei.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și inculpatul Levinte Filip Iustin, hotărârea

în privința căruia cu recurs în prezent nu se contestă.

Iustin și Mereacre Tudor Mihail în noaptea de 31 august 2015 pe la ora 2300, împreună

și după o înțelegere prealabilă între ei, acționând cu intenție directă, având scopul

cercetării domiciliului cet. Nedelea Lucia Ion, cu automobilul de modelul „Ford”, cu

n/î DR AU 077, sub conducerea lui Gîncota Serghei Nicolae, s-au deplasat în s. Valea-

Coloniței, r-l Criuleni, unde fără consimțământul stăpânei Nedelea Lucia Ion, ilegal, au

pătruns în gospodăria acesteia și au deteriorat ușa de la intrarea în beci, fiind observați

de către vecini.

3.1. Avocatul Alexei Brînză în numele inculpatului Levinte Filip, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei Criuleni din 21.01.2016 și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care Levinte Filip să fie achitat.

1

În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că, acuzarea nu a prezentat

probe care să confirme circumstanțele deschiderii ușii de la beci, căci având în vedere

probele acuzării cercetate în ședință s-a constatat că, în gospodăria cet. Nedelea Lucia,

nu locuia nimeni, iar gospodăria era lăsată fără supraveghere.

Apărarea a susținut că, în aceste circumstanțe nu s-au stabilit cu certitudine

circumstanțele deschiderii ușii de la beci, iar conform declarațiilor lui Levinte Filip și

Mereacre Tudor, ultimii nu au deschis ușa de la beci și nici nu au deteriorat-o.

De asemenea, a indicat că, la adoptarea sentinței, instanța de judecată a dat

apreciere declarațiilor părții vătămate Nedelea Lucia, date la urmărirea penală și citite

în ședința de judecată, din care rezultă că la data de 31.08.2015, cînd a fost informată de

inspectorul de poliție prin telefon, ultimul i-a spus că sunt doar urme de forțare a ușii

de la beci, ceea ce ar putea confirma că ușa la beci în acel timp era închisă. Iar după ce

partea vătămată a sosit a văzut ușa deschisă la beci. Tot acolo ea i-a văzut pe inculpații

Levinte Filip și Mereacre Tudor.

A mai susținut că, aceste declarații ale părții vătămate, Nedelea Lucia, în temeiul

art. 94 alin. (l), (2) Cod procedură penală, nu pot fi admise ca probă, deoarece

examinarea lor a fost efectuată contrar prevederilor art. 369 alin. (l) și 371 alin. (2) Cod

procedură penală, adică, la urmărirea penală nu au fost efectuate confruntări cu partea

vătămată și aceasta nu a fost audiată în condițiile prevăzute de art. 109, 110 Cod

procedură penală. Totodată, a invocat că, la audierea părții vătămate în cadrul urmăririi

penale, condamnații au fost prezenți și nu au avut posibilitatea să pună întrebări

acesteia, care constituie un drept prevăzut de art. 66 Cod de procedură penală.

La fel, a invocat că, în ședința de judecată nu au fost prezentate probe care să

infirme declarațiile inculpaților referitor la faptul că ei s-au deplasat acasă la cet.

Nedelea Lucia la 31.08.2015, în zi de sărbătoare, ca să discute cu ea referitor la efectuarea

unor lucrări de construcție în gospodăria ei, unde prin acces liber, adică gospodăria

nefiind delimitată cu gard și poartă de alte terenuri adiacente, s-au apropiat de ușa

casei, unde au strigat la stăpână, după care au bătut la ușă, cu scopul ca stăpîna să iasă

afară, crezând că ea doarme în casă.

3.2. Avocatul Andrei Erhan în numele inculpatului Mereacre Tudor, prin care a solicitat

casarea sentinței Judecătoriei Criuleni din 21.01.2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care inculpatul Mareacre Tudor să fie achitat.

În motivarea cererii, apelantul a indicat că, instanța în pct. 4 a sentinței a indicat,

că dă o notă critică depozițiilor inculpaților, a descris minuțios depozițiile martorilor, a

probelor procurorului, dar nu a adus nici o probă care ar dovedi vina inculpaților

reieșind din dispozițiile art. 179 Cod penal.

A mai invocat că, „crima” lui Mereacre Tudor a apărut în rezultatul vigilenței lui

Caraman M. și Mazur V. care au ridicat alarma, presupunând, că persoanele care

traversau strada, au intenția de a-i fura vitele, care pășteau lângă casa cet. L. Nedelea.

3.3. Avocatul Serghei Canțer în numele părții vătămate Nedelea Lucia, prin care a

solicitat admiterea cererii declarate, casarea sentinței Judecătoriei Criuleni din

21.01.2016, atît în partea stabilirii pedepsei, cît și în partea admiterii acțiunii civile, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului pentru primă instanță, prin care

2

inculpaților Mereacre Tudor și Levinte Filip să le fie aplicată o pedeapsă conform

sancțiunii prevăzute la art. 179 alin. (l) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen

de 2 ani, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendarea executării pedepsei,

cu stabilirea termenului de probă de 2 ani fiecăruia, precum și admiterea acțiunii civile,

cu încasarea de la inculpații Mereacre Tudor și Levinte Filip în beneficiul părții civile

Nedelea Lucia a prejudiciului material în sumă de 8 000 lei și a prejudiciului moral

cauzat în sumă de 20 000 lei.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că, instanța de fond la numirea

pedepsei cu amenda nu a luat în considerație faptul că prin stabilirea acestei pedepse

nu se atinge scopul pedepsei penale de reeducare și corijare a inculpatului.

A mai invocat că, instanța de fond a adoptat o sentință fără a asculta părerea părții

vătămate, reprezentantul căreia a fost prezent doar la ședința din 18.12.2015, unde a

scris o cerere de examinare a cauzei penale în lipsa lui doar pentru data de 21.12.2015,

în rest nefiind citat la ședința de judecată, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil.

A susținut că, atât partea vătămată, cât și reprezentantul acesteia, nu au avut

posibilitatea de a se expune în susținerile verbale, de a înainta acțiune civilă, de a

solicita încasarea prejudiciului moral și material.

A indicat că, încasarea prejudiciului atât material, cât și moral este direct

prevăzută de art. 219 alin. (3) Cod penal - „prejudiciul material se consideră legat de

săvîrșirea acțiunii interzise de legea penală dacă el se exprimă în cheltuieli pentru:

1) tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia; art. 1418 alin. 91) Cod civil,

care prevede că „în caz de vătămare a integrității corporale sau de altă vătămare a

sănătății, autorul prejudiciului are obligația să compenseze persoanei vătămate și

cheltuielile suportate în legătură cu vătămarea sănătății - de tratament”, art. 1422 alin.

(1) Cod civil, conform căruia: „în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu

moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în

alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Conform art. 1423 Cod civil, „mărimea compensației pentru prejudiciul moral se

determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului

prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii și de măsura în care această

compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate, caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luînd în considerație

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei

vătămate.

fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către avocatul Alexei Brînză în

numele inculpatului Levinte Filip, avocatul Andrei Erhan în numele inculpatului

Mereacre Tudor și avocatul Serghei Canțer în numele părții vătămate Nedelea Lucia,

cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, audiind

participanții la proces, cercetînd suplimentar probele administrate de către instanța de

3

fond și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, călăuzindu-se

de propria convingere, a constatat că, instanța de fond a stabilit corect că, starea de fapt

și acțiunile inculpaților Levinte Filip și Mereacre Tudor se încadrează corect în

dispoziția art. 179 alin. (1) Cod penal - violarea de domiciliu, adică pătrunderea ilegală

în domiciliul sau reședința unei persoane fără consimțământul acesteia, precum și

cercetării ilegale.

Necătând la faptul că, inculpații Levinte Filip și Mereacre Tudor nu și-au

recunoscut vina de comiterea infracțiunilor incriminate, vinovăția lor se dovedește

prin probele acumulate de organul de urmărire penală, cercetate de către instanța de

fond și verificate de către instanța de apel, și anume prin:

- declarațiile părții vătămate Nedelea Lucia (f.d. 14-15);

- declarațiile martorului Gîncota Serghei (f.d. 19);

- declarațiile martorului Caraman Maria (f.d. 16-17);

- declarațiile martorului Mazur Vladimir (f.d. 18);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 01.09.2015 cu foto-tabela anexată

la el (f.d. 9-12);

- procesul-verbal din 01.09.2015, întocmit în intervalul de timp de la ora 02 și 05

minute pînă la ora 02 și 20 de minute, de cercetare la fața locului a terenului ce se află

la 25 metri depărtare de gospodăria părții vătămate Nedea Lucia Ion din s. Valea-

Coloniței, raionul Criuleni (f.d. 7-8).

Urmare a probelor sus-elucidate, instanța de apel a conchis că, vina inculpaților

a fost demonstrată pe deplin, declarațiile părții vătămate Nedelea Lucia, a martorilor

Gîncota Serghei și Caraman Maria coroborând cu celelalte probe prezentate de partea

acuzării, neexistînd divergențe între cele declarate de aceștia la urmărirea penală și în

cadrul examinării cauzei în instanța de fond.

Instanța de apel a reiterat că, instanța de fond corect a dat o notă critică

depozițiilor inculpaților Levinte Filip și Mereacre Tudor apreciindu-le drept o poziție

a lor de apărare, or, vina inculpaților privind violarea de domiciliu și-a găsit

confirmare prin declarațiile părții vătămate Nedelea Lucia care a declarat că, nu a avut

nici o înțelegere cu inculpații să meargă fără știrea ei la casa aflată în construcție, cît și

prin declarațiile martorului Gîncota Serghei, care a indicat că la solicitarea inculpaților

a mers la domiciliul părții vătămate pentru a lua o betonieră.

Instanța de apel a menționat că, argumentele expuse în apelurile declarate de

către apărători în interesele inculpaților Levinte Filip și Mereacre Tudor sunt

nefondate, deoarece poartă un caracter declarativ, îndreptate exclusiv spre eschivarea

de la răspunderea penală, or, în vederea solicitării casării sentinței nu sunt prezentate

careva temeiuri, mai mult, cercetarea judecătorească în instanța de fond, s-a petrecut

sub toate aspectele, complet și obiectiv prin prisma principiului contradictorialității și

nemijlocirii.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați se apreciază ca o metodă de apărare

și un drept al acestuia de a nu se autoincrimina, ori persoana care pe parcursul

procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărită penal pentru

4

depunerea declarațiilor intenționat false, decât în cazurile expres prevăzute de legea

procesuală penală.

De asemenea, instanța de apel nu are temei de a interveni în sentința instanței de

fond nici în partea stabilirii pedepsei inculpaților Levinte Filip și Mereacre Tudor or,

la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă inculpaților s-a ținut cont de toate

circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, aplicîndu-le o

pedeapsă corectă, echitabilă și legală, sub formă de amendă, luând în considerație că

infracțiunea dată face parte din categoria infracțiunilor ușoare, faptul că inculpatul

Mereacre Tudor anterior a mai fost condamnat, dar antecedentul penal este stins, iar

inculpatul Levinte Filip a comis pentru prima dată o infracțiune ușoară, în urma

infracțiunii comise de către acești doi inculpați urmări grave nu au survenit, iar la locul

de trai se caracterizează pozitiv.

Instanța de apel a menționat că, nu poate fi reținut nici argumentul avocatului

Serghei Canțer în numele părții vătămate privind admiterea integrală a acțiunii civile,

cu încasarea de la inculpații Mereacre Tudor și Levinte Filip în beneficiul părții civile

Nedelea Lucia a prejudiciului material în sumă de 8 000 lei și a prejudiciului moral

cauzat în sumă de 20 000 lei, or, potrivit prevederilor art. 221 alin. (1) Cod procedură

penală, acțiunea civilă în procesul penal se înaintează în baza cererii scrise a părții

civile sau a reprezentantului ei în orice moment de la pornirea procesului penal pînă

la terminarea cercetării judecătorești.

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar

hotărârile judecătorești, prin care solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei hotărâri prin care Mereacre Tudor să fie achitat în baza art. 179 alin.

(1) Cod penal, din motiv că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii

incriminate.

În motivarea recursului declarat avocatul inculpatului, A. Mîrzîncu, a indicat că,

atât la urmărirea penală, cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond

inculpatul nu și-a recunoscut vina invocând că în vara anului 2015 au lucrat la

reparația acoperișului părții vătămate Nedelea Lucia în s. Valea-Coloniței, r-l Criuleni

împreună cu socrul Levinte Filip. Deoarece anterior s-a discutat și despre construcția

gardului din jurul casei din s. Costești r-l Ialoveni pe la orele 21:30 au sosit la Nedelea

L. Casa nu era iluminată, sau apropiat de ușa casei si au început să bată cu scopul de

a fi auziți de stăpână. La zgomotul produs de bătăile în ușă au apărut vecinii cu strigăte

în adresa lor. S-au speriat și au fugit.

Consideră că atât la urmărirea penală, cât și în cadrul examinării cauzei vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, veridicității,

utilității și în ansamblu din punct de vedere al coroborării probelor nu și-a găsit

confirmare.

Conform alin. (1) art. 179 Cod penal, se pedepsește pătrunderea sau rămânerea

ilegală în domiciliu sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia ori

refuzul de a le părăsi la cererea ei, precum și perchezițiile și cercetările ilegale.

5

Noțiunea de domiciliu desemnează locul în care persoana își are locuința stabilă,

statornică sau principală.

Latura obiectivă a infracțiunii se realizează prin două modalități: prin pătrundere

sau prin rămânere ilegală în domiciliul sau reședința persoanei.

Acțiunea de pătrundere presupune survolarea spațiului locativ, intrarea ilegală a

făptuitorului în domiciliul sau în reședința persoanei. A rămâne înseamnă a nu părăsi

locul în care se află făptuitorul.

Urmare casa părții vătămate nu era îngrădită cu gard, iar inculpatul nu a pătruns

în spațiul locativ, dar numai a bătut la ușă.

Deci în acțiunile inculpatului lipsește latura obiectivă a infracțiunii.

Aceste argumente nu au fost reținute nici de instanța de fond și nici de instanța

de apel, și verificând probele administrate de organul de urmărire penală și cercetate

în instanța de fond, instanța de apel nu le-a dat o apreciere cuvenită.

Cu referire la cele menționate conform principiului prezumției nevinovăției, toate

dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea

inculpatului (art. 8 Cod de procedură penală).

Urmare celor menționate se constată că careva probe de partea acuzării care ar

confirma vinovăția lui Mereacre Tudor în comiterea infracțiunii imputate nu au fost

identificate.

Curții Supreme de Justiție, care a solicitat respingerea acestuia, cu menținerea deciziei.

materialele din dosarul cauzei, ținând seama de opinia expusă în referință, Colegiul

penal consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or,

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot

fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile în care nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Colegiul penal, verificând argumentele recursului, în raport cu actele cauzei și

decizia instanței de apel care este recurată, constată că instanța de apel și-a motivat

decizia în conformitate cu exigențele stipulate exhaustiv în art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod

6

de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus,

la caz, la respingerea apelulurilor declarate de avocații inculpaților.

La fel, Colegiul reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și conform materialelor din

dosar, ajungând la concluzia corectă de menținere a sentinței instanței de fond care

este expusă desfășurat și argumentat în pct. 4.1 din prezenta decizie.

Or, în fapt, hotărârile instanțelor ierarhic inferioare corespund tuturor

prevederilor legii de procedură penală, iar instanța de apel a dat răspuns la toate

argumentele invocate de inculpat în apel, specificând motivele pe care și-a întemeiat

soluția adoptată, la caz, de respingere a apelului declarat de inculpat, pronunțând o

hotărâre legală.

Asupra celor constatate se impune și mențiunea că, chestiunea de apreciere a

probelor dată de instanța de apel, invocată de recurent în cererea de recurs ține de

starea de fapt a cauzei, iar stabilirea acesteia este de competența instanței de fond și

apel. Prin urmare, Colegiul penal reține că regula generală desprinsă din dispozițiile

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la etapa de judecare a recursului

ordinar instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau

face o reapreciere a stării de fapt reținute în speță.

Așa dar, pornind de la temeiul invocat de recurent: pct. 8) din alin. (1) al art. 427

Cod de procedură penală, Colegiul relevă că, acest temei nu și-a găsit confirmare la

examinarea cauzei, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de către

recurent.

La acest capitol se remarcă că, sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor

infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă

acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă,

sau legătura cauzală dintre acestea).

În acest aspect, Colegiul verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma

opiniei recurentului constată că, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la

dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în

procesul urmăririi penale, cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și

ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Mereacre Tudor în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal să fie justă și întemeiată.

După cum rezultă din teoria dreptului penal, latura obiectivă a violării de

domiciliu include fapta prejudiciabilă care ia forma acțiunii sau inacțiunii -

pătrunderea fără consimțămîntul victimei, rămânerea ilegală, refuzul de a-l părăsi, la

cererea victimei.

În speță cert s-a constatat că inculpatul Mereacre Tudor împreună cu Levinte Filip

în noaptea de 31 august 2015 pe la ora 23:00, după o înțelegere prealabilă între ei,

acționând cu intenție directă, având scopul cercetării domiciliului cet. Nedelea Lucia

7

Ion, cu automobilul de modelul „Ford”, cu n/î DR AU 077, sub conducerea lui Gîncota

Serghei Nicolae, s-au deplasat în s. Valea-Coloniței, r-l Criuleni, unde fără

consimțământul stăpânei Nedelea Lucia Ion, ilegal, au pătruns în gospodăria acesteia

și au deteriorat ușa de la intrarea în beci, fiind observați de către vecini, fapt confirmat

prin declarațiile părții vătămate Nedelea Lucia și a martorilor Gîncota Serghei,

Caraman Maria și Mazur Vladimir.

În sensul dat, Colegiul penal reține că prin acțiunile sale inculpatul a realizat

latura obiectivă a infracțiunii de care a fost recunoscut vinovat, adică pătrunderea sau

rămînerea ilegală în domiciliul, fără consimțămîntul victimei.

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 179 Cod penal, se caracterizează

prin intenție directă, motivul infracțiunii poate fi diferit.

Referitor la nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Mereacre Tudor,

Colegiul penal o va aprecia ca fiind o tactică de apărare a inculpatului, avînd intenția

de a se eschiva de la răspunderea penală, dat fiind faptul că, în cursul judecării cauzei

au fost administrate probe care confirmă cu certitudine vina acestuia în comiterea

infracțiunii nominalizate.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind corectă concluzia

instanței de apel, deoarece corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei, temeiul

invocat de recurent și anume art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu

persistă în cauză, iar hotărârea atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia

în numele inculpatului Mereacre Tudor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 07 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui Mereacre Tudor

Mihail, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțarea integrală la 23 noiembrie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

8