1ra-1810/2016 — art. 190 alin. 2 lit. c CP

Dosarul 1ra-1810/2016

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

19 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de partea

vătămată Munteanu Asea și avocatul Rohac Ion în numele acesteia, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 iunie 2016, în cauza

penală privindu-l pe

ȚAPU Andrei Andrei, născut la 12 octombrie

1980, originar și domiciliat în or. Drochia, str.

Stamati 6.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 17.06.2015 – 12.05.2016;

Instanța de apel: 30.05.2016 – 29.06.2016;

Instanța de recurs: 23.08.2016 – 19.10.2016.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la 4 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a exercita activitatea de administrare a bunurilor materiale și a

mijloacelor bănești pe un termen de 2 ani și cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

În conformitate cu prevederile art. 85 alin. (l) Cod penal, la pedeapsa aplicată, a fost

adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite lui în privința lui Țapu A. prin

sentința Judecătoriei Soroca din 13 aprilie 2005 și i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de

11 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a exercita activitatea de administrare a bunurilor materiale și a mijloacelor

bănești pe un termen de 2 ani.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Munteanu A. a fost admisă integral, cu

dispunerea încasării de la Țapu A. în beneficiul lui Munteanu A. a sumei de 17000 lei.

1

perioada lunilor august-octombrie 2014, fiind condamnat la pedeapsa cu închisoarea și

deținut în penitenciarul nr.6 din Soroca, urmărind scopul de cupiditate, stabilind legătură

telefonică cu Munteanu A., domiciliată în s. Vasîlcău din r-nul Soroca, sub pretext că

suferă de tuberculoză, în executarea aceleiași intenții infracționale unice, a rugat-o pe

ultima de cîteva ori să-i împrumute mijloace bănești pentru a se trata, comunicîndu-i că îi

va restitui banii împrumutați cînd se va elibera din detenție. Fiind determinată prin

înșelăciune, Munteanu A. i-a transmis în cîteva tranșe lui Țapu A. prin intermediul unor

persoane nestabilite de organul de urmărire penală, bani în sumă totală de 17 000 lei, iar

ultimul intrînd în posesia banilor, neavînd în realitate intenția de a-i restitui, a dobîndit

ilicit mijloacele bănești ce i-au fost transmise, cauzîndu-i astfel părții vătămate un

prejudiciu în proporții considerabile.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a

reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, escrocherie adică dobîndirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvîrșită cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

de art. 401-402 Cod de procedură penală a fost atacată cu apel de către partea vătămată

Munteanu A., aceasta nefiind de acord cu evaluarea cuantumului despăgubirilor dispuse

spre încasare în favoarea sa de către prima instanță, a invocat că în afară de prejudiciul

material de 17 000 lei dînsa a mai suportat și alte cheltuieli legate de transferul banilor,

cheltuieli de transport tur-retur Vasîlcău-Soroca și prejudiciul moral cauzat prin

infracțiune, toate acestea fiind apreciate în sumă de 2500 lei.

părții vătămate Munteanu A. a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate

fără careva modificări.

în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a verificat complet sub

toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

lor, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului Țapu A. în baza art. 190

alin. (2) lit. c) Cod penal.

De asemenea, s-a remarcat că la stabilirea pedepsei în privința inculpatului instanța

de fond a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, de

gravitatea faptei comise, urmările prejudiciabile cauzate, persoana inculpatului,

stabilindu-i lui Țapu A. o pedeapsă în limitele sancțiunii articolului incriminat acestuia

prin rechizitoriu.

În partea ce ține de încasarea sumei invocate de partea vătămată, instanța de apel a

menționat că judecarea acțiunii civile în procesul penal, indiferent de valoarea acesteia,

se efectuează de către instanța de competența căreia este cauza penală.

2

Din materialele cauzei rezultă că, prin procesele-verbale de audiere din 17.10.2014,

10.11.2014 și 03.06.2015 Munteanu A. a fost recunoscută și audiată în calitate de parte

vătămată și în calitate de parte civilă, i-au fost explicate drepturile prevăzute de art.60

Cod de procedură penală, ceea ce se confirmă prin semnătură. (f.d. 39-40, 41-43, vol. I)

La fel, instanța de apel a specificat că părții i-au fost explicate drepturile procesuale

și în cadrul urmăririi penale, totuși acțiune civilă de către dînsa nu a fost înaintată.

Conform art. 221 alin. (l)-(3) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul

penal se înaintează în baza cererii scrise a părții civile sau a reprezentantului ei în orice

moment de la pornirea procesului penal pînă la terminarea cercetării judecătorești.

Acțiunea civilă se înaintează față de bănuit, învinuit, inculpat, față de o persoană

necunoscută care urmează să fie trasă la răspundere sau față de persoana care poate fi

responsabilă de acțiunile învinuitului, inculpatului. În cererea de înaintare a acțiunii civile

se arată cauza penală în procedura căreia urmează să fie intentată acțiunea civilă, cine și

către cine înaintează acțiunea, valoarea acțiunii și cerința de despăgubire. Dacă este

necesar, partea civilă poate depune o cerere de concretizare a acțiunii civile.

După cum rezultă din procesul-verbal al ședinței de judecată, prima instanță a

respectat prevederile legale relevante și partea vătămată după explicarea drepturilor

procesuale în cadrul audierilor a declarat că suma totală a prejudiciului cauzat prin

infracțiune este de 17000 lei. (f.d.161-165 vol. I)

Referitor la pretențiile materiale invocate în apelul declarat, s-a menționat că

potrivit art.221 Cod de procedură penală, persoana care nu a înaintat acțiunea civilă în

cadrul procesului penal, precum și persoana a cărei acțiune civilă a rămas nesoluționată,

au dreptul de a înainta o asemenea acțiune în ordinea procedurii civile, circumstanțe care

urmează a fi explicate părții în prezenta cauză.

Muntean A. împreună cu avocatul acesteia Rohac I. au atacat decizia cu recurs ordinar

solicitînd casarea integrală a acesteia, cu trimiterea cauzei la rejudecare.

Recurenții califică atît sentința instanței de fond, cît și decizia instanței de apel ca o

încălcare flagrantă a mai multor drepturi constituționale și a libertăților fundamentale a

omului, cu caracter discriminatoriu pentru partea vătămată, care are grad de invaliditate

de origine oncologică și se află în prezent la tratament staționar după intervenția

chirurgicală și ca o batjocură din partea acelor organe statale care au menirea de a proteja

victimele unei infracțiuni.

Partea vătămată este reprezentată în procesul penal de către acuzatorul de stat, însă

această prevedere legală este expusă doar pe hîrtie, pe cînd în realitate și în special la

Soroca procurorul a trecut, din motive necunoscute, dar lesne de înțeles, de partea

inculpatului, deoarece nici la anchetă, nici la etapa judecării cauzei nu i-a explicat

drepturile părții vătămate, precum și mijloacele de probă în motivarea volumului acțiunii

civile, inclusiv și a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, la fel și Curtea de

Apel Bălți a repetat aceleiași erori juridice în loc să le repare și să le corecteze, ultima a

ridicat fărădelegea comisă de organele de anchetă și de instanța de fond la rang de lege.

3

Recurenții afirmă că, nici avocatul numit și nici judecătorul instanței de fond și apoi

a celei de apel, nu au avut în vizorul lor respectarea tuturor drepturile procesuale ale

părții vătămate.

În drept, recurenții își întemeiază cererea pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4) și

6) Cod de procedură penală.

inculpatul și procurorul a depus referință privind opinia lor asupra recursului depus de

partea vătămată și avocatul acesteia.

hotărîrii instanței de apel, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia, pentru considerentele ce urmează.

Raționamentele instanței privind inadmisibilitatea recursului ordinar depus de

avocatul Rohac I. și partea vătămată Munteanu A. se întemeiază în drept pe dispoziția art.

432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit căreia instanța examinînd

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără

citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de

către recurenți.

Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, atunci

cînd titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în mod evident nu sunt aplicabile

circumstanțelor cauzei, sau cînd nu este descrisă și argumentată esența încălcării.

La caz, potrivit cererii de recurs declarate de avocatul Rohac I. și partea vătămată

Munteanu A. se constată că recurenții critică soluția adoptată de instanțele ierarhic

inferioare în partea soluționării pretențiilor civile. În particular, aceștia nu sunt de acord

cu faptul că instanțele au respins solicitarea lui Munteanu A. privind încasarea sumei de

2500 lei, care include cheltuieli legate de transferul banilor, cheltuieli de transport tur -

retur Vasîlcău - Soroca și prejudiciul moral cauzat prin infracțiunea comisă de Țapu A.,

astfel fiind încălcate drepturile părții vătămate în cadrul procesului penal.

În același timp, instanța de recurs constată că, părțile sunt de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele inferioare, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor reținute în

sarcina inculpatului Țapu A., respectiv în această parte instanța de recurs nu se va

expune.

Colegiul penal, pornind de la criticele invocate de recurenți, ține să specifice că,

potrivit dispoziției art. 23 alin. (2) Cod de procedură penală, victima unei fapte care

constituie componență de infracțiune este în drept să ceară, în condițiile legii procesual-

penale, pornirea unei cauze penale, să participe la procesul penal în calitate de parte

vătămată și să-i fie reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune.

4

Prejudiciul cauzat prin infracțiune părții vătămate poate fi încasat de aceasta de la

inculpat fie prin înaintarea acțiunii civile în cadrul procesului penal, fie prin prisma art.

385 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală.

Exercitarea acțiunii civile este facultativă, deoarece depinde de voința părții care

consideră că a suferit un prejudiciu în urma infracțiunii. Partea își exprimă voința de a fi

constituită ca parte civilă prin înaintarea unei cereri scrise de către ea însăși sau de către

reprezentantul ei, începînd cu pornirea procesului penal și pînă la terminarea cercetării

judecătorești.

Art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că acțiunea civilă în procesul

penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate

prejudicii materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale

nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu

săvîrșirea acesteia.

În cazul în care partea vătămată a fost recunoscută ca parte civilă și a înaintat

acțiunea civilă, aceasta este soluționată de instanță în ordinea prevăzută de art. 225 Cod

de procedură penală.

În această ordine de idei, Colegiul enunță că este cu totul altă situație cînd partea

vătămată nu a fost recunoscută ca parte civilă și nu a înaintat acțiunea civilă în cadrul

procesului penal.

În acest caz, instanța de judecată va soluționa chestiunea cu privire la repararea

pagubei materiale cauzate părții vătămate prin infracțiune, în baza art. 385 alin. (1) pct.

11) Cod de procedură penală.

În cauza deferită judecății, se constată că, prin procesele-verbale de audiere a părții-

vătămate din 17.10.2014, 10.11.2014 și 03.06.2015 Munteanu A. a fost recunoscută și

audiată în calitate de parte vătămată fiindu-i explicate drepturile sale prevăzute de art.60

Cod de procedură penală, ceea ce se confirmă prin semnătura părții nominalizate în

rubrica respectivă din procesele-verbale. (f.d. 39-40, 41-43, vol. I)

Partea vătămată Munteanu A. acțiune civilă nu a înaintat, atît la etapa

urmăririi penale, cît și în instanța de judecată.

Pe cale de consecință, urmează a se consemna că pretențiile pecuniare a părții

vătămate față de inculpat, care rezultă din fapta infracțională constatată de instanță, vor fi

încasate în beneficiul acesteia în ordinea art. 385 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală.

Respectiv, avînd în vedere că prima instanță a dispus încasarea din contul

inculpatului în beneficiul părții vătămate a despăgubirilor materiale cauzate prin

infracțiune și pretinse de Munteanu A. în sumă de 17000 lei, celelalte capete de cerințe

privind încasarea sumei de 2500 lei, care include cheltuieli legate de transferul banilor,

cheltuieli de transport tur - retur Vasîlcău - Soroca și prejudiciul moral cauzat, corect nu

au fost admise de instanțe, dat fiind că partea nu a înaintat acțiunea civilă.

Totodată, Colegiul penal explică părții vătămate că, potrivit art. 221 alin. (5) Cod de

procedură penală, persoana care nu a intentat acțiunea civilă în cadrul procesului penal

are dreptul de a intenta o asemenea acțiune în ordinea procedurii civile.

5

Prin urmare, alegațiile recurenților prin care se pretinde că părții vătămate i-au fost

încălcate careva drepturi constituționale în cadrul examinării acestei cauze penale sunt

vădit nefondate și nu corespund actelor cauzei, întrucît acesteia i-au fost explicate

drepturile sale prevăzute de art.60 Cod de procedură penală, ceea ce se confirmă prin

semnătura aplicată de Munteanu A.

Avînd în vedere considerentele menționate supra și raportînd situația reținută în

cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal

concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile

legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar argumentele

invocate în cererea de recurs ordinar de către recurenți sunt vădit neîntemeiate.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de partea vătămată Munteanu Asea și

avocatul Rohac Ion în numele acesteia, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 29 iunie 2016, în cauza penală privindu-l pe Țapu

Andrei Andrei, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 18 noiembrie 2016.

Președinte URSACHE Petru

Judecător NICOLAEV Ghenadie

Judecător MORARU Petru

6