1re-163/16 — art.313 CPP

Prima instanță: 19.01.2016 - 29.03.2016;

Instanța de recurs: 22.04.2016 - 17.05.2016;

Instanța de recurs în anulare: 22.08.2016 - 09.11.2016. C O N S T A T Ă : 1. Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 29 martie 2016, a fost respinsă, ca neîntemeiată, plîngerea petiționarului Mițcul Alexandru împotriva ordonanței procurorului în Procuratura sect.Rîșcani, mun.Chișinău, Buinovski Daniela din 10.09.2015 cu privire la refuzul în pornirea urmăririi penale, pe faptul pretinselor acțiuni ilegale ale factorilor de decizie ai ÎPC „ICAM” SA din lipsa elementelor infracțiunii, precum și cu privire la declararea nulității ordonanței procurorului adjunct al procurorului sect.Rîșcani, mun.Chișinău, Pascal Mihail din 29.12.2015, emisă în ordine de control ierarhic superior, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, plîngerea petiționarului asupra ordonanței contestate în cadrul procesului penal nr.20150201803. 2. Prima instanță a constatat că, la 10 august 2015, în REI-1 al Inspectoratului de poliție Rîșcani al Direcției de poliție mun.Chișinău, a fost înregistrat raportul-autosesizare al ofițerului de urmărire penală din cadrul SUP a IP Rîșcani, Tocan Roman, în temeiul plîngerii lui Mițcul Alexandru, înaintată în cadrul cauzei penale nr.2015021120, prin care a solicitat atragerea la răspundere penală a factorilor de decizie ai ÎPC „ICAM” SA, care au însușit mostrele de dulapuri din metal, executate în baza contractului încheiat cu ÎI „Cerempei Marina”, ulterior eschivîndu-se de la executarea obligațiilor. În cadrul controlului s-a stabilit că, la 15.06.2015, a fost pornită urmărirea penală pe cauza penală nr.2015021120, în baza art.190 alin.(4) Cod penal, în temeiul plîngerii directorului general al ÎPC „ICAM” SA, Todorov Oleg, prin care a solicitat atragerea la răspundere penală a factorilor de decizie ai ÎI „Cerempei Marina”, care pe parcursul anului 2013, prin abuz de încredere și înșelăciune, au intrat în posesia bunurilor ÎPC „ICAM” SA, în valoare de 61915 lei, cauzîndu-le un prejudiciu material în proporții mari. La 07.07.2015, în cadrul aceleiași cauze penale, managerul ÎI „Cerempei Marina”, în persoana lui Mițcul Alexandru, a înaintat o plîngere, prin care a solicitat verificarea acțiunilor pretinse a fi ilegale ale directorului IPC „ICAM” SA, în persoana lui Todorov Oleg, care sub 1 pretextul încheierii unui contract cu ÎI „Cerempei Marina” cu privire la confecționarea, livrarea și recepționarea mobilierului din 21.11.2012, prin abuz de încredere, a dobîndit 10 scaune din lemn, producător România și un divan, producător Moldova. La 20.08.2015, de către ofițerul de urmărire penală al Inspectoratului de poliție Rîșcani al Direcției de poliție mun.Chișinău, Tocan Roman a fost propusă neînceperea urmăririi penale, iar prin ordonanța procurorului în Procuratura sect.Rîșcani, mun.Chișinău, Buinovski Daniela din 10.09.2015, a fost refuzat în pornirea urmăririi penale deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii, act care la 14.12.2015, a fost contestat de către Mițcul Alexandru. Prin ordonanța procurorului adjunct al procurorului sect.Rîșcani, mun.Chișinău din 29.12.2015, plîngerea înaintată de Mițcul Alexandru împotriva ordonanței procurorului în Procuratura sect.Rîșcani, mun.Chișinău, Buinovski Daniela din 10.09.2015, a fost respinsă ca neîntemeiată. 3. Încheierea a fost atacată cu recurs de către avocatul V.Sîrbu în numele lui A.Mițcul, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și emiterea unei hotărîri, prin care să fie declarată nulă ordonanța procurorului în Procuratura sect.Rîșcani, mun.Chișinău, Buinovski Daniela din 10.09.2015 și ordonanța procurorului adjunct al procurorului sect.Rîșcani, mun.Chișinău din 29.12.2015, cu obligarea procurorului să lichideze încălcările admise în cadrul investigării procesului penal nr.20150201803, invocînd că examinarea cauzei penale a fost superficială și eronat s-a constatat că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; - procurorul nu a verificat dacă acțiunile lui L.Vidrașcu și A.Volcinschi întrunesc elementele componenței de infracțiune.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2016, a fost respins, ca nefondat, recursul avocatului V.Sîrbu în numele lui A.Mițcul. Instanța de recurs a conchis că prima instanță corect a stabilit că organul de urmărire penală și procurorul au asigurat caracterul complet și obiectiv al cercetării plîngerilor înaintate și, în temeiul art.101 Cod de procedură penală, au fost întreprinse toate acțiunile de urmărire penală pentru cercetare sub toate aspectele a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului, pentru constatarea faptei penale și a tuturor persoanelor vinovate, iar probele care au fost administrate au fost apreciate sub toate aspectele și obiectiv de către procuror, nefiind constatate acțiuni sau inacțiuni ale organului de urmărire penală sau ale procurorului, care ar fi lezat drepturile și interesele petiționarului. La fel, instanța de recurs a considerat drept justă aprecierea primei instanțe, potrivit căreia acțiunile pretinse a fi săvîrșite au un caracter civil și nu penal, interpretarea extensivă defavorabilă și aplicarea prin analogie a legii penale fiind interzise. Mai mult, a precizat instanța de recurs că, depozițiile lui Mițcul Alexandru nu au fost confirmate prin probe pertinente, concludente și veridice, precum și sînt în contradicție cu celelalte probe administrate.

Hotărîrea menționată, în temeiul art.466 Cod de procedură penală, a devenit irevocabilă la data pronunțării.

Împotriva hotărîrilor judecătorești a declarat recurs în anulare petiționarul A.Mițcul care, fără a invoca vreun temei prevăzut de art.453 Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie reluat procesul penal nr.20150201803 și O.Todorov să fie atras la răspundere penală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. 2 Potrivit art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, persoanele menționate la art.401 alin.(1) pct.2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul său reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, reieșind din prevederile art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Din materialele dosarului se constată că, chestiunea care a fost examinată de către judecătorul de instrucție și ulterior de către instanța de recurs, se referă la cele reglementate de art.313 Cod de procedură penală, ce țin de soluționarea plîngerilor împotriva actelor sau acțiunilor ilegale ale organului de urmărire penală sau alte organe care exercită activitatea specială de investigații. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărîrile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. În cazul în care, potrivit legii, o hotărîre judecătorească nu parcurge căile ordinare de atac, aceasta deși a devenit irevocabilă, nu dispune de calea extraordinară de atac, adică nu poate fi contestată cu recurs în anulare. Prin urmare, reieșind din normele sus menționate, hotărîrea atacată de recurent nu este pasibilă de drept de a fi contestată prin intermediul recursului în anulare. Cele menționate denotă faptul că, în speță, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2016, adoptată în ordinea prevăzută de art.313 Cod de procedură penală, nu cade sub incidența categoriilor de hotărîri irevocabile prevăzute de alin.(1) art.452 Cod de procedură penală, care pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. În aceste împrejurări, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat de petiționarul Mițcul Alexandru, din motiv că hotărîrea în cauză nu poate fi contestată cu recurs în anulare, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432, 452, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție. D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționarul Mițcul Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2016, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 noiembrie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu 3